Cinema, 1980 (Anul 18, nr. 1-12)

1980-01-01 / nr. 1

Strălucitul simbol al unităţii noastre d­ e in luna ianuarie a fiecă­rui an, intr-un singur gind şi într-o singură simţire, ce­tăţenii patriei noastre cin­stesc ziua de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fiul cel mai iubit al poporului nostru, simbolul idealurilor şi năzuinţelor noastre, al fiinţei noastre naţionale. In aceste zile ale lui ianuarie din de­ceniul al nouălea, în care am păşit cu încredere în viitor şi in vastul orizont pe care ni-l deschide gîndirea­ profundă a preşedintelui ţării, inspiratoarea muncii noastre neobosite, s-au desfăşurat lu­crările Congresului Frontului democraţiei şi unităţii socialiste, care au culminat cu realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în calitate de preşedinte al F.D.U.S. A fost încă un prilej după lu­crările Congresului al Xll-lea al P.C.R. de a privi lungul drum pe care l-am par­curs pina acum in construirea noii noas­tre societăţi, precum şi de a desprinde din noianul de fapte, date şi cifre nu doar un bilanţ statistic ci unul al conştiinţei noastre în faţa propriului destin. România de astăzi, România socialistă care îşi înscrie devenirea pe orbita ţărilor evolu­ate, civilizate, cu o structură modernă şi echilibrată, România progresului multila­teral, a grijii pentru om, pentru bunăstarea lui, pentru creşterea lui deopotrivă mate­rială şi spirituală, este ţara care a ştiut să îmbine armonios efortul de înnoire şi creştere cu acela al aprofundării şi cris­talizării conştiinţelor şi permanenţei noas­tre ca popor. Toate aceste acte şi fapte ale României socialiste, care-şi găsesc ecouri de pre­ţuire pe toate meridianele lumii, se dato­resc ritmului intens şi spiritului atît de fecund imprimat muncii, gîndirii şi dez­voltării noastre pe toate planurile, spirit materializat in ştiinţa conducerii sociale, in arta de a gîndi şi a prevedea creşterea riguroasă, înnoitoare, cuprinzătoare, de a stimula munca, construcţia şi dezvol­tarea poporului nostru. Acest spirit şi acest ritm nou şi cuceritor de noi înălţimi pe spirala progresului social şi uman caracterizează poporul nostru de cînd la cîrma ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu Acum, după Congresul al Xll-lea al partidului sîntem în faţa unei noi etape. «Documentele programatice a­­doptate de Congresul partidului — a sub­liniat secretarul general al partidului — asigură ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a societăţii noastre, a întregii opere de edificare a socialismului şi co­munismului în România. Ele deschid în­tregii noastre naţiuni largi orizonturi de muncă şi creaţie, jalonează un amplu şi mobilizator program de înflorire multi­laterală a României socialiste. Dezvol­tarea şi modernizarea bazei tehnico-mate­­riale a societăţii, creşterea în ritm susţinut a economiei naţionale, afirmarea cu pu­tere a revoluţiei tehnico-ştiinţifice vor a­­sigura ridicarea gradului de civilizaţie al întregului popor, consolidarea şi mai pu­ternică a modului de producţie socialist, întărirea forţei materiale şi spirituale a ţării, a independenţei şi suveranităţii României socialiste». Acest spirit revoluţionar constructiv, armonios şi cuprinzător este dimensiunea determinantă pe care Preşedintele ţării o înscrie în istoria vie a prezentului, ca şi în conştiinţa noastră, în convingerea noastră că, adăugind vîrstei ani, ii adău­găm şi valoare, adăugăm vieţii o altă înăl­ţime şi bunăstării întregului popor o altă amplitudine. Pentru cineaşti acest spirit revoluţio­nar pe care în repetate rinduri l-a invocat Secretarul general al partidului, este firul roşu al manifestării sale. «întreaga acti­vitate politico-educativă — sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie pătrunsă de un puternic suflu revolu­ţionar, combătînd manifestările retrogra­de, mentalităţile înapoiate, cultivînd înal­tele idealuri ale socialismului şi comu­nismului, teoria ştiinţifică a materialismu­lui dialectic şi istoric». Necesitatea unei noi calităţi, condiţie primordială a unei creaţii superioare — mai profundă în gîndire şi mai aleasă în exprimare — îşi are în această indicaţie, in documentele de partid,ca şi în bogăţia de sugestii şi îndrumări dată de Secre­tarul general al partidului la întîlnirile cu cineaştii, drumul limpede trasat al acti­vităţii creatorului în societatea noastră. Cinematografia este şi ea un exemplu al progresului nostru general. Ea se află astăzi în faţa cerinţei de a produce un număr mai mare de filme — va trebui în scurt timp să producem 50—60 de filme anual — dar acestea vor trebui să fie şi mai bune. Putem spune cu toată anga­jarea şi satisfacţia că noul an este mar­torul apariţiei unor filme care vestesc împlinirea acestor deziderate. Filmele care vorbesc despre realităţile noastre, ca şi despre trecutul nostru, poartă marca unei mai profunde gîndiri şi a unei mai alese ţinute estetice, caracteristici ce vorbesc despre o evoluţie atît de mult aşteptate. Cinematograful, arta cea mai populară, este o condiţie care obligă imens pe ci­neaştii României socialiste. Ea îi cere res­ponsabilitate şi un spirit mereu viu, o efervescenţă într-adevăr revoluţionară, o atitudinea exigentă faţă de sine şi faţă de arta sa, pe măsura cerinţelor epocii şi a menirii artistului in societatea noas­tră. In centrul creaţiei se află omul, un om care cu fiecare zi devine mai com­plex, mai spiritualizat — am spune că devine mai om şi prin aceasta cu atît mai greu de parafrazat în noua sa com­plexitate. Trecutul este citit cu ochii pre­zentului, prezentul îşi descoperă sorgin­tea în trecut. Aceasta este magistrala permanenţei noastre. Artistul este con­ştiinţa vie a epocii lui, dar aceasta îi cere să vibreze la intensitatea ei, să de­vină mesagerul conştiinţei ei dinamice de făuritoare a unei lumi noi. A fi artist al unei asemenea epoci presupune o stare de incandescenţă creatoare. O pîl­­pîire de o clipă nu este în stare să lumi­neze sensurile bogate ale unei astfel de epoci. E nevoie de veghe permanentă, de cunoaşterea multilaterală şi profundă asu­pra unei lumi care progresează cu paşi de uriaş. Un exemplu strălucit pentru noi toţi îl oferă prin gîndirea sa, prin munca sa şi prin patriotismul său înflăcărat, pri­mul cetăţean al ţării. Iar acest ianuarie devine prin evenimentele sale — sărbă­torirea zilei de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Congresul al ll-lea al Frontului Democraţiei şi Unităţii so­cialiste şi Ziua Unirii, simbolul însuşi al unităţii noastre în jurul partidului. In ju­­rul ctitorului României socialiste, tova­­răşul Nicolae Ceauşescu. «CINEMA» O tradiţie in viaţa spirituală a satului Sunt peste două decenii de cind a fost iniţiat «Festiva­lul filmului la sate» des­făşurat pe tot cuprinsul tă­rii in ultima lună a anului ce se incheie şi in prima lună a anului ce începe. O manifestare de mare popularitate: Şapte sute de filme artistice româneşti şi străine O mie de scurt-metraje documentare şi de animaţie • Zece milioane de spectatori Cu prilejul prezentei ediţii, a XXIII-a, ne-am adresat directorului general al Centralei Romăniafilm, tovarăşul Marin Stanciu, cu rugămintea să ne vorbească despre semnificaţia acestei ample ma­nifestări. „ Festivalul filmului la sate, manifestare devenită tradiţională in viaţa spirituală a sa­tului socialist a început în acest an la scurt timp după încheierea lucrărilor celui de al Xll-lea Congres al P.C.R., aflînd în progra­mul de perspectivă trasat întregii noastre cinematografii un nou imbold pentru Inten­sificarea şi îmbunătăţirea calitativă a mun­cii cultural-educative prin film. Lucrătorii din întreprinderile cinematografice jude­ţene, în colaborare cu unităţile judeţene de cultură şi educaţie socialistă, pe baza re­comandărilor Centralei Româniafilm, au elaborat din timp planurile detaliate ale unor acţiuni de o mare diversificare in scopul de a integra vizionările propriu-zise din cadrul Festivalului într-un context cul­­tural-educativ mai larg. — Puteţi să numiţi cîteva dintre aces­te acţiuni? — Alta este, aşa cum spuneam, foarte largă. S-au organizat concursuri adresate in special tineretului, pe teme de cultură cinematografică privind filmul românesc in primul rînd, s-au organizat expuneri, simpozioane şi mese rotunde pe teme ca: Realizări şi perspective ale cinematografiei româneşti în lumina programului adoptat la cel de-al Xll-lea Congres al P.C.R.; Pagini glorioase din lupta şi munca tineretului re­flectate în filmul românesc — urmate de proiecţia filmelor Rîul care urcă muntele, Pe aici nu se trece, Speranţa, etc.; Grija faţă de avutul obştesc, prelegere în­soţită de filmele Proprietarii, Cianura şi picătura de ploaie. S-a discutat de ase­menea relaţia carte-film urmată de proiecţia filmelor Dincolo de pod, Tănase Sca­tiu, etc. Simpozioane speciale au fost orga­nizate pe tema filmelor pentru copii, ilustra­te cu Mama şi seria filmelor cu Veronica. Am citat desigur doar cîteva dintre exemple­le posibile. O altă serie de acţiuni s-a ocupat de propaganda vizuală a filmelor. Fiecare judeţ a tipărit afişe (40 000 în toată ţara), invitaţii pentru spectacolul de deschidere, cine-calendare pentru elevi (100 000 exem­plare în toată ţara), panouri pentru filmele româneşti în premieră, şi multe altele, în unele regiuni, manifestările Festivalului au fost legate de aniversări specifice locurilor respective. De pildă, la Luncoiul de jos,vi­zionările s-au desfăşurat in cadrul aniversă­rii a 2 000 de ani de minerit pe plaiurile bră­­dene. Şi în consecinţă s-au proiectat filme pe teme adecvate. — Să revenim la filme. Care este re­pertoriul acestui popular festival? — Ca să aveţi o imagine a întinderii acestei manifestări cinematografice, tre­buie să vă spun că o reţea de 5 500 cinema­tografe săteşti participă la organizarea acestui Festival. Fiecare cinematograf pre­zintă în cele două luni (de la 2 dec. 1979 — la 31 ian. 1980) cîte două programe pe săp­­tămînă, adică un total de 16 programe. Printr-o banală înmulţire aflăm deci că, în întreaga ţară, se prezintă 88 000 de astfel de programe, compuse desigur din filme de lung şi scurt metraj. — Ce număr de filme intră in compo­­nenţa acestor programe? — Fondul de filme rulat, mă refer la cel străin, este cel din ultimii cinci ani. Filmul românesc nu are, desigur, limite de difu­zare. Avem astfel aproximativ 700 lung metraje artistice, străine şi româneşti — dintre care 21 în premieră pentru cinemato­grafele săteşti (este vorba de filme ca Speranţa, Ora zero, Teatrul cel mare, Ultima frontieră a morţii, Mihail, dine de circ, etc.) şi rulăm o mie de scurt me­traje (documentare şi animaţie), din care 28 premiere din acest an. Pe de altă parte,nu trebuie să uitaţi că in fiecare an apar noi generaţii de spectatori şi mă refer în special la şcolari, pentru care filmul nostru istoric Dacii, Columna, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Buzduganul cu trei peceţi, sunt pentru ei tot premiere. — Cifrele sunt într-adevăr impresio­nante şi nu mă îndoiesc că şi audienţa publicului este pe măsura lor. — In ultima ediţie s-au înregistrat peste zece milioane de spectatori. Scopul nostru principal este ca prin programe cât mai va­riate să contribuim prin film la educaţia cultural-politică a tinerelor generaţii, să îmbogăţim tradiţiile vieţii spirituale a satu­lui nostru socialist. Adina DARIAN vierm .

Next