Cinema, 1987 (Anul 25, nr. 1-12)

1987-01-01 / nr. 1

Omagiul fierbinte al întregului popor Omagiul fierbinte al cineaştilor Ani mulţi fericiţi pentru binele întregului popor întregul nostru popor urează ani mulţi şi fe­riciţi , ani de spor şi dăruire spre fericirea şi belşugul României, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele ţării şi tovarăşei Elena Ceauşescu cu ocazia aniversării zilelor lor de naştere, în acest ianuar. De-a lungul anilor îndemnurile secretarului general al partidului la intîlnirile cu oamenii de artă şi respectiv cu cineaştii, ne-au fost şi ne sunt repere esen­ţiale in activitatea pe care o desfăşurăm con­cret fiecare dintre noi, in activitatea de zi cu zi a studiourilor ca şi in cadrul Asociaţiei ci­neaştilor. Am­­învăţat cu toţii că filmul trebuie să fie operă de artă, dar nu trebuie să uităm că el nu are valoare dacă nu-şi atinge scopul principal acela de a ajunge la mintea şi sufle­tul spectatorului. „Numai filmele care rezista examenului foarte sever al opiniei publice - spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pot fi apreciate că răspund cerinţelor istorico-so­­ciale ale epocii din care sunt create. Desigur nu subapreciez importanţa criticii de speciali­tate, dar nici nu vreau să micşorez cu nimic, ci, dimpotrivă, doresc să evidenţiez valoarea opiniei publice, deoarece întotdeauna viaţa a demonstrat in toate domeniile de activitate, că numai ceea ce rezistă examenului opiniei publice, este cu adevărat valoros". Cu fiecare an s-a urmărit noua calitate a filmelor noastre, pornind de la conţinutul ideatic, de la mesajul profund educativ al scenariilor şi pină la împlinirea lor in realiza­rea tehnico-artistică pentru a fi oferite spec­tatorilor. S-au realizat in aceşti ani filme, nu­meroase filme de toate genurile pentru tineri, pentru copii, filme cu teme dramatice sau co­medii ce au asigurat calitatea şi divertismen­tul ca şi transmiterea de învăţăminte. Trecînd succint in revistă împliniri şi succese nu tre­buie să uităm că mai avem multe de făcut. Deşi privind­­un ansamblu realizările cinema­tografiei noastre, putem spune că am abordat sute de scenarii inspirate din viaţa tumultu­oasă a construcţiei socialismului, inspirate din folclor, din literatura clasică şi literatura contemporană a spiritualităţii noastre, idei abordate cu mult curaj, cu mult talent şi dă­ruire, cu mult profesionalism pe teme de ac­tualitate, acele teme care oglindesc uriaşele realizări ale ultimelor două decenii, ca şi pe teme istoric. Sunt ani frumoşi, plini de împliniri. Sunt ani frumoşi de viitor pe care întregul popor­­ urează secretarului general al partidului, pre­şedintele ţării, Nicolae Ceauşescu şi tovară­şei Elena Ceauşescu. Ion POPESCU GOPO noastre culturi, sa-i punem in lumina semnifi­caţiile de anvergura si sa le raportăm firesc la climatul istoric, social şi moral in orizonturile căruia se inscriu actele de creaţie individuală, contopite prin spirit şi aspiraţii, în actul co­lectiv al făuririi operelor amplu rezonate ale epocii socialiste a patriei. Iar acest climat îşi află punctul malt al edificării sale in însuşi spiritul — deschizător de noi şi vaste per­spective şi pentru zborul ideii şi al metaforei artistice — pe care l-a adus în viaţa patriei Congresul al IX-lea al partidului, spirit pe ca­re-l incorporează opera profundă şi gene­roasă în principii dialectic creatoare a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, operă prin care din raport de tradiţiile şi realităţile româneşti, de vocaţia constuctivă, paşnică a poporului nos­tru, de spiritul de echilibru şi omenie, dus la o nouă dimensiune prin transformările revo­luţionare ale prezentului şi anticipările pe care acestea le implică) este sintetizată nu numai o experienţă de istorică însemnătate, ci se prefigurează drumurile de miine de cul­turii naţionale — eliberată de sechelele şi dogmele rigide ale unui timp revolut, de mi­mări superficiale —, drumurile conştiinţei de sine ale culturii române. Există in opera teoretică a secretarului ge­neral al partidului un veritabil cod patriotic etic şi estetic, cuprinzător şi generos, in spa­ţiile căruia creaţia artistică îşi află repere vaste şi deloc constringătoare. Fiindcă in concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la rolul literaturii şi artei, la locul şi misiunea omului de artă in viaţa cetăţii, aces­tea sunt indisolubil legate de popor, de expe­rienţa sa istorică, de viaţa şi specificul vieţii sale, de trăsăturile sale distinctive şi năzuin­ţele sale supreme. Privirile creatorului sint în­demnate a se îndrepta mereu spre izvoarele pururi întineritoare ale realităţii, spre poporul caruia ii aparţine, nelăsmdu-se amăgite de poleiala oricît de strălucitoare a unor ulcioare de împrumut, ale căror culori ţipătoare nu pot amăgi decit pe cei nechemaţi pentru ma­rea artă şi nu pot epata decit în locurile unde semidoctismul şi gustul viciat ar izbuti să de­troneze bunul simţ, atit de propriu in partea de lume pe care am edificat-o prin milenii de eroică afirmare a fiinţei proprii si durabilă construcţie in spirit. Iată de ce, este firesc, este necesar, ca in acest ianuarie sărbătoresc, rememorînd toate oile s-au făcut in România, sub conducerea partidului, a marelui său conducător, sa așe­zăm la loc de frunte numeroasele ctitorii cul­turale, operele de artă — intre care cele cine­matografice «și au locul lor distinct, — posi­bile toate datorită concepţiei înalt umaniste ce guvernează asemenea nepieritoare ctitorii şi să aducem omagiul nostru de aleasă cin­stire, tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, de peste două decenii, sunt inima şi gîndul lumi­nos al năzuinţelor spre durabil şi frumos ale tuturor creatorilor, sudaţi prin convingeri de neclintit de trupul netrecător al eroicului po­por român. Omagiul suprem pe care creato­rii îl aduc în aceste vibrante momente aniver­sare se află în înseşi operele acestor ani, opere din care strălucirile cuvîntului, gîndului, ale simbrii româneşti — deschise şi primi­toare faţă de gindurile de bine ale tuturor po­poarelor — au cunoscut împliniri memora­bile. Omagiul se împlineşte, aşadar, sub sem­nul firesc al eternităţii Nicolae DRAGOŞ Cel mai bun fiu al neamului .­otdeauna la început de an, cind ne pre­gătim pentru noi filme pe care le dorim mai bune decit cele precedente, gindurile noas­tre, ale cineaştilor, merg spre cel care ne-a îndemnat mereu să ne autodepăşim, să cre­dem mai mult in puterile noastre, să facem din filmul românesc unul din semnele — do­cument ale creşterii întregii ţări. Considerin­­du-ne participanţi activi in procesul de conti­nuă înnoire a ţării, artişti-activişti in minuna­tul efort la care participăm, ne impunem, in primul rind, să ne perfecţionăm, zi de zi. Să depunem mărturie prin operele noastre des­pre starea de entuziasm a contemporanilor noştri, despre efortul general, de transfor­mare socială, de formare a unui om nou cu o conştiinţă revoluţionară, constructor al socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Desigur, întruchiparea noastră artistică tre­buie să fie adevărată, afirm­ind măreţele realizări ale Epocii Nicolae Ceauşescu, neo­colind nici dificultăţile, sau răminerile in urmă ale unora faţă de ritmul impetuos al so­cietăţii noastre, trebuie să dăm glas ideilor noi, precum trebuie să conturăm pregnant strădania generală de combatere a unor mentalităţi depăşite din comportarea unora. Daca am proceda altfel, am sărăci însăşi rea­litatea pe care vrem s-o prezentăm. Filmul românesc a încercat şi de multe ori a reuşit, să fie consonant cu vigurosul pas inainte al ţării. Sub continua și exacta îndru­mare a partidului, a încercatului său condu­cător pe care-l sărbătorim in acest nou înce­t oglindă atotcuprinzătoare a unui popor, purtindu-i mesajul de faptă și gind, trăsăturile distinctive, specifice către viitor, mărturisin­­du-l astfel intru eternitate s-a dovedit a fi din­­totdeauna arta, creaţia artistică sinteză unică şi irepetabila a unui timp trăit a alfel. Arta vremii noastre socialiste, —­in ctitori­rea căreia sunt angajate, continu­id o nobilă tradiţie, personalităţi puternice şi talente au­tentice — aduce din acest unghi de vedere una din mărturiile impresionante, atit in ceea ce priveşte participarea cantitativă la îmbogă­ţirea patrimoniului spiritual cât şi contribuţiile calitative. O simplă statistică va evidenţia ast­fel că titlurile şi dimensiunile cărţilor de lite­ratură tipărite in anii ce au urmat înscrierii României in noul său timp istoric, de după pus de an, nu ne-am abătut niciodată de 18 direcţiile ce ni s-au limpezit, de la o anume conduită impusă de conştiinţa morală a co­muniştilor. Suntem hotar­âţi să ne aducem fără ezitare contribuţia la efortul comun pentru cauza ar­tei noastre revoluţionare. Să lăsăm deoparte vorbele fără acoperire prin fapt artistic aşa cum ni se recomandă de la cel mai înalt for. Va trebui să cerem mai mult de la fiecare dintre cei ce trudim pe târâmul extraordinar al artei filmului, să ne declarăm cu responsabili­tate, cu fermitate, cu sinceritate unitatea de ideal. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne amintea că trebuie să ne păstrăm glasurile, stilurile artistice dis­tincte, ca să putem consona prin arta noastră cu ansamblul armonios, melodic, al unităţii de spirit şi ideal al întregului popor, să parti­cipăm prin filmele noastre la pledoaria pasio­nantă pentru dezvoltarea personalităţii umane in societatea noastră. Comuniştii cineaşti, toţi cei care iubim fil­mul şi datorăm acestui timp şansa de a ne exprima prin film, ne îndreptăm, odată mai mult in această lună, gindurile recunoscă­toare spre preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi spre tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţite de promisiunea de a ne onora angajamentul de artişti-cetaţenni ai tim­pului nostru, aducindu-le tradiţionala urare de la multi ani. Andrei BLAIER actul memorabil de la 23 August 1944, depă­şesc numeric tot ce s-a scris, în aceasta pri­vinţă, in întreaga istorie a beletristicii naţio­nale, dar unor asemenea repere cantitative avem temeiuri adinei de a le adaoga eloc­vente argumente calitative, in noii ani ai ţării — şi cu deosebire in anii ce au urmat Con­gresului al IX-lea al partidului, de cind desti­nele României contemporane sint vegheate cu clarviziune patriotică şi fermitate revolu­ţionară de conducătorul partidului şi al ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — s-au afirmat oameni de artă cu o puternică şi inconfunda­­bila forţă creatoare, îmbogăţind literatura şi arta noastră cu opere de malta expresivitate artistică, de profundă reflecţie etică şi filoso­fică. Este o datorie de conştiinţă, este necesar si numim acest adevăr de esenţă al noii în istoria popoarelor există oameni care, prin excepţionala lor capacitate creatoare, prin forţa lor de muncă, prin ideile lor cu pu­tere de făurire a viitorului şi de modelare a conştiinţelor, prin geniul lor declanşează energiile tuturor, pri­­n lumină, aşa cum nu s-a mai intîmplat pină atunci întregul poten­ţial al celor mulţi, ii ajută să schimbe rata ţării lor. Un astfel de om este pentru noi astăzi pre­şedintele ţării, secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un condu­cător politic genial cu o contribuţie covirşi­­toare la tot ceea ce s-a realizat mai măreţ şi mai trainic pe pămintul patriei noastre. Un om care a făcut să se împlinească idealurile de veacuri ale poporului nostru, care a făcut totul ca poporul nostru să fie cunoscut in în­treaga lume aşa cum este el, talentat, harnic, iubitor de pace, de oameni, de bine ş i de fru­mos, îi purtăm imaginea in minte şi in inimi, în­soţită pretutindeni de aceea a tovarăşei sale de viaţă şi de luptă revoluţionară, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, om politic şi savant de renume mondial, femeie de excepţie, dîrză, înţe­leaptă, plină de cutezanţă, imbold către muncă, seriozitate, dăruire fără preget pentru construirea societăţii noi, pentru făurirea vii­torului comunist al patriei. Suntem­ fericiţi să trăim în această ţară, sub conducerea Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, acest mare declanşator de energii creatoare a cărui zi de naştere, ca şi pe aceea a tovarăşei Elena Ceauşescu le sărbătorim cu toţii în acest ia­nuarie alb şi curat plin de speranţe şi cheză­şii pentru viitor, cu bucurii şi lumini in suflet Vorbim cu mîndrie despre Epoca Nicolae Ceauşescu, despre oraşele noi ale ţării apă­rute parcă din pămint, de firul de argint al apelor ce curg pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, de numeroasele construcţii ce se ri­dică pe pămintul străbun, de metroul capita­lei noastre, de hidrocentralele bătrinului Da­­nubiu, de tinerii cu suflete eroice ce s-au născut şi au crescut in această minunată epocă. » Despre aceşti tineri vreau să amintesc acum, îndeosebi de cei ce ne sunt studenţi. Viitorii cronicari ai societăţii noastre, cronica­rii in imagini ai victoriilor poporului nostru înregistrate la sfîrşitul celui de-al doilea mile­niu. Sunt studenţii cineaşti ce învaţă să minu­­■asca condeiul pentru a scrie scenarii şi uce­­nicesc cu aparatul de filmat pentru a înregis­tra pe peliculă metamorfozele profunde ale ţării, schimbările monumentale ale capitalei noastre, chipul nou al aşezărilor României socialiste, ce îmbracă in ianuarie o frumoasă şi strălucită haină de sărbătoare. Fiecare generaţie işi are destinul şi idealu­rile determinate de epoca în care trăieşte. Şi aceşti tineri, studenţi cineaşti de astăzi, crea­torii filmelor de mâne, îşi au destinul şi idea­lurile legate de aceşti minunaţi ani in care trăim. Este emoţionant să-i vezi, acum la în­ceputul drumului lor, incă plini de strigăcii, dar şi cu impresionante rezultate în pelicule modeste ca proporţii, dar încărcate de gund şi vis, care încearcă să întruchipeze marile obiective formulate genial de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XIIlea al parti­dului atunci când spunea: „Sursa de inspiraţie a tuturor operelor, eroii romanelor, ai întregii creaţii, trebuie să fie oamenii muncii. Sursa de inspiraţie să fie izvorul viu al muncii, al vieţii poporului nostru, nu ulcioarele, chiar aurite, care pot deforma realităţile. A sorbi apa nu din ulcioare, ci din izvoarele limpezi, dătătoare de viaţă, constituie — şi va consti­tui întotdeauna — singura sursă adevărată de inspiraţie pentru toţi creatorii patriei noastre, care doresc să scrie pentru popor, să trăiască impreună cu poporul". O dimensiune nouă a scolii de film con­temporan din ţara noastră constă şi in faptul că pentru prima dată încercările studenţeşti nu se mai limitează la cercul îngust al colegi­lor şi dascălilor, ci se adresează şi publicului, publicului tînăr, elevilor, prin numeroase filme didactice de o mare varietate tematică. in toate aceste filme studenţeşti se materiali­zează astfel scopurile majore despre care a vorbit in atitea rinduri conducătorul ţării şi al Partidului. Pentru invăţamintul românesc, pri­mul an al noului cincinal a coincis cu începu­tul activităţii de exemplară însemnătate pen­tru viitorul ţării a Consiliului naţional al ştiin­ţei şi Invăţămintului, condus de tovarăşa aca­demician doctor inginer Elene Ceauşescu. Ne amintim de cuvintele cu mesaj programa­tic rostite de tovarăşa Elena Ceauşescu la Congresul Ştiinţei şi Invăţămintului: „Dezvol­­tind interesul tinerilor pentru cunoaşterea şi preţuirea istoriei naţionale, a trecutului glo­rios de luptă al poporului român, a măreţelor realizări obţinute prin munca şi eforturile în­tregii naţiuni in anii socialismului, şcoala tre­buie să cultive în rindul t­ineretului puternice sentimente patriotice, hotârîrea de a servi neabătut ţara, partidul şi poporul, de a face totul pentru apărarea şi dezvoltarea continuă a înfăptuirilor istorice ale României socialiste, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii sale, pentru progresul şi înflorirea continuă a patriei noastre socialiste!" La omagiul fierbinte, vibrant adus de în­treaga ţară preşedintelui Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu ale căror zile de naştere le sărbătorim cu vibrantă emoţie in acest ianuarie — ce este pentru noi, românii, şi luna Unirii — se alătură prin activitatea lor şi cei ce invaţă acum pentru a deveni creatorii ce vor consemna prin filmele lor mi­nunata cronică a zilelor pe care le trăim, in începuturile lor de astăzi se pot descifra nu numai mugurii realizărilor de miine, ci mai cu seamă dorinţa fierbinte de a fi la înălţimea misiunii lor de artişti ai unei Românii comu­niste, de artişti ai Epocii Nicolae Ceauşescu. Ileana BERLOGEA Vocaţia de ctitor Din adîncul inimilor noastre: La mulţi ani! 2

Next