Clopotul, 1956 (Anul 12, nr. 873-976)

1956-01-05 / nr. 873

2 CLOPOTUL Sfaturile populare dezvoltă viața economică Sub conducerea și îndrumarea organizațiilor de partid, bazîndu-se pe experiența înaintată a sovietelor locale din Uniunea Sovietică, sfatu­rile populare din raionul nostru desfășoară o largă activitate eco­­nomico-organizatorică și cultural­­educativă, în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor trasate de partid și guvern. Cu ajutorul deputaților, comi­siilor permanente, comitetelor de­­etășeni, comisiilor și a delegatelor de femei, sfaturile populare co­munale au antrenat mii de țărani muncitori în întrecerea patriotică și socialistă pentru terminarea la timp a însămînțărilor de toamnă și a arăturilor adinei de toamnă. Țăranii muncitori din comunele Roma, Vlădeni, Nicșeni, Ulițe­ni și altele, au îndeplinit la termenul prevăzut planul la­ însămînțările de toamnă, colectări, impozite, etc. In această acțiune, un sprijin prețios l-au dat comisiile perma­nente și numeroși deputați comu­nali. Așa, de pildă, în comuna Vlădeni, tov. Bercea Pintilie, preșe­dintele comisiei permanente pentru a­­gricultură și colectări, Petraru Con­stantin, deputat în circumscripția nr. 28, desfășurînd­ o vie activitate In rîndul țăranilor muncitori s-a m­obilizat la îndeplinirea planului de însămînțări, colectări, autoim­­punere, obținând rezultate frumoase. In lupta pentru cooperativizarea agriculturii, sfaturile populare, cu­­ ajutorul permanent al organizațiilor de partid, au dat o contribuție Însemnată. In anii primului plan cincinal, pe baza liberului consim­­­țămînt, 2754 familii de țărani mun­citori cu gospodării mici și mijlocii și-au unit pământurile pentru a le lucra în­ comun cu mijloace me­canizate în 67 gospodării colective și întovărășiri agricole, cu o su­prafață de 4212 ha. Numai in cursul anului 1955 au fost create în raionul n­ostru o gospodărie co­lectivă și 30 întovărășiri agricole. Gospodăriile colective și întovără­șirile agricole și-au dovedit superio­ritatea prin producțiile de cereale obținute la hectar care sunt cu mult sporite față de cele obținute de țăranii muncitori cu gospodării in­­dividuale. Anul trecut gospodăriile f. CREANGĂ secretar al comitetului executiv al sfatului popular raional colective din Dracșani și Nicșeni au obținut la cultura griului cu 660—750 kg. la hectar mai mult decît în anul 1954. Recolte bogate au obținut gospodăriile co­lective și la porumb, orz de toamnă, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia, etc. Realizările obținute au făcut să crească în același timp bunăstarea materială și culturală a colectiviști­lor. Zeci de colectiviști și-au con­struit din veniturile realizate în gos­podăria colectivă case noi, și-au cumpărat vaci de lapte, aparate de radio, patefoane și alte obiecte de uz casnic. Comitetul executiv al sfatului popular raiojnal a acordat o atenție deosebită îmbunătățirii muncii de propagandă agricolă, asistenței zoo­­veterinare, trecerii unor terenuri agricole din rezervele de stat în proprietatea unor țărani muncitori cu pămînt puțin și familii nume­roase,­­etc. Toate acestea au contribuit în mare măsură la creșterea interesului țăranilor muncitori cu gospodării individuale pentru sporirea produc­ției agricole. Numeroși țărani mun­citori, aplicînd regulile agrotehnice au devenit fruntași ai recoltelor bogate prin producțiile mari obți­nute la hectar. Țăranii muncitori Muraru Mihai, Groza Teodor din Nicșeni, au obținut peste 4000 kg. porumb și peste 2000 kg. grîu la hectar. Recolte bogate au obținut și țăranii muncitori Cojocaru Mihai din Cucorăni, Damaschin Gheorghe și Alupoaie Teodor din Răchiți etc. In acțiunea de înfrumusețare a satelor, sfaturile populare desfă­șoară o intensă activitate. Din su­mele încasate prin­ autoimpunere, în raionul nostru s-au dat în folosința țăranilor muncitori 20 lucrări prin­tre care școlile elementare din sa­tele Dracșini—Vale , și Dacia, cămi­nele culturale din Vînători, Vlădeni etc. Mulți țărani muncitori urmînd pilda deputaților, au dat o contri­buție însemnată la construirea dife­ și culturală a satelor rnlelor clădiri, amenajarea drumu­rilor și a podurilor, etc. In co­muna Vlădeni, de exemplu, comi­tetul executiv a mobilizat peste 200 de țărani muncitori la lucrările de construire a căminului cultural și a magazinului universal. Succese de seamă s-au obținut și în comuna Nicșeni unde deputații Niculcea Dumitru, Ilaș Gheorghe și alții au antrenat țăranii muncitori la realizarea planului de colectări, impozite, la diferite lucrări de interes obștesc etc. Se observă însă că pe lîngă realizările obținute, în activitatea unor sfaturi populare mai sunt și unele lipsuri. Astfel comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare co­munale Copălău și Coșula nu acordă atenția cuvenită mobilizării deputaților la acțiunile sfatului popular. Din această cauză unele acțiuni sunt tărăgănate. Pentru anul în curs, comitetul executiv al sfatului popular raional se va preocupa mai mult de dez­voltarea agriculturii, de intensifi­carea muncii politice pentru atra­gerea unui număr cît mai mare de țărani muncitori în gospodării colective și întovărășiri agricole, singura cale justă pentru ridicarea neîncetată a bunei stări materiale și culturale. De asemenea, s-a prevăzut ca în acest an să se construiască din autoimpunere 15 școli, 7 cămine culturale, să fie selectrificate 2 sate și să se construiască 9 poduri. Așa după cum prevăd Directivele celui de-al II-lea, Congres al parti­dului cu privire la cel de-al doilea plan cincinal, obiectivul principal în agricultură o constituie creș­terea considerabilă a producției agricole și în primul rând creșterea cu 60—70 p/o a producției agri­­cole-marfă provenită din sectorul socialist. Pentru realizarea cu­­ succes a ace­stor obiective — în fața sfaturilor populare stau sarcini mari. De aceea, ele vor trebui să lupte cu hotărâre împotriva lipsurilor, pen­tru îmbunătățirea activității lor în vederea cimentării și mai strînse a legăturii cu masele, chezășia suc­ceselor ța lupta pentru construirea socialismului. Cercurile A.S.I.T. sprijină calificarea cadrelor Una din sarcinile principale care stau în fața­ cercurilor A.S.I.T. din întreprinderi, este aceea de a spri­jini pregătirea de cadre calificate capabile să stăpânească tehnica nouă, perfecționată, cu care sunt înzestrate in­treprinderile. Subfiliala A.S.I.T. din orașul no­stru a îndrumat într-o mare mă­sură cercurile A.S.I.T. ca să spri­jine comitetele de întreprindere și conducerile administrative în orga­nizarea cursurilor de minim tehnic și a celor de calificare. Astfel, pînă acum, s-au creat 5 cursuri de minim tehnic pe secții și spe­cialități și cursuri de calificare la uzinele textile „Moldova“, I.R.C., SC.R.B., Centrul mecanic, Depoul C.F.R., care cuprind un număr de 186 muncitori. O atenție deosebită s-a dat în­tocmirii programului analitic și selecționării unui corp de lectori din rîndul celor mai pregătiți teh­nicieni și ingineri. La întreprinderile comunale, de pildă, s-a organizat un curs de calificare d­e gra­dul t 1 și 2 cu in­stalatorii de apă—canal și electri­cienii, unde se va preda un ciclu de 144 lecții,din fața a 20 cursanți Totuși, pe lângă realizările ob­ținute, în activitatea unor cercuri A.S.I.T. mai există lipsuri destul de serioase. Astfel, cercurile A.S.I.T. de la fabrica „Republica“, Centrala electrică, deși au cadre de tehni­cieni care ar putea fi antrenați în această muncă, nu au fost spri­jinite de conducerile administrative pentru organizarea de cursuri de calificare nesatisfăcîndu-se dorința muncitorilor de a-și ridica califi­carea profesională. Ținînd seama că progresul teh­­nic este în­ continuă creștere, cercu­rile A.S.I.T. trebuie să antreneze toate cadrele de tehnicieni și in­gineri pentru a împărtăși munci­torilor noile cuceriri ale științei tehnice, pentru a face din fiecare muncitor un fruntaș în producție. Acordînd toată atenția acțiunii de calificare a cadrelor, cercurile A.S.I.T. din întreprinderi, vor aduce o contribuție de­­ seamă la creșterea neîncetată a producției și produc­tivității m­­uncii. Coresp. loan C. Borș Reducerea de prețuri la medicamente Grija partidului și guvernului nostru pentru ocrotirea sănătății oamenilor muncii se vede zi de zi prin însemnatele realizări înfăp­tuite în sectorul sanitar, prin dez­voltarea unei industrii proprii de medicamente, cît și prin continua reducere de prețuri., In ultimii ani, în țara noastră s-au efectuat 4 reduceri de prețuri la toate medi­camentele. O nouă dovadă grăitoare în acea­stă privință este recenta Hotărîre cu privire la reducerea cu 10­% a medicamentelor. Astfel, unele pre­dica­mente cum ar fi de pildă, pe­nicilina, antigerminul, glutacidul etc. care se găsesc la toate farmaciile, pot fi cumpărate de oamenii muncii cu mai puțin de jumătate față de prețurile de acum, 4 ani în urmă. Coresp. Schechter M. Mai multă grijă păstrării uneltelor agricole La centrul de închiriat unelte și mașini agricole al cooperativei din comuna Voronia, țăranii mun­citori pot închiria semănători pen­tru cereale, pluguri și alte unelte agricole. Conducerea cooperativei însă, nu se preocupă de întreținerea în bune condițiuni a acestor mașini și unelte agricole. Acest lucru ne este do­vedit prin faptul că cele 3 semă­nători pentru cereale stau neadă­postite, defecte, de la cetățeni, în loc să fie reparate și­ îngrijite. Tor. Hențuc Gheorghe, responsabilul centrului de închiriat unelte și ma­șini agricole, lasă ca aceste bunuri atît de necesare agriculturii să se degradeze și nu ia nici o măsură de îndreptare a situației. Țăranii muncitori din comuna Vo­­rona cer pe bună dreptate ca tova­rășii din conducerea cooperativei să manifeste mai mult interes față de păstrarea și întreținerea unelte­lor și mașinilor agricole. Goresp. Petraru Anton Planul de producție — factor de seamă în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective An de an gospodăriile agricole colective din raionul Botoșani s-au dezvoltat și întărit simțitor din punct de­­ Vedere economic și or­ganizatoric. Muncind pămîntul în comun, cu mijloace mecanizate, și aplicînd regulile agrotehnice, colec­tiviștii au obținut in toamna anului trecut producții medii cu 400—800 kg­ mai mult la hectar decît țăranii muncitori cu go­podarii individuale. In unele gospodării agricole colec­tive s-au obținut venituri însemnate de la ramurile anexe. Toate acestea au dus la creșterea avuției obștești, la sporirea valorii zilei-muncă și deci la mărirea veniturilor obți­nute de colectiviști. Majoritatea colectiviștilor au dus la casele lor cantități însemnate de cereale, furaje, zarzavaturi, brînză, lînă, zahăr, etc., cu mult mai mari decît cei mai harnici țărani munci­tori cu gospodării individuale. Co­lectivistul Iacob Vasile din Roma, a primit peste 10.000 kg. diferite cereale, 220 kg. zahăr, și 6552 lei, Negri Ilie din Nicșeni, aproape 8000 kg. cereale, Brumari Constantin din Tocileni, peste 6500 kg. cereale etc. Ținînd seama însă de posibilitățile mari existente în gospodăriile colec­­tive, veniturile ar putea crește sim­țitor dacă consiliile de conducere Ing A. CRAMARIUC șeful secției agricole a sfatului popular raional ar ține seama de planul de pro­ducție întocmit și ar urmări reali­zarea veniturilor pe ramuri de pro­ducție. Pentru lichidarea lipsurilor exis­tente în unele gospodării agricole colective, anul acesta, întreaga ac­tivitate trebuie desfășurată pe bază de plan. ^k Planul anual de producție trebuie să îmbine pe deplin interesele sta­tului nostru democrat-popular cu interesele obștești și personale ale colectiviștilor. Pentru aceasta, consiliile­ de con­ducere ale gospodăriilor colective, vor urmări ca planul să asigure achitarea integrală a cotelor obli­gatorii­­ către stat, a muncilor S.M.T., asigurarea unui cel mai mare volum de producție-marfă, prin contractări și achiziții. Veni­turile bănești trebuie să asigure plata impozitelor, ratelor de asi­gurare și ratelor de rambursare a creditelor. Apoi, gri­a trebuie spre interesele obștești, îndreptată La baza acestor interese stă în primul rând lărgirea continuă a lavutului obștesc (animale de muncă și pentru producție, construcții gospodărești, ateliere, vii, livezi, furaje, semințe, mașini și unelte nece­sare, etc.).­­ Alături de creditele ce se acordă de către stat și care trebuiesc folosite cu multă chib­zuință, gospodăria colectivă trebuie să creeze condiții pentru mărirea continuă a fondului de bază, atît prin reținerea procentului statutar din veni­turile bănești, cît și prin mărirea numărului de animale din prăsilă proprie. Nu trebuie să se uite nici de asigurarea condițiilor de muncă pentru femei, prin crea­rea de crtșe și grădinițe, de spori­rea fondurilor de rezervă și aju­tor, de creșterea cadrelor cali­ficate pentru conducerea tuturor sectoarelor, precum și de ridicarea nivelului profesional, cultural și po­litic al tuturor colectiviștilor. Pentru asigurarea succesului de­plin nu trebuie să se uite de inte­resele personale ale colectiviștilor. Acest lucru se realizează prin : asi­gurarea loturilor personale conform statutului, crearea de venituri bă­nești în tot cursul anului pentru ca colectiviștii să poată primi avan­suri bănești de cît mai multe ori, necesare satisfacerii nevoilor cu­rente și crearea unei valori mari în produse și în ban­i a zilei-muncă. Toate acestea se pot realiza nu­mai­ prin acordarea unei atenții deosebite din partea consiliilor de conducere lucrării de întocmire a planului de producție. Colectivele de tehnicieni și specialiști sunt datoare să acorde conducerilor gospodăriilor colective un ajutor calificat, practic și multilateral. ★ La întocmirea planului de pro­ducție pe anul 1956 nu se poate trece pînă nu se face o analiză temeinică asupra modului cum s-a realizat planul de producție pe anul trecut ; găsirea cauzelor ce au frî­­nat realizarea planului în anumite sectoare ; să se verifice sistemul de organizare a muncii și de retri­buire ; felul cum au fost folosite posibilitățile și rezervele interne ale gospodăriei, etc. Atît această analiză cît și întocmirea planului se va face cu participarea largă a con­siliului de conducere, brigadierilor, responsabililor de la fermele zooteh­nice, șefilor de echipă, colectiviști­lor fruntași și a comisiei de revizie. In adunarea generală ce se va ține luna aceasta se va prezenta spre aprobare atît darea de seamă asupra muncii depuse de consiliul de conducere în anul 1955 însoțită de raportul comisiei de revizie, cit și planul de producție cu sarcinile pe brigăzi și ferme, însoțit de bu­getul de venituri și cheltuieli. Nu trebuie să se mai repete gre­șeala din anul trecut cînd s-a pre­zentat adunării generale întîi planul de producție, apoi după cîteva săp­tămâni s-a venit cu planul de or­ganizare pe brigăzi și echipe și mai tîrziu, sau chiar deloc, cu sarcinile pe brigăzi și ferme. La întocmirea planului trebuie avut în vedere ca întreaga supra­față să fie trecută în evidență. De aceea, este necesar ca revizia să fie extinsă și asupra evidenței te­renurilor. Să se­ controleze dacă nu s-a încălcat statutul cu privire la proprietatea personală a colectivi­­știlor. In plan se vor include și terenurile care nu sunt proprietate, dar se dau în folosință gospodăriilor agricole colective de către sfaturile populare comunale. Toată atenția trebuie acordată apoi planului de cultură și stabilirii­ producțiilor medii la hectar. La această tabelă, în anul trecut s-au făcut și unele greșeli. In general, pe raion, nu s-a ținut cont de forța reală de muncă din gospodăriile colective, deoarece întîi s-a făcut planul, apoi s-a or­ganizat munca. Acest sistem de muncă s-a­ folosit la gospodăriile colective Stăuceni și Cristești. De asemenea, nu s-a acordat suficientă atenție asigurării unei puternice baze furajere îndeosebi în direcția suculentelor (bostănoase, rădăci­­noase, siloz, etc.). Unele consilii de conduoere ale

Next