Clopotul, 1958 (Anul 14, nr. 1079-1181)
1958-01-01 / nr. 1079
% Proteiim din liste. țârî&. ^mîi-va SPOTUL ORGAN AL MTETULUI AfiloftflL P.fd.R. BOTOȘANI $1 AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Anul XIV. Nr. 1079 Miercuri 1 ianuarie 1958 4 pagini—20 bani La multi ani ! Azi, au fost rupte cu emoție ultimele file din calendarul anului 1957. In aceste momente predispoziția de a privi la timpul scurs și de a scruta viitorul, este așa de firească, că ea încearcă pe fiecare. Și cită mîndrie și satisfacție simți dacă poți spune în aceste clipe : făcut în acest an, datoria de cetățean cinstit al patriei mele, am pus și eu cîteva cărămizi la construcția edificiului măreț — Republica Populară Romînă“. Í Fiecare an ce trece înseamnă pentru noi, pași măreți pe drumul construcției socialiste, pe drumul bunăstării și fericirii, prin partiiparea liberă, conștientă, a poporului, stăpîn pe soarta sa, sub conducerea înțeleaptă a partidului, la o rodnică activitate constructivă. Cu cît patria noastră devine mai fumoasă, mai bogată, cu cît către e-ul nostru albastru se ridică mai multe coșuri ale fabricilor și uzineor, mai multe sonde, cu ci cimitle noastre sînt brăzdate de mai multe tractoare care ajută țăranilor muncitori să obțină recolte bogate, cu cît în mai multe case părunde lumina electrică, radioul, artea, cu cît ne despărțim de •ecut, ăstrate (ale cărui nedreptăți sînt vii în memoria oamenilr care au cunoscut regimul burhezo - moșieresc și se aglmesc azi poate cel mai bine în erele lor vesele, zîmbitoare, pe un fond crispat, ca un măr uscat nainte de vreme, cu atît urîm mai mult trecutul și iubim mai a uit prezentul, care se contopește u noi, cu năzuințele noastre. Cu mîndrie patriotică privim am în fiecare an graficele ■reducției noastre, rezultatele acordării manuale și spiritate a mii de oameni ai muncii, însemnează noi victorii care sesimt în viața nouă pe care o tăim. Oamenii muncii din orașul nostru au produs și în acest an mai multă pînză, confecții, colectiviștii,tovărășiții și țăranii muncitori cu g ospodării individuale — bucurinu-se de sprijinul mecanizatorilor , al tehnicienilor agronomi, mai ■mită pîine. Oamenii muncii din patria noastă au învățat însă să privească apta pentru un trai mai bun, pentru socialism, nu ca ceva izolat, parte. Ei știu că de succesele lor se acuză oamenii muncii de pretutimi. Ei știu că numai unitatea arilor socialiste, forța politică, ecoomică, morală și militară a lagăului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, este chezășia apărăii cuceririlor revoluționare, a munțiilor constructive. Ei se bucură de spus că oamenii de știință și tehnică, sovietici au produs racheta talistică intercontinentală și au trimis primii soli în spațiul cosmic, ateliții artificiali ai pămîntului. Poporul nostru privește cu înredere înainte în noul an ce vine. .] știe că înțeleptul nostru cîrmaci, partidul, ne va călăuzi pașii spre tot victorii. Marxism-leninismul — frînă ce rodește minunat — a cuprins inimile a milioane de oameni, devenind o forță materială înnotoare. Lîngă umărul puternic al taților sovietici, care în urmă cu 40 de ani au deschis noi căi lumii, in marea familie a popoarelor socialiste, avînd simpatia a milioane de oameni din țările capitaliste și dependente, ne vom construi o țară mai frumoasă, mai bogata, mai puternică. Sărbătoarea tradițională a noului an ne găsește în jurul aceleeași mese : muncitori, țărani muncitori și intelectuali. Urările din acest an vor oglindi dorința fierbinte a oamenilor muncii de a-și îndeplini sarcinile de producție pe anul viitor, de a întări gospodăriile colective și întovărășirile agricole, de a obține noi succese pe drumul revoluției culturale. Peste tot se vor ridica paharele pentru înflorirea Republicii noastre populare, pentru viitorul fericit al generației noastre tinere, pentru apărarea bunului celui mai de preț al omenirii . Pacea. Pășim în viitorul an ce ,vine cu deplină încredere, cu hotărîrea de a participa la întărirea prieteniei între popoare, la o muncă rodnică constructivă. La mulți ani tovarăși ! In acest număr: — Revelionul nostru (pag. 2-a). — E. Vîntu — Pentru cei mici (pag. 2-a). — V. Ștefan — Bilanțul unui an rodnic (pag. 3-a). — Dumitru Ivan — Adunarea tineretului (pag. 3-a). — Două lumi în întrecere (pag. 4-a). — Gală de filme românești la Belgrad (pag. 4-a). — Presiunile puterilor colonialiste asupra Indoneziei (pag. 4-a). Declarația Marii Adunări Naționale a R. P. Române cu privire la Chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U. R. S. S. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, întrunită in sesiunea din 28 decembrie 1957, a luat cunoștință și a dezbătut Chemarea Sovietului Suprem U.R.S.S. adresată popoarelor, parallamentelor și guvernelor din toate țările lumii, pentru întărirea neîncetată a cauzei păcii, pentru dezvoltarea prin toate mijloacele prieteniei și colaborării între popoare. Republica Populară Romînă duce o politică de pace și colaborare cu toate țările, se pronunță hotărît pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru încetarea cursei înarmărilor și interzicerea armelor atomice. Această politică corespunde aspirațiilor și intereselor tuturor popoarelor lumii. In calea înfăptuirii ei stau însă anumite cercuri conducătoare, din țările occidentale, care nu vor să renunțe la politica „de pe poziții de forță“, la cursa înarmărilor, la războiul rece, punind astfel în primejdie pacea și securitatea popoarelor, menținând și agravind pericolul unui război nuclear, care ar provoca întregii omeniri nenorociri și distrugeri ce depășesc orice previziuni. Ținînd seama de faptul că în actuala situație internațională există premize favorabile pentru consolidarea păcii și dezvoltarea colaborării între popoare, Chemarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. constituie un puternic apel către forțele iubitoare de pace din întreaga lume, de a nu-și cruța eforturile în vederea apărării păcii, a întăririi încrederii și colaborării între state. Principiile și propunerile din Chemarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. exprimă întocmai principiile după care se conduce și pe care le aplică cu consecvență Republica Populară Romînă încă de la proclamarea ei. Această orientare corespunde intereselor fundamentale ale poporului român. De asemenea, Marea Adunare Națională a R. P. Române, luînd cunoștință și de Declarația comună a Prezidiilor Reprezentanțelor Populare Supreme ale R. P. Polone, R. D. Germane și Republicii Cehoslovace, își exprimă deplina sa adeziune la acest important document. Republica Populară Romînă a depus și depune toate eforturile pentru a contribui la dezvoltarea procesului de destindere în relațiile internaționale. Ea a inițiat acțiuni diplomatice și a dezvoltat relații multilaterale cu toate țările, indiferent de orînduirea lor politică și socială, care au dorit acest lucru. Exprimînd năzuința de pace a poporului român, Marea Adunare Națională a R. P. Române sprijină Chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U.R.S.S. și își exprimă speranța cu ideile și propunerile cuprinse în acest document vor găsi un răsunet larg în parlamentele tuturor țărilor. Poporul român va depune și de viitor eforturi sporite pentru a contribui în mod activ la traducerea în viață a măreței cauze a popoarelor — pacea în lume. Sărbătorirea zilei de 30 Decembrie ln oraș Sala cinematografului „7 Noiembrie“ din orașul nostru s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare. Pe fundalul purpuriu era stema Republicii Populare Române, iar de o parte și de alta a scenei steaguri roșii și tricolore. Au sosit sute de oameni ai muncii din oraș, activiști de partid, de stat și din economie, muncitori fruntași, ingineri, tehnicieni, intelectuali, pentru a participa la adunarea festivă închinată celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. Bucuria și voia bună,,se citește pe fețele tuturora. Această bucurie e justificată pe deplin, acum cînd au prilejul să facă bilanțul marilor realizări ale acestui deceniu, sub soarele democrației populare. După intonarea Imnului de stat al R.P.R., tov. A. Cojocaru, președintele Consiliului Sindical Local, a deschis adunarea. A luat apoi cuvîntul tov. I. Iluminiuc, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, care a vorbit despre „10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne“. Infățișînd succesele obținute în acest deceniu de oamenii muncii din patria noastră, sub conducerea înțeleaptă a partidului, tov. , Siie Huminiuc a subliniat că s-a schimbat mult înfățișarea orașului nostru, s-au construit fabrici și uzine. Orașul nostru a devenit unul din centrele industriale ale regiunii Suceava. Oamenii muncii din întreprinderile orașului nostru, au intimpinat cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne cu succese de seamă în producție. la In încheiere, echipele artistice de uzinele textile „Moldova“, fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani“ și formația artistică de copii de la I.G.O.B. au prezentat un frumos program de cîntece și dansuri. La sate La adunarea festivă ce a avut loc la căminul cultural din Cucorăni, a vorbit tov. Mircea Lucinschi, secretar al Comitetului raional de partid despre „A zecea aniversare a proclamării Republicii Populare Române“, scoțînd în evidență realizările obținute ,în patria noastră și în satele raionului în acest deceniu. După ce tov. Dumitru Harasim, șeful secției învățămînt și cultură a sfatului popular raional, a vorbit la căminul cultural din Roma despre realizările obținute în patria noastră . în acest deceniu, au luat cuvîntul numeroși țărani muncitori care și-au exprimat recunoștință deplină față de partidul nostru drag, pentru viața nouă pe care o trăiesc. Țăranii muncitori Ilie Sava, Petru Cojocaru, Saveta Dumitru și Anica Floraru, au depus apoi cereri pentru a intra la gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie“ din Roma. La majoritatea căminelor culturale după conferință au fost prezentate frumoase programe artistice. IN IPISA O PE AN NOU Pentru oamenii muncii din orașul nostru, anul 1957 a fost un prilej de satisfacții deosebite, prilej de luptă asiduă cu secundele, cu greutățile, în vederea atingerii unui țel măreț, creșterea nivelului de trai material Zilele acestea, ne-a sosit o altă veste care ne-a bucurat deosebit de mult. Uzinele textile „Moldova“ au îndeplinit cu 5 zile înainte de termen planul anual valoric. In numai 11 luni harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni, au reușit să realizeze economii în valoare de 1.200.000 lei. In această perioadă, productivitatea muncii a crescut cu 2,1 la sută. S-au aplicat peste 40 desene noi la țesături, etc. Succesele obținute de textiliști se datoresc unor măsuri tehniceorganizatorice cum sunt: introducerea echipelor de curățire la ringuri, înființarea unui atelier de reparat și întreținere în sectorul filatură, mărirea vitezei la ringuri, prin înzestrarea acestora cu șaibe potrivite, introducerea în secția de războaie a alimentării cu bătătură la locul de muncă, etc. și cultural al oamenilor muncii. Această luptă a antrenat în întrecerea socialistă numeroși muncitori din fabrici și uzine. Rezultatele muncii lor s-au văzut în succesele obținute. La obținerea acestor rezultate, un aport deosebit l-au dat muncitoarele fruntașe Ciuburuc Natalia, Ioniță Aglaia, Tudose Viorica, Rotaru Aurica din sectorul țesătorie, Racinschi Adela, Dragomir Aurelia, Armeanu Elena, Matei Maria și altele. * îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producție a însuflețit în muncă și mai mult pe muncitorii și tehnicienii de la Centrul mecanic. Noul an se poate mîndri încă de pe acum cu frumoase realizări obținute în producție de către muncitorii acestei întreprinderi. Astfel, s-au reparat peste planul anual 37 motoare R.D. și I.A.R., s-au obținut economii la piese recondiționate, în valoare de 20.000 lei. Harnicii muncitori de la atelierele turnătorie, strungărie și ajustaj, au dat pînă acum peste plan 1334 bucăți suporți rolă K. D., peste 80 bucăți cap motor Lantz, 50 bucăți excentrice fixe, 20 bucăți volante de Lantz, 100 bucăți greutăți regulator, 50 bucăți excentrice mobile, 30 bucăți casete diferențial, peste 2000 bucăți buloane maieu. Ziss și Gaz, 170 bucăți casete cutii-viteză K.D. O contribuție importantă la obținerea acestor succese au adus-o turnătorii Iacob Mihai, Neacșu Constantin, strungarul Leo Sandu, ajustorul Prisacaru Filaret, Vladovici Alexandru, montorii mecanici Danalache Constantin, Grecu Gheorghe și alții.