Cinema, 1984 (Anul 22, nr. 1-12)

1984-01-01 / nr. 1

2 Un poem omagial România-Ceauşescu-Pace Imaginile acestui film-omagiu al pămîntului românesc şi al oamenilor lui — film semnat de Pantelie Tuţuleasa — par la început feerice. Poem­ de lumina străjuită, de cetini, munţi falnici înfruntînd cerul, izvoare „limpezi şi răcoroase“, cascade re­pezi, iezere, valurile neliniştite ale mării sau vegetaţia luxuriantă a Deltei, buciume ce-şi prelungesc chemarea de dor peste milenii. „Pe un picior de plai, pe-o gura de rai", preia o voce ţărănească balada veşnică, în locul comentariului — o voce parcă fără început şi sfîrşit, încântarea descoperirii acestui mirific peisaj se însoţeşte cu puternica semnifica­ţie sugerată. De aceea comentariul precizează informativ, cadrul descriptiv-liric al imaginii. Poezia unor imagini ţîşnite din talentul unei echipe de operatori dirijată de un regizor care nu şi-a uitat prima vocaţie. O vocaţie certă a peisajului natural filmat în rimă fericită cu cel spiritual, popor devenit azi, printr-o extraordinară ră­sucire în istorie, exportator de inteligenţă tehnică şi ştiinţifică, iată una din conclu­ziile sugerate de acest film-sinteză a patru decenii de istorie nouă. Peisaje pe care tu, locuitor al ţării, le ştii, le recunoşti uneori din goana filmării: hidrocentrala de la Vidraru, da, ea e, dar cit de spectaculos se proiectează filmată aşa din unghiul unde e plasat aparatul! O serpentină coteşte brusc dezvăluind în toată monumen­talitatea lui masivul muntos. „ Transfăgărăşanul, surprins în cadru cu maximă ex­presivitate, filmat de sus, din elicopter, se întinde un covor mirific de lumini şi fo­curi veşnice: trebuie să fie rafinăria de la Brazi, cu siguranţă. O cavalcadă de ima­gini spectaculoase, n-ai timp să le contempli, montaj-cascadă, lăsindu-ţi doar sen­zaţia generală, copleşitoare. O mie şi una de realizări ale muncii, hărniciei noastre, desprinse de pe un magnific tablou natural, şi o imagine simbol: cea a patriei. A României, aşa cum se prezintă ea azi, dar şi în anii clocotitori care au urmat Con­­esului al IX-lea al Partidului, Congres care a ales în fruntea Partidului Comunist­omân pe cel mai cutezător fiu al ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. .Avea atunci 47 de ani şi o energie pe care a pus-o toată, cu o rară dăruire de sine, în slujba ţării, a poporului. El ne-a chemat să făurim un nou destin României Să accelerăm ritmurile dezvoltării — cale sigură a progresului multilateral al patriei noastre“. Imagini filmate în zilele istoricului Congres, în zilele însufleţirii care a cu­prins ţara întreagă. Imagini de muncă intensă, întărite de cuvintele comentariului .Aceasta înseamnă muncă, eforturi, abnegaţie — chiar şi unele sacrificii. Dar po­porul român a răspuns prompt chemării preşedintelui Nicolae Ceauşescu deschi­zi­nd atunci drumul celei mai remarcabile epoci a istoriei româneşti. Am construit în mai puţin de două decenii, cit într-un secol. Toate realizările noastre sînt legate de personalitatea dinamică a preşedintelui ţării. Ascultîndu-l, ne vedem dezvăluite, prin glasul său, propriile noastre gînduri. Pentru că el ne reprezintă pe fiecare, nu numai ca şef al statului — ci total, în toată structura noastră umană". Preşedintele în mijlocul muncitorilor, interesîndu-se, discutind, primind flori — flori ale bucuriei, recunoştinţei, admiraţiei. Preşedintele pe ogoarele ţării, îndem­­nînd la o revoluţie în agricultură. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu printre copii — viitorul de aur al ţării — şi din nou flori, flori de bucu­rie, recunoştinţă, admiraţie. ,Am construit, în mai puţin de două decenii, cit într-un secol..." Recursiuri puternice descoperă agregate complicate izvorite din inteligenţa şi is­cusinţa tehnică românească, intens stimulată în aceşti ani. „Cursa contra cronome­tru a industriei româneşti: producţia ei a crescut în anii dezvoltării socialiste de circa 50 de ori...“ Zoom-uri rapide iţi apropie, într-o uriaşă explozie a privirii, obiective industriale la care noi nu visam cindva... .Acolo unde altădată era un ate­lier s-a construit o uzină. Unde se făceau lacăte şi lopeţi — fabricăm azi locomo­tive...” Iată rotindu-se, roşii, uriaşi de oţel, într-un ritm puternic, ca ritmii înalţi ai dezvoltări noastre. Siluete-gigant apar profilate pe cer; pilonii de susţinere ai plat­formei de foraj marin, la Tulcea, un imens­­ de oţel, semn al îndrăznelii orgoliului dar şi echilibrului industrial al ţării se înalţă în acest univers tulburător de nou şi totuşi devenit familiar nouă, din imaginile micului ecran. Privite aici, în transfocări ce acoperă ecranul cel mare, ele îţi dau şi mai acut senzaţia de monumentalitate industrial-modernă. „Avem nu numai o industrie înzecită ci şi aliniată, sub raport tehnologic, la exigenţele ştiinţei şi tehnicii contemporane. Iar arhitectul principal al acestei politici capabilă să asigure progresul întregii economii, libertatea şi inde­pendenţa ţării este preşedintele Nicolae Ceauşescu". Secvenţele filmate în laboratoare modern utilate, cu aparatură de înaltă precizie, vorbesc despre condiţiile excelente de care se bucură azi cercetarea ştiinţifică şi tehnologică în ţara noastră. în imagine apare tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, sub a cărei directă îndrumare, activitate de zi cu zi, cercetarea ştiinţifică şi tehnologică din România promovează cele mai noi cuceriri ale revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Aparatul o însoţeşte in activitatea concretă pe tovarăşa Elena Ceauşescu, în dialog permanent cu oameni de ştiinţă ai ţării şi cu oaspeţi străini de renume, interesaţi îndeaproape de rezultatele cercetărilor noas­tre. Sunt imagini-omagiu pe care filmul le aduce în aceste zile de ianuarie celei care, cu pasiune şi dăruire, îşi pune energia în slujba celor mai nobile ţeluri ale şti­inţei româneşti. Un sugestiv montaj din cadre filmate cu ocazia grandioasei manifestări „Cîntarea României" conturează puternic această inspirată iniţiativă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, stimu­nd talentele şi energiile creatoare ale întregii ţări. Şi ca o culminare a întregii activităţi constructive a poporului român, a politicii sale consecvente de pace şi colaborare cu ţările lumii — filmul cuprinde secvenţe din vizitele pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu le-au între­prins în mai multe ţări, aducind lumii mesajul, dorinţa de pace şi prietenie a popor­ului nostru. iată harta marcând relaţiile diplomatice cu 137 de ţări, relaţiile comer­ciale cu 150 de state Imaginea tractoarelor româneşti pătrunzând în cele mai înde­părtate colţuri ale lumii, a motoarelor de tip Diesel strabatind meridianele, a insta­laţiilor petroliere moderne amplasate pe alte continente. Iniţiative, propuneri de înţelegere şi rezolvare a litigiilor internaţionale pe cale paşnică. Preşedintele nostru la tribuna ONU, formuând înţelepte propuneri pentru încetarea cursei înarmărilor. „Omenirea a ajuns într-un stadiu cind nivelul înarmă­rilor pune în pericol însăşi existenţa societăţii omeneşti..." Şi pentru contribuţia ac­tivă a preşedintelui Nicolae Ceauş­escu la soluţionarea problemelor complexe ale lumii actuale, la cauza prieteniei şi păcii, laurii recunoaşterii internaţionale. Preşe­dintele primind medalia de aur a păcii şi titlul de „Om al păcii“, ca şi alte înalte distincţii pentru meritele sale în slujba umanităţii. Felicitări cordiale adresate de şe­­fii misiunilor diplomatice în România, telegrame de pretutindeni şi din nou flo­ri flori de la un popor întreg ce-şi Sărbătoreşte conducătorul. Un om între oamene un om printre oameni. Acordurile „Odei Ducunei“ însoţesc imaginile Apoi, în fi­nal, inspirată partitura muzicala a lui libunn Olah revărsată în ampla melodie a unei ţări cu tot ce are ea mai bun şi generos, mai semeţ şi harnic, mai înţelept şi mai armonios, sugerat de acest inspirat film-Omagiu Omagiul unei ţări întregi pentru cei mai iubiţi fii ai sai. „Cinema"

Next