Cinema, 1987 (Anul 25, nr. 1-12)
1987-01-01 / nr. 1
Omagiul fierbinte al întregului popor Omagiul fierbinte al cineaştilor Ani mulţi fericiţi pentru binele întregului popor întregul nostru popor urează ani mulţi şi fericiţi , ani de spor şi dăruire spre fericirea şi belşugul României, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele ţării şi tovarăşei Elena Ceauşescu cu ocazia aniversării zilelor lor de naştere, în acest ianuar. De-a lungul anilor îndemnurile secretarului general al partidului la intîlnirile cu oamenii de artă şi respectiv cu cineaştii, ne-au fost şi ne sunt repere esenţiale in activitatea pe care o desfăşurăm concret fiecare dintre noi, in activitatea de zi cu zi a studiourilor ca şi in cadrul Asociaţiei cineaştilor. Amînvăţat cu toţii că filmul trebuie să fie operă de artă, dar nu trebuie să uităm că el nu are valoare dacă nu-şi atinge scopul principal acela de a ajunge la mintea şi sufletul spectatorului. „Numai filmele care rezista examenului foarte sever al opiniei publice - spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pot fi apreciate că răspund cerinţelor istorico-sociale ale epocii din care sunt create. Desigur nu subapreciez importanţa criticii de specialitate, dar nici nu vreau să micşorez cu nimic, ci, dimpotrivă, doresc să evidenţiez valoarea opiniei publice, deoarece întotdeauna viaţa a demonstrat in toate domeniile de activitate, că numai ceea ce rezistă examenului opiniei publice, este cu adevărat valoros". Cu fiecare an s-a urmărit noua calitate a filmelor noastre, pornind de la conţinutul ideatic, de la mesajul profund educativ al scenariilor şi pină la împlinirea lor in realizarea tehnico-artistică pentru a fi oferite spectatorilor. S-au realizat in aceşti ani filme, numeroase filme de toate genurile pentru tineri, pentru copii, filme cu teme dramatice sau comedii ce au asigurat calitatea şi divertismentul ca şi transmiterea de învăţăminte. Trecînd succint in revistă împliniri şi succese nu trebuie să uităm că mai avem multe de făcut. Deşi privindun ansamblu realizările cinematografiei noastre, putem spune că am abordat sute de scenarii inspirate din viaţa tumultuoasă a construcţiei socialismului, inspirate din folclor, din literatura clasică şi literatura contemporană a spiritualităţii noastre, idei abordate cu mult curaj, cu mult talent şi dăruire, cu mult profesionalism pe teme de actualitate, acele teme care oglindesc uriaşele realizări ale ultimelor două decenii, ca şi pe teme istoric. Sunt ani frumoşi, plini de împliniri. Sunt ani frumoşi de viitor pe care întregul popor urează secretarului general al partidului, preşedintele ţării, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Ion POPESCU GOPO noastre culturi, sa-i punem in lumina semnificaţiile de anvergura si sa le raportăm firesc la climatul istoric, social şi moral in orizonturile căruia se inscriu actele de creaţie individuală, contopite prin spirit şi aspiraţii, în actul colectiv al făuririi operelor amplu rezonate ale epocii socialiste a patriei. Iar acest climat îşi află punctul malt al edificării sale in însuşi spiritul — deschizător de noi şi vaste perspective şi pentru zborul ideii şi al metaforei artistice — pe care l-a adus în viaţa patriei Congresul al IX-lea al partidului, spirit pe care-l incorporează opera profundă şi generoasă în principii dialectic creatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, operă prin care din raport de tradiţiile şi realităţile româneşti, de vocaţia constuctivă, paşnică a poporului nostru, de spiritul de echilibru şi omenie, dus la o nouă dimensiune prin transformările revoluţionare ale prezentului şi anticipările pe care acestea le implică) este sintetizată nu numai o experienţă de istorică însemnătate, ci se prefigurează drumurile de miine de culturii naţionale — eliberată de sechelele şi dogmele rigide ale unui timp revolut, de mimări superficiale —, drumurile conştiinţei de sine ale culturii române. Există in opera teoretică a secretarului general al partidului un veritabil cod patriotic etic şi estetic, cuprinzător şi generos, in spaţiile căruia creaţia artistică îşi află repere vaste şi deloc constringătoare. Fiindcă in concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la rolul literaturii şi artei, la locul şi misiunea omului de artă in viaţa cetăţii, acestea sunt indisolubil legate de popor, de experienţa sa istorică, de viaţa şi specificul vieţii sale, de trăsăturile sale distinctive şi năzuinţele sale supreme. Privirile creatorului sint îndemnate a se îndrepta mereu spre izvoarele pururi întineritoare ale realităţii, spre poporul caruia ii aparţine, nelăsmdu-se amăgite de poleiala oricît de strălucitoare a unor ulcioare de împrumut, ale căror culori ţipătoare nu pot amăgi decit pe cei nechemaţi pentru marea artă şi nu pot epata decit în locurile unde semidoctismul şi gustul viciat ar izbuti să detroneze bunul simţ, atit de propriu in partea de lume pe care am edificat-o prin milenii de eroică afirmare a fiinţei proprii si durabilă construcţie in spirit. Iată de ce, este firesc, este necesar, ca in acest ianuarie sărbătoresc, rememorînd toate oile s-au făcut in România, sub conducerea partidului, a marelui său conducător, sa așezăm la loc de frunte numeroasele ctitorii culturale, operele de artă — intre care cele cinematografice «și au locul lor distinct, — posibile toate datorită concepţiei înalt umaniste ce guvernează asemenea nepieritoare ctitorii şi să aducem omagiul nostru de aleasă cinstire, tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, de peste două decenii, sunt inima şi gîndul luminos al năzuinţelor spre durabil şi frumos ale tuturor creatorilor, sudaţi prin convingeri de neclintit de trupul netrecător al eroicului popor român. Omagiul suprem pe care creatorii îl aduc în aceste vibrante momente aniversare se află în înseşi operele acestor ani, opere din care strălucirile cuvîntului, gîndului, ale simbrii româneşti — deschise şi primitoare faţă de gindurile de bine ale tuturor popoarelor — au cunoscut împliniri memorabile. Omagiul se împlineşte, aşadar, sub semnul firesc al eternităţii Nicolae DRAGOŞ Cel mai bun fiu al neamului .otdeauna la început de an, cind ne pregătim pentru noi filme pe care le dorim mai bune decit cele precedente, gindurile noastre, ale cineaştilor, merg spre cel care ne-a îndemnat mereu să ne autodepăşim, să credem mai mult in puterile noastre, să facem din filmul românesc unul din semnele — document ale creşterii întregii ţări. Considerindu-ne participanţi activi in procesul de continuă înnoire a ţării, artişti-activişti in minunatul efort la care participăm, ne impunem, in primul rind, să ne perfecţionăm, zi de zi. Să depunem mărturie prin operele noastre despre starea de entuziasm a contemporanilor noştri, despre efortul general, de transformare socială, de formare a unui om nou cu o conştiinţă revoluţionară, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Desigur, întruchiparea noastră artistică trebuie să fie adevărată, afirmind măreţele realizări ale Epocii Nicolae Ceauşescu, neocolind nici dificultăţile, sau răminerile in urmă ale unora faţă de ritmul impetuos al societăţii noastre, trebuie să dăm glas ideilor noi, precum trebuie să conturăm pregnant strădania generală de combatere a unor mentalităţi depăşite din comportarea unora. Daca am proceda altfel, am sărăci însăşi realitatea pe care vrem s-o prezentăm. Filmul românesc a încercat şi de multe ori a reuşit, să fie consonant cu vigurosul pas inainte al ţării. Sub continua și exacta îndrumare a partidului, a încercatului său conducător pe care-l sărbătorim in acest nou încet oglindă atotcuprinzătoare a unui popor, purtindu-i mesajul de faptă și gind, trăsăturile distinctive, specifice către viitor, mărturisindu-l astfel intru eternitate s-a dovedit a fi dintotdeauna arta, creaţia artistică sinteză unică şi irepetabila a unui timp trăit a alfel. Arta vremii noastre socialiste, —in ctitorirea căreia sunt angajate, continuid o nobilă tradiţie, personalităţi puternice şi talente autentice — aduce din acest unghi de vedere una din mărturiile impresionante, atit in ceea ce priveşte participarea cantitativă la îmbogăţirea patrimoniului spiritual cât şi contribuţiile calitative. O simplă statistică va evidenţia astfel că titlurile şi dimensiunile cărţilor de literatură tipărite in anii ce au urmat înscrierii României in noul său timp istoric, de după pus de an, nu ne-am abătut niciodată de 18 direcţiile ce ni s-au limpezit, de la o anume conduită impusă de conştiinţa morală a comuniştilor. Suntem hotarâţi să ne aducem fără ezitare contribuţia la efortul comun pentru cauza artei noastre revoluţionare. Să lăsăm deoparte vorbele fără acoperire prin fapt artistic aşa cum ni se recomandă de la cel mai înalt for. Va trebui să cerem mai mult de la fiecare dintre cei ce trudim pe târâmul extraordinar al artei filmului, să ne declarăm cu responsabilitate, cu fermitate, cu sinceritate unitatea de ideal. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne amintea că trebuie să ne păstrăm glasurile, stilurile artistice distincte, ca să putem consona prin arta noastră cu ansamblul armonios, melodic, al unităţii de spirit şi ideal al întregului popor, să participăm prin filmele noastre la pledoaria pasionantă pentru dezvoltarea personalităţii umane in societatea noastră. Comuniştii cineaşti, toţi cei care iubim filmul şi datorăm acestui timp şansa de a ne exprima prin film, ne îndreptăm, odată mai mult in această lună, gindurile recunoscătoare spre preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi spre tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţite de promisiunea de a ne onora angajamentul de artişti-cetaţenni ai timpului nostru, aducindu-le tradiţionala urare de la multi ani. Andrei BLAIER actul memorabil de la 23 August 1944, depăşesc numeric tot ce s-a scris, în aceasta privinţă, in întreaga istorie a beletristicii naţionale, dar unor asemenea repere cantitative avem temeiuri adinei de a le adaoga elocvente argumente calitative, in noii ani ai ţării — şi cu deosebire in anii ce au urmat Congresului al IX-lea al partidului, de cind destinele României contemporane sint vegheate cu clarviziune patriotică şi fermitate revoluţionară de conducătorul partidului şi al ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — s-au afirmat oameni de artă cu o puternică şi inconfundabila forţă creatoare, îmbogăţind literatura şi arta noastră cu opere de malta expresivitate artistică, de profundă reflecţie etică şi filosofică. Este o datorie de conştiinţă, este necesar si numim acest adevăr de esenţă al noii în istoria popoarelor există oameni care, prin excepţionala lor capacitate creatoare, prin forţa lor de muncă, prin ideile lor cu putere de făurire a viitorului şi de modelare a conştiinţelor, prin geniul lor declanşează energiile tuturor, prin lumină, aşa cum nu s-a mai intîmplat pină atunci întregul potenţial al celor mulţi, ii ajută să schimbe rata ţării lor. Un astfel de om este pentru noi astăzi preşedintele ţării, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un conducător politic genial cu o contribuţie covirşitoare la tot ceea ce s-a realizat mai măreţ şi mai trainic pe pămintul patriei noastre. Un om care a făcut să se împlinească idealurile de veacuri ale poporului nostru, care a făcut totul ca poporul nostru să fie cunoscut in întreaga lume aşa cum este el, talentat, harnic, iubitor de pace, de oameni, de bine ş i de frumos, îi purtăm imaginea in minte şi in inimi, însoţită pretutindeni de aceea a tovarăşei sale de viaţă şi de luptă revoluţionară, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, om politic şi savant de renume mondial, femeie de excepţie, dîrză, înţeleaptă, plină de cutezanţă, imbold către muncă, seriozitate, dăruire fără preget pentru construirea societăţii noi, pentru făurirea viitorului comunist al patriei. Suntem fericiţi să trăim în această ţară, sub conducerea Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, acest mare declanşator de energii creatoare a cărui zi de naştere, ca şi pe aceea a tovarăşei Elena Ceauşescu le sărbătorim cu toţii în acest ianuarie alb şi curat plin de speranţe şi chezăşii pentru viitor, cu bucurii şi lumini in suflet Vorbim cu mîndrie despre Epoca Nicolae Ceauşescu, despre oraşele noi ale ţării apărute parcă din pămint, de firul de argint al apelor ce curg pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, de numeroasele construcţii ce se ridică pe pămintul străbun, de metroul capitalei noastre, de hidrocentralele bătrinului Danubiu, de tinerii cu suflete eroice ce s-au născut şi au crescut in această minunată epocă. » Despre aceşti tineri vreau să amintesc acum, îndeosebi de cei ce ne sunt studenţi. Viitorii cronicari ai societăţii noastre, cronicarii in imagini ai victoriilor poporului nostru înregistrate la sfîrşitul celui de-al doilea mileniu. Sunt studenţii cineaşti ce învaţă să minu■asca condeiul pentru a scrie scenarii şi ucenicesc cu aparatul de filmat pentru a înregistra pe peliculă metamorfozele profunde ale ţării, schimbările monumentale ale capitalei noastre, chipul nou al aşezărilor României socialiste, ce îmbracă in ianuarie o frumoasă şi strălucită haină de sărbătoare. Fiecare generaţie işi are destinul şi idealurile determinate de epoca în care trăieşte. Şi aceşti tineri, studenţi cineaşti de astăzi, creatorii filmelor de mâne, îşi au destinul şi idealurile legate de aceşti minunaţi ani in care trăim. Este emoţionant să-i vezi, acum la începutul drumului lor, incă plini de strigăcii, dar şi cu impresionante rezultate în pelicule modeste ca proporţii, dar încărcate de gund şi vis, care încearcă să întruchipeze marile obiective formulate genial de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XIIlea al partidului atunci când spunea: „Sursa de inspiraţie a tuturor operelor, eroii romanelor, ai întregii creaţii, trebuie să fie oamenii muncii. Sursa de inspiraţie să fie izvorul viu al muncii, al vieţii poporului nostru, nu ulcioarele, chiar aurite, care pot deforma realităţile. A sorbi apa nu din ulcioare, ci din izvoarele limpezi, dătătoare de viaţă, constituie — şi va constitui întotdeauna — singura sursă adevărată de inspiraţie pentru toţi creatorii patriei noastre, care doresc să scrie pentru popor, să trăiască impreună cu poporul". O dimensiune nouă a scolii de film contemporan din ţara noastră constă şi in faptul că pentru prima dată încercările studenţeşti nu se mai limitează la cercul îngust al colegilor şi dascălilor, ci se adresează şi publicului, publicului tînăr, elevilor, prin numeroase filme didactice de o mare varietate tematică. in toate aceste filme studenţeşti se materializează astfel scopurile majore despre care a vorbit in atitea rinduri conducătorul ţării şi al Partidului. Pentru invăţamintul românesc, primul an al noului cincinal a coincis cu începutul activităţii de exemplară însemnătate pentru viitorul ţării a Consiliului naţional al ştiinţei şi Invăţămintului, condus de tovarăşa academician doctor inginer Elene Ceauşescu. Ne amintim de cuvintele cu mesaj programatic rostite de tovarăşa Elena Ceauşescu la Congresul Ştiinţei şi Invăţămintului: „Dezvoltind interesul tinerilor pentru cunoaşterea şi preţuirea istoriei naţionale, a trecutului glorios de luptă al poporului român, a măreţelor realizări obţinute prin munca şi eforturile întregii naţiuni in anii socialismului, şcoala trebuie să cultive în rindul tineretului puternice sentimente patriotice, hotârîrea de a servi neabătut ţara, partidul şi poporul, de a face totul pentru apărarea şi dezvoltarea continuă a înfăptuirilor istorice ale României socialiste, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii sale, pentru progresul şi înflorirea continuă a patriei noastre socialiste!" La omagiul fierbinte, vibrant adus de întreaga ţară preşedintelui Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu ale căror zile de naştere le sărbătorim cu vibrantă emoţie in acest ianuarie — ce este pentru noi, românii, şi luna Unirii — se alătură prin activitatea lor şi cei ce invaţă acum pentru a deveni creatorii ce vor consemna prin filmele lor minunata cronică a zilelor pe care le trăim, in începuturile lor de astăzi se pot descifra nu numai mugurii realizărilor de miine, ci mai cu seamă dorinţa fierbinte de a fi la înălţimea misiunii lor de artişti ai unei Românii comuniste, de artişti ai Epocii Nicolae Ceauşescu. Ileana BERLOGEA Vocaţia de ctitor Din adîncul inimilor noastre: La mulţi ani! 2