Clopotul, 1951 (Anul 7, nr. 378-462)

1951-01-07 / nr. 378

2 Să dăm un avânt mai mare activității cultural-artistice în cadrul concursului Colțurilor Roșii și al Cluburilor Regimul de democrație populară oferă oamenilor muncii nemărginite posibili­tăți de ridicare a nivelului cultural. Muncitorii din fabrici, uzine, mine­ciuri și salariații din întreprinderi institutii, se îndreaptă cu sete spre zmeie de viață culturală: cpa­­rtu, cinematograf, muzică, li­­­tc­­ariate mijloace de stimulare­­ cultural-educative au fost lem­âna oamenilor muncii de­și Guvernul nostru, elan -a­­ pornit sindicatele a noastră, ca și cele­­ din ciră, la pregătirea concursului vizat de C.G.M. Unele comisii, constituite în acest scop, ca de exemplu, cele ale coifurilor roșii dela sindicatul salariaților din în­vățământ, fabrica „23 August”, Justiția, ICB, BRPR, Cooperativa „Filimon Sârbu”, etc., s’au preocupat îndeaproape ca planul de muncă să fie tradus în viață. Astfel, la colțul roșu al fabricii ,,23 August” au fost organizate în ultimul trimestru al anului 1950, 12 conferințe cu diferite teme legate de producție. Deasemeni colțurile roșii de la ICB, BRPR, Justiția, au ținut în cursul Lunilor Septembrie, Octombrie și Noiem­­brie­i un număr de 67 manifestări cul­­tural-artistice, la care au luat parte un număr­­ mare de salariați. Nu acelaș lucr se poate spune și de colțul roșu al Magazinului Alimen­tara din Botoșani, care neglijat și­­ lipsit de activitate, stă mai mult închis... Clubul Sfatului Popular Regional, deși frumos pavoazat, nu are nici el acti­vitate. La fabrica „Republica” colectivul de conducere și comisia de concurs la colțului roșu nu au plan de muncă, iar colțul roșu este de asemenea m­ai tot timpul închis. Colțuri roșii au o activitate slabă sunt și cele Sala sindicatul salariaților agricoli, care nu s’a preocupat de­ în­drumarea lor, mai ales a celor de la GAS. Ca o dovadă a lipsei de preo­cupare pentru munca cultural-educativă, este și faptul că sindicatul salariaților agricoli din Sulița n’a depus nici până acum fondul cultural desti­inat dotării bibliotecilor de la GAS din raza sa d­e activitate. In întreaga activitate a costurilor roșii în perioada concursului, se poate ob­serva că puține din ele cuprind toa­te domeniile de muncă, aceasta mai ales din cauza lipsei de ajutor din partea comitetelor sindicale. La moara ,,Boto­șani”, magazinul ,,Metalul”, de pildă, munca bibliotecilor este foarte slabă, iar la sindicatele Sanitar și Transpor­turi munca în general este slabă.­­Res­­ponsabilii culturali dela aceste sindicate nu se ocupă deloc de munca Culturală și ,­mai ales de activitatea dolțurilor roșii. Munca colțurilor roșii în ultimele 2-3 luni a scăzut în intensitatea ei. Parte nu au planuri de muncă, iar unele care au planuri­ de muncă întocmite, nu le realizează decâit în parte. Comitetele sindicale nu urmăresc îndeplinirea pla­nurilor de muncă ale colturilor roșii. O lipsă mare însă este însăși aceea a comisiei regionale d­e concurs care a neglijat această muncă în lunile Oc­tombrie, Noembrie și Decembrie, n­e­­minânat nici o ședtin­ță în care să anali­zeze felul cum se desfășoară concursul pentru a lua măsuri în vederea îndrept­­ării lipsurilor. In lupta pentru îndeplinirea măre­țelor sarcini ce decurg din primul an al Planului Cincinal și colțurilor roșii le revine un rol important. Aici trebue să se tină cu regularitate consfătuiri de producție, etc. Pentru aceasta însă, ac­tivitatea colțurilor roșii trebue inten­sificată la maximum, iar pentru aceasta se impune un ajutor de control­­ și în­drumare a activității lor din partea Comitetelor sindicale. Pornind cu un nou avânt în­­ muncă să facem din colțurile roșii adevărate focare de cultură în cadrul întreprinde­rilor și instituțiilor din regiunea noastră. H. Blima Sfaturile Populare din comuna Roma și Leorda în sprijinul Căminelor Culturale Numeroase Sfaturi Populare folosind la maximum posibilitățile locale și a­­vând sprijinul larg al maselor poplare, aț­ trecut chiar din prima zi de la con­stituirea lor la io muncat temeinic -or­­ganizată. 1 Multe și mari sunt sarcinile Sfatu­rilor Populare, dar și minunate sunt perspectivele de viitor ale comunelor bine gospodărite de ele.­­­­Una din preocupările importante ale Sfaturilor Populare este și aceea de a sprijini desvoltarea activității politic­o­­culturale a Căminelor Culturale. iar: Chiar dela constituirea Sfatului Popii­deputații comunali din comuna Roma, împreună cu deputații de regiune și raion, într’o ședință de lucru au hotărît ca prin m­­ijloace locale și cu muncă voluntară, să ridice în anul 1951, în centru satului, un sediu propriu pen­tru Căminul Cultural. ■ Această hotărîre arată grija deose­bită pe care o poartă pentru­­ cultură Sfatul Popular, grijă care deopotrivă se restrânge în toate ramurile de activitate.­­ înțelegere și ajutor pentru munca cul­turală se vede și la Sfatul popular din Leorda, care a îmbrățișat inițiativa unui alt aspect al vieții culturale. Sfatul Popular a trecut la sprijinirea întrecerii între Căminele Culturale, asi­­gurându-se buna funcționare în această perioadă, aprovizionăndu-le cu lemne și petrol. Căminele Culturale din satele Dolina și Leorda care activează împreună, au realizat, cu concursul muncitorilor de la moară, un aparat care va da­­ posibi­litatea să se încarce acumulatorii pen­tru radio și moara din localitate,­­asi­gur­ându-se astfel audiții radiofonice în mod regulat. Sfatul Popular se îngrijește dease­meni de înzestrarea Căminelor Culturale cu noi mijloace de culturalizare a ma­selor. Astfel constatând lipsa de apa­rate de radio la Căminele Culturale din satele Mitoc și Costiiești și ținând seama de importanta contribuție în cul­turalizare­a radioului, a inițiat strân­gerea de fonduri pentru procurarea unor aparate. In scurt timp s’a strâns suma de 14000 lei, rezultată în urma serbărilor date de către Căminele Culturale din comună . Pășind ca avânt în muncă pentru realizarea mărețelor sarcini care le stau în față Sfaturilor Populare contribue astfel la înflorirea satelor noastre. 1­1 O­K­ O­P­B­T­B Si­­­íj" I N­O­T­E Filiala Societății de științe agri­cole „I. V. Miciurin“, subfilialele de la fiecare raion, precum și cercurile miciuriniste în număr de 18 din regiunea noastră, au drept scop sprijinirea ridicării producției agricole, precum și popularizarea metodelor agro­tehnice sovietice. organizându-și bine munca pe baza unui plan concret de activitate, subfi­lialele și­­ cercurile desfășoară o acti­vitate rodnică de popularizare a meto­delor agrotehnice sovietice. Prin folosirea cenușei ca îngrășa­­mănt, la G.A.S. Dumbrăveni în vara anului 1950 s’a obținut la sfecla de zahăr un spor de 7000 kgr. fia hectar, punându-se de două ori în timpul vege­tației câte 200 kg, cenușă la hectar. La grâul de toamnă, sporul de recoltă la hectar a atins 1180 kg, pe ogorul agentului agricol Raiu Dumitru din To­­direni.­­ 1 1­­ Í . .1 M "V­I­I In cursul anului 1950, societatea­­ a ținut 3 conferințe în cadrul Filialei, la care au luat parte 190 de salariați agricoli și ac­tivi ai Sfatului Popular regional, și 45 conferințe la subfiliale și cercuri, la care au participat 2041 țărani muncitori. In campania lucrărilor de toamnă s-au ținut 136 de ședințe de­­ îndrumări tehnice cu țăranii muncitori și cu mem­brii Gospodăriilor Agricole Colective. Deasemeni s’a dat o îndrumare per­manentă pentru plantarea pomilor t­r Gospodăriile Colective și pentru înfiin­țarea de grădini miciuriniste pe lângă școlile elementare. Prin aplicarea metodei sovietice de reținere a Zăpezii, prin așezarea de grămezi de gunoi sau a obstacolelor de vreascuri și spini lemnoși proveniți din defrișări, s’a realizat în cursul lu­nilor Noembrie și Decembrie suprafața de 89 hectare pe culturile de grâu de toamnă, pășuni și fânețe rurale. Pășind în primul an ai mului Cin­cinal și pătrunși de importanța enormă­­ ce o are pentru folosirea pe o scară cât mai largă a minunatei experiențe a agrotehnici celei mai înaintate din lume, agrotehnia sovietică, membrii Filialei, subfilialelor și ai miercurilor, își pro­pun ca să popularizeze cât mai­­ intens metodele agrotehnice sovietice în rândul maselor largi ale țărănimii muncitoare și a colectiviștilor, sporirea numărului membrilor în cercurile miciuriniste, cu­prinzând toate Gospodăriile Agricole Colective și de Stat, precum și SMT- urile. Și în anul acesta prin grija­­ părintească ce o poartă !'Par­tidul nostru tineretului, elevii și-au pe­trecut vacanța în mod plăcut și ca folos. Tocmai despre această grijă pe care o poartă Partidul pentru tineret și pe care tineretul o simte din plin, au vorbit cu prilejul inaugurării clubului, Iov. I. Haler directorul liceului de bă­­eți, Iov. Palamaru din partea regio­nalei U.T.M. și elevul Scurta Marcel. In cuvinte simple, pline de căldură ei au arătat­­ că elevii la rândul lor trebue să fie la înălțimea sarcinilor care le stau în față, trebue să învețe necontenit, să-și însușească­­ știința marxist-leninist-stalinistă care luminează calea spre fericirea omenirii întregi și trebue să lege această știință cu viața, putând deveni astfel luptători neînfri­cați pentru pace. De la inaugurarea sa clubul este frecventat neîntrerupt de elevi. Peste tot domnește o vie animație. Activitatea culturală a clubului a început cu toată intensitatea. In timpul vacanței elevii au făcut numeroase repetiții pentru pre­gătirea manifestărilor culturale pe care le-au organizat, au citit cărți din bi­blioteca clubului, etc. In afară de acea­sta, în sala special amenajată pentru sport, se joca volei și tenis de masă, întărind, clubul nostru, citind ziarele și cărțile care ne stau la îndemână, le­gând învățătura marxist-leninist-stali­­nistă cu practica, noi întărim Patria noastră și răspundem CU fapte dragostei și grijii părintești a Partidului nostru, în felul acesta contribuim la lupta pen­­tru pace.­ ­ C-tin Zaboloteanu elev clasa Xl-a „Oameni Minunata realizare a­­ cinematografiei sovietice „Oameni curajoși”, "este un film închinat eroismului­­ tineretului so­vietic. Acțiunea filmului se petrece într’una din marile herghelii de cai, din nordul Caucazazuli. Aici caii sunt îngrijiți cu dragoste ,și mult interes de către spo­l­etaniști. Tânând Vasia Govoruhin se ocupă îndeaproape de mânzu l 'Buian, pe care îl pregătește pentru­­ concursul hipic. Munca creatoare a oamenilor sovie­tici este întreruptă pentru un timp: hoardele fasciste atacă­ în 1941 Uniunea Sovietică,­­ Herghelia se pregătește­­ de evacuare. In acest timp­­ bestiile fasciste bom­­bardează locuniitatea și incendiază grav­ Cronica filmului curajoșin­ durile hergheliei. Vasia Govoruhin do­vedind mult spirit­­ de inițiativă, și curaj, reușește să salveze­­ 18 cai din flăcări, printre care și pe Buian. In noaptea evacuării,­Vasia surprinde pe trădătorul Belețchi care vroia să aprindă focuri de­­­ semnalizare pentru aviația inamică. Se încinge o­­­ luptă între ei din care Vasia iese învingător. Planurile criminahului Belețchi sunt dejucate și oamenii sovietici întind o cursă parașutiștilor inamici, distrugân­­complect. După ocuparea orașului­­ de cât­re nemți, Nadia, o fată tânără, împreună cu alți partizani, începe să, ducă lupta împotriva cotropitorilor. Sub loviturile nimicitoare­­ ale glori­oasei Armate Sovietice, bestiile hitle­­riste se retrag, partizanii hotărăsc să arunce în aer trenul cu care se retrag nem­ții. Ei află însă că în­­ urma trenului sunt trei vagoane cu femei sovietice pe care nemții voiau să le ducă în Germania. Vasia promite că le va scăpa de la moarte. Călare pe armăsarul Buian, Vasia reușește să ajungă la timp și să desfacă cele­­ trei vagoane de la­­­ u­rma trenului sortit morții. Garnitura în care­­ se aflau nemții și trădătorul Belețchi este aruncată în aer. După victoria strălucită împotriva bar­barilor fasciști, oamenii sovietici și-au repeat munca pașnică. Luptătorii neînfricați din timpul Ma­­relui Război de Apărare a Patriei sunt astăzi luptători de frunte pe frontul comunismului și al păcii. CE LA CITIM „La noi au și venit zorile“ de A. Ceacovschi De curând a apărut în Editura Cartea Rusă, rom­anul lui A. Ceacovschi „La noi au și venit zorile”. Subiectul acestei cărți este inspirat de viața locuitorilor bogatei insule Sa­­halin din Oceanul Pacific, regiune de graniță a Uniunii Sovietice în Orientul îndepărtat. Oamenii sovietici, duc aici, din 1945, de la eliberarea insulei de sub jugul japonez, o adevărată m­uncă de pionie­rat în vederea ridicării acestui ținut pustiit de practicele înapoiate ale ocu­pației nipone. Ceacovschi arată odată cu procesul muncii într-un combinat de pește, felul în care metodele comuniste de muncă modelează sufletul oamenilor. Pescari necunoscuți între ei până la venirea pe insulă se pătrund de importanța patrio­tică a operei lor și formează împreună un tot, un colectiv nedespărțit în facțiu­nea de ridicare e ținutului. însuflețiți de gândul că îndeplinesc o sarcină de onoare, ei se dedică muncii cu pasiunea pe care le-a însuflețit-o Partidul și îndrăgesc acest pământ al Sahalinului îmbelșugat ca puține altele. Depărtarea de­­ Moscova, care le părea imensă la început, apare după scurt timp, iluzorie. Colectiviul înjghebat pe malul de Vest al Sahalinului de Skid este o părticică cu un rol bine determi­nat în marele colectiv al Patriei­­ Soci­a­­­liste. In munca lor oamenii întrevăd țelurile înalte pe care Marele Condu­cător le-a arătat întregului popor so­vietic. Luptând pentru îndeplinirea a­­c­estor directive, sub privirea atentă a Partidului, oamenii sovietici se simt fe­riciți și mândri, apropiați de inimă Patriei chiar și în Orientul îndepărtat, unde ei ridică falnic, drapelul sovietic­­ al muncii și al prieteniei între­­ popoare. Maiacovschi despre America“ (Vers­uri Lucrarea „Maiacovschi despre Ame­rica”, apărută de curând în Editura Cartea Rusă, demască crunta și fățar­nica exploatare a omului de către om în U.S.A., sistem de îndobitocire a r­­as­­selor, întrebuințat de cei mai cinici capitaliști din lume, metodele folosite de ei pentru sdrobirea conștiinței de clasă a proletariatului, moravurile celei mai m­inciunoase pre­se, tratamentul apli­cat populației de culoare și toate­­ ororile imperialismului. Dar vizitând Statele Unite ale Ame­ricii, desigur că marele poet sovietic și proza) " a văzut și hotărîrea cu care luptă pentruu o viață mai bună, pentru pace, pentru democrație, Partidul Comunist și toți oamenii cinstiți și conștienți din U.S.A. El a înfățișat­­ realitatea așa cum l-a căzut sub ochi. Cu forța uriașă a talen­tului său, a zugrăvit-o într-o formă­­ ar­tistică originală, expresie a dinamismu­lui său revoluționar. In românește lucrarea „Maiacovschi despre America” a apărut în traducerea unui colectiv format din: Al. Philippide, M. Dragomir, N. Amza, O. Rîureanu, V. Kernbach și I. Dumbravă. Guy de Maupassant - BEL-AMI (­Editura de Stat) Editura de Stat publică în Colecția Clasicilor Literaturii Universale romanul marelui scriitor francez Guy de Mau­passant — Bel-Ami. Romanul ne aduce aspecte veridice din viața burgheziei francezei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Carie­ristul Georges Durog, un mic burghez mânat de dorința de îmbogățire cât dpai rapidă, utilizează orice mijloc oricât de murdar iar a fi el, pentru a-și atinge scopul. Celelalte personagii, bărbați sau fe­mei, fără a ține seama de vreo lege, de vreo regulă, se dedau la cele mai josnice acte, totul fiind făcut doar pen­tru un singur scop: acumularea de ca­pital. Romanul este important prin forța cu care demască­ putreziciunea societății burgheze. Deși Maupassant nu a cunoscut proletariatul, romanul său constitue în mâinile acestuia din urmă o armă pu­ternică pe care o utilizează în lupta împotriva burgheziei. i : ' Prima jumătate a secolului XX s’ia terminat. Gândul ti se îndreaptă fără sâ vrei spre calea parcursa: care sunt rezultatele ei, ce ne învață cei 50 de ani care amu trecut? Secolul XX a început sub semnul ascuțirii catastrofale a contradicțiilor ca­pitalismului, sub semnul ascuțirii anta­gonismului dintre muncă și capital, dintre metropole și colonii. Capitalismul a intrat în stadiul său cel mai înalt, imperialismul. O putere deosebită au căpătat monopolurile, care au devenit stăpânii atotputernici ai lumii capita­liste. In lăcomia lor nemărginită de supraprofituri, monopoliștii au desfășu­rat o luptă înverșunată pentru piețele de desfacere a mărfurilor, pentru izvoa­rele d­e materii prime, pentru regiunile de investiție a capitalurilor. Dar la începutul secolului XX întreaga lume se găsea împărțită între țările capita­liste. De aceea lupta a început să ca­pete în mod necesar caracterul unor conflicte militare, tinzând să împartă­­ din nou lumea. Secolul al XX-lea a dovedit pe­­­de­­plin incapacitatea capitalismului de a desvolta forțele de producție spre binele omenirii. Dezastruoasele crize, șomajul cronic și de masă, pauperizarea oameni­lor muncii,, reacțiune politică, războaie pustiitoare, — iată însoțitorii perma­nenți ai capitalismului muribund, in descompunere. Secolul al XX-lea a înmormântat le­genda mincinoasă că orânduirea bur­gheză este de neclintit. Marx și En­gels, întemeietorii comunismului științific au prevăzut încă în secolul trecut pieirea inevitabilă a capitalismului, căruia tre­bue să-i urmeze societatea socialistă. Această prevedere s-a confirmat în mod strălucit. Victoria Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie a deschis o nouă eră în desvoltarea omenirii — era re­­voluțiilor proletare ș­i a victoriei comu­nismului. Sub conducerea genialilor conducători ai revoluției, Lenin și Stalin, în Rusia a fost construită societatea socialistă, care se bazează pe proprietatea obștea­scă asupra mijloacelor de producție. In această țară au fost lichidate clasele exploatatoare precum și exploatarea omului de către om­, au fost înlăturate crizele și șomajul. Intre toate popoa­rele care fac parte din Statul Sovietic s’a stabilit o ptrietenie trainică și io colaborare reciprocă. Socialismul asigură creșterea continuă a forțelor de pro­ducție și pe această bază îmbunătățește simțitor și continuu nivelul de trai­­ și cultural al oamenilor muncii. In socia­lism însuși poporul — care este crea­torul tuturor valorilor materiale și cul­turale — a devenit stăpânul vieții sale. La felul acesta a fost desmințită și o altă legendă mincinoasă cultivată de burghezie, anume că poporul simplu nu ar fi în­ stare să creeze în mod independent, fără stăpâni. Construirea victorioasă a socialismului în U.R.S.S., a confirmat, faptul,­­de importanță isto­rică mondi­ală, că clasa muncitoare, în frunte cu Partidul Comunist, poate să conducă c­u succes st­atul, fără burghezie, că ea poate­ să conducă mai bine decât burghezia. Oamenii muncii din U.R.S.S., conduși de Lenin și Stalin­, au râurit un stat socialist puternic, o uriașă industrie înaintată­­ ș­i o agr­icultură cu un înalt nivel de mecanizare. Marea pute­re a acestui stat s-a manifestat în mod de­osebit de grăitor în su­rsul celui de al doilea război mondial. Uniunea Sovietică a avut un rol­­ im­portant în nimicirea coaliției fasciste. Poporul sovietic a salvat de fascism întreaga civilizație a lumii. Datorită victoriei istorice a forțelor armate so­vietice, popoarele­ din Europa Centrală și Sud-Estică precum și marele popor chinez au căpătat­ posibilitatea să arunce jugul imperialist șî să pornească la construirea unei vieți noi. Și mai de­plin, s’a manifestat fali­mentul regimului capitalist în perioada­ de după război.. ^Niciodată încă viața maselor de oam­eni ai muncii din țările capitaliste au ar­ fost atât de întunecată ca în anii aceștia. Multe din aceste țări n’au reușit nici chiar până acum să atingă nivelul antebelic de producție. Pe unde ,a trecu­t furtuna războiului totul este încă plin de mine și cenușă. Singura producție care este refăcută și chiar se extinde este cea­­ de arma­ment. Pretutindeni bântue șomajul, ruina, mizeria și o foamete înfiorătoare. In ciuda acestor fapte, imperialiștii pun la cale un al treilea război mondial, ceea ce ar însemna pentru oamenii muncii nenorociri și mai mari, înarmați până în dinți, hoardele de cotropitori ame­ricani pustiesc de șase luni Coreea iu­bitoare de pace, varsă sângele mult încercatului popor coreean. Datorită ace­stui război, capitaliștii americani storc profituri uriașe de­­ pe urma comenzilor militare, , , i­a­r : . Cu totul alt tablou ne oferă Uniunea Sovietică. Se știe că Uniunea Sovietică a suferit de pe urma războiului mai mult decât oricare altă țară. Totuși, poporul so­­vietic nu numai că și-a vindecat într-un scurt timp rănile pricinuite de război, ci a și depășit în mare­­ măsură nivelul de dinainte de război al economiei na­ționale. Astfel, producția industrială glo­bală în primele 10 luni ale anului­­ 1930, a depășit cu 70% nivelul ante­belic, producția de metale feroase cu 44%, extracția de cărbuni — cu 157%, producția de energie electrică — cu 87%, producția de mașini — cu 220o­0, etc. Anul acesta, producția globală de grâne a depășit nivelul antebelic cu 300 milioane puduri. Avântul economiei naționale a URSS este însoțit de cre­șterea venitului național și de ridicarea sistematică a nivelului de trai și cultural al poporului sovietic. Oamenii muncii din URSS nu sunt preocupați de pregătirile de război, ci de construcția pașnică: ei construiesc noi fabrici, uzine electrice, locuințe, luptă­­ pentru sporirea fertilității ogoa­relor, pentru care plantează perdele fo­restiere de protecție p­e suprafețe uriașe, construesc­­ canale în mijlocul stepelor și pustiilor. Singurul țel p­e care îl urmărește Uniunea Sovietică este con­strucția pașnică pentru binele poporului. Țările capitaliste însă urmăresc un țel cu totul opus. Ele urmăresc­­ să ațâțe un nou război mondial. Ele vor să inunde în sânge țările ale căror popoare și-au luat soarta în propriile mâini. Ele vor să otrăvească conștiința popoarelor lor cu aj­utorul psihozei răz­boiului. Ele spera ca prin război să-și stabilească dominația lor i asupra întregii lumi.­­ I Dar speranțele lor­­ sunt zadarnice. Is­toria a dat capitalismului o sentință necruțătoare. A sosit era răsturnării capitalismului și victoriei comunismului. Chiar un trubadur­­ al imperialismului ca John Foster Dulles, a fost nevoit să constate în cartea sa „Război sau pace”, plină d­e­­ ură față de omenire că „în întreaga­­ lume a avut loc o schimbare bine determinată în raportul de forțe și această schimbare a avut loc în favoarea comunismului”. Popoarele lumii își­­ dau din ce în c­e mai m­ult seama de faptul că ca­pitalismul înseamnă moarte­ și distrugere, în timp ce comunismul înseamnă viață și fericire. Uniunea Sovietică, în care oamenii muncii au­­ luat pentru prima dată puterea în mâinile lor, se găsește pe calea către victoria­ deplină a comu­nismului. îndeplinind cu succes primul său plan cincinal postbelic, Statul So­vietic se pregătește­­ să treacă cu ace­lași­­ succes cel­­ de al doilea plan cin­cinal d­e după război, care va însemna un nou pas uriaș­­ pe calea­­ către vic­toria comunismului. * . j Această creștere continuă a puterii Uniunii Sovietice mărește­­ din ce în­­ ce mai mult încrederea în victorie a­­ ma­selor asuprite din țările capitaliste și coloniale, inspirându-le la lupta pentru răsturnarea robi­ei capitaliste. ‘Nici Un fel de uneltiri ale imperialiștilor nu vor putea salva societatea­­ capitalistă de pieirea ei inevitabilă. Noi trăim într’un secol în care toate drumurile duc spre co­munism. . . . | j . i [ 1 | Toate drumurile duc spre comunism de M. Rossovski v f

Next