Clopotul, 1960 (Anul 16, nr. 1285-1387)

1960-01-06 / nr. 1285

însemnări despre o brigadă fruntașă (Urmare din pag. I-a) ne-au­ venit două absolvente al șco­­lii profesionale. Teoretic, ce să spun, erau bine pregătite. Dar cu practica, nu stăteau tocmai așa de bine. Atunci, brigada a hotărit să le ajute. .Astăzi, Catinca Achiroaie și Valentina Calimandriuc sunt muncitoare bine pregătite. Și încă ceva. Suntem­ interesate și de cali­tatea produselor. Vezi lozinca asta? Ridici capul și citești „Un fir de proastă calitate aduce o scădere a randamentului la războaie cu 30 la sută". Alexandrina Ciornea continuă: — Totuși, am făcut și noi greu­tăți țesătoriei. De ce? Pentru că o bucată de vreme ne-am­ sfiit să criticăm o tovarășă care era mai­in virstă decit noi și care lucra cam prost. Văzînd insă că onoarea brigăzii începe să fie pătată, am lăsat la o parte sfiala. Critica noas­tră constructivă a ajutat-o pe to­vara sa in cauză. S-a îndreptat. Tre­buie să-ți mai spun că nu ne este indiferent cum muncesc și trăiesc filatoarele. — Adică? — Ne străduim ca pe lângă creș­terea nivelului profesional să­ creș­tem și nivelul cultural al muncitoa­relor din brigadă. De aceea, toate muncitoarele din brigadă sunt an­trenate la activități din cadrul clu­bului. Frecventează biblioteca, par­ticipă la „Teile tineretului", spriji­nă activitatea artistică. — Frumos! — Dar nu numai atit. Nu rare­ori ne puteți vedea împreună la cinema, teatru sau concerte. Ne-am obișnuit să ne petrecem frumos timpul liber. După o zi petrecută frumos muncești parcă mai cu tra­gere de inimă. Și Alexandrina Ciornea iți mai vorbește de reuniunile la care se duc muncitoarele. Iți spune că le place să se îmbrace cu gust. Căci majoritatea membrelor acestei bri­găzi fruntașe sunt muncitoare ti­nere. Se­­ bucură de viața frumoasă pe care o trăiesc astăzi oamenii muncii. E limpede că toate cele relatate succint aici, constituie cauza suc­ceselor brigăzii a 111-a. Intre mun­citoarele acestei brigăzi există re­lații noi, de tip socialist. Serbarea Pomului de iarnă Sărbătoarea Pomului de iarnă a constituit un prilej de bucurii surprize, pentru copiii oamenilor și muncii din întreprinderile, institu­țiile din orașul nostru. Pentru ei s-au cumpărat daruri frumoase și s-au prezentat programe artistice.. Consiliul sindical raional a alo­cat 143.000 de lei pentru darurile ce s-au cumpărat cu prilejul ser­bării , tradiționalului Pom de iarnă. La uzinele textile „Moldova“, la fabrica de confecții și tricotaje „Bo­toșani", întreprinderea industriala locală „Flamura Roșie“, în școli, cei mici au petrecut clipe plăcute. Frumoase surprize și daruri au fost pregătite anul acesta și co­piilor salariaților oficiului P.T.T.R. După ce micuții Bîlu Costel și Iordă­­chescu Gabi au spus cîte o poezie, Moș Gerilă a început împărțirea darurilor. La sfîrșitul serbării, Pîn­­zaru Liviu, Pintilie Mihaela, Pe­­trescu Ionel, Vizitiu Gheorghe și alți Copii au plecat cu brațele în­cărcate de jucării și bomboane. Activitatea poate fi îmbunătățită La gazeta de perete „Agricultura nouă" din Leorda apar articole in­teresante, care tratează diferite pro­bleme legate de viața satului, a comunei. Multe dintre articolele publicate au avut o influență pozitivă asu­pra țăranilor muncitori. Nu de mult la gazetă a apărut articolul „Cantitățile de cereale contractate cu statul să fie predate la timp și în întregime“, scris de tov. Haras llic, în care au fost evidențiați ță­ranii muncitori Hotinceanu Maria, Dumitraș Elena, Bălăucă Constan­tin, Munteanu Dumitru care și-au achitat printre primii cantitățile de cereale contractate și au fost cri­ticați Ciobanu Constantin, Dănilă Nicolae, Urigiuc Ioan și alții. Ar­ticolul și-a dovedit din plin efica­citatea. Imediat după apariția lui țăranii muncitori care încă nu-și predaseră cerealele contractate, s-au achitat de îndatoririle contrac­tuale. Colectivul de redacție are grijă ca articolele care apar la gazetă să oglindească și schimbările înnoi­toare care se petrec în comună. Ast­fel, în articolul „Comuna Leorda­ electrificată" a fost arătată munca depusă pentru ca în comună să pă­trundă „lampa lui Ilid“. La gazetă mai apar sfaturi agro­zootehnice scrise de tehnicianul a­­gronom Bușcu Eugenia și tehnicia­nul zoopastoral Tofan Maria care ajută țăranii muncitori cum să lu­creze pămîntul pentru a obține re­colte sporite la hectar, ce îngrășă­minte să administreze, cum să în­grijească și să hrănească anima­lele, ele. Cu toate acestea activitatea ga­zetei de perete „Agricultura nouă" nu este satisfăcătoare. Unele ma­teriale sunt lipsite de exemple, de nume concrete de oameni. De ase­menea, numărul corespondenților este destul de mic, majoritatea fiind, salariații sfatului popular sau ai cooperativei de consum. Nu sînt atrași în rîndul coresponden­ților țărani muncitori întovărășiți și ti­neretul. Activitatea gazetei de perete tre­buie să se îmbunătățească. Este ne­cesar ca membrii comitetului comu­nal de partid să acorde un­ ajutor mai eficace colectivului de redacție, să-l îndrume pentru recrutarea unui număr cît mai mare de corespon­denți. V. ROMAN , Hrănirea oilor în perioada de sfabulație In această perioadă oile sunt în gestație, fază în care mielul se dezvoltă în corpul mamei și acu­mulează toate însușirile de care depinde valoarea pielcelelor și des­tinația de producție. Perioada de gestație la oi du­rează 5 luni (152 zile). In primele două luni embrionul crește foarte încet în greutate. Astfel, după două luni cîntărește 58 gr., la 3 luni 685 gr., la 4 luni 1856 gr. și­la 5 luni 5125 gr. De aici se vede că creșterea masivă a embrionului are loc în ultimele 2 luni ale pe­rioadei de gestație, epocă cînd tre­buie să dăm toată atenția hrănirii și îngrijirii oilor. Tot în această perioadă se formează și buclajul pielcelelor care este influențat nu numai de calitatea părinților, ci și de felul alimentației și componenței furajelor administrate oilor. Din cercetările făcute la­ S.E.Z. Popăuți, s-a constatat­ că cea mai potrivită rație pentru obținerea de pielcele de clase superioare este a­­ceea care cuprinde 1—1,2 unități nutritive și 95—100 gr. albumină digestibilă. Oile hrănite cu această rație au dat un procent de 62,5 la sută pielcele de elită și clasa I-a, pe cînd oile hrănite cu rații defi­citare în albumină digestibilă au dat pietcele de clase superioare nu­mai în procent de 48 la sujtă. O rație potrivită pentru hrana oilor în această perioadă este com­pusă din: 1 kg. fîn de legumi­noase (lucerna, trifoi, borceag), 1 kg. paie, coceni sau vreji de mază­re, 1 kg. porumb siloz și 200 gr.l concentrate în amestec (porumb, ovăz, orz, mazăre). Hrana oilor trebuie dată de ori pe zi, la ore fixe. Dimineața la 4­ orele 6—7 se dau nutrețuri mai puțin gustoase, căci oile fiind flă­­mînde din timpul nopții, se mănîn­­că mai bine; la orele 10—11 hră­nirea se face cu nutrețuri zemoase (sfeclă, siloz, etc.) și fibroase ; la orele 14—15 hrănirea se va face cu concentrate (ovăz, mazăre, po­rumb, etc.) iar între orele 17—19 hrana va conține numai furaje fi­broase. Cînd timpul este frumos, hrănirea oilor se va face afară, sub cerul li­ber, deoarece oile se simt mult mai bine și mănîncă nutrețurile cu poftă. Nutrețurile care formează hrana oilor trebuiesc date în iesle și nu pe jos deoarece se face o mare risipă. Oile care nu folosesc bine hrana sau care slăbesc rămînînd în urma celorlalte, vor fi puse într-un alb­ adăpost și hrănite cu fîn de cali­tate mai bună și cu un supliment de concentrare. In această perioadă oile trebuiesc adăpate zilnic, în timpul cel mai călduros al zilei. Adăparea oilor se va face pe grupe, pentru a înlătura îngrămădirea lor, iar la orele de adăpat să se împrăștie ,nisip sau cenușă pentru ca oile să nu alune­ce și să cadă. Nutrețurile sucu­lente și cele însilozate se dau îna­inte de adăpare iar cele concen­trate­ după adăpare. Oile trebuiesc să aibă în permanență bulgări de sare la dispoziție care vor fi puși pe un suport din trei țăruși bătuți în pămînt. Pentru preîntîmpinarea avorturi­lor care produc deseori pagube mari în turme, în hrana oilor pli­ne nu se va da nutreț stricat sau­ mucegăit. Respectînd aceste reguli, gos­podăriile agricole de stat și colec­tive, crescătorii de oi din raionul nostru, vor contribui la îmbunătă­țirea raselor, la obținerea unor cantități mai mari de lapte și lînă, traducînd în viață sarcinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959. Ing. DANCU DUMITRU cercetător la S.E.Z.-Popăuți Nr. 1285 IDHE PE ÎNTINSUL PATRIEI La uzinele con­structoare de mașini agricole „Semănă­toarea" din Capi­tală, a intrat par­țial în funcțiune o nouă turnătorie. Noua turnătorie este complet meca­nizată și înzestrată cu utilaj și instala­ții dintre cele mai moderne. In clișeu: Comu­nistul ing. Nicolae Cărăbuș (șeful sec­torului I turnătorie) împreună cu ingi­nerul Marcu Emil, șeful de atelier, dis­cută tehnologia pie­selor turnate. Succese importante Teatrul de stat „Mihail Eminescu" din Botoșani a intrat în noul an­ cu o serie de însemnate realizări.­ In anul ce a trecut, colectivul teatrului a prezentat cu 61 spec­tacole mai mult decît era planificat și a realizat planul de încasări în proporție de 122 la sută. Acest lucru a fost posibil dato­rită alcătuirii judicioase a reperto­riului care a cuprins, în majoritate, piese de actualitate, românești și so­vietice, precum și preocupării de a prezenta spectacole de calitate. O dovadă grăitoare în ce pri­vește creșterea calității spectaco­lelor, o constituie și faptul că la concursul tinerilor actori, spectaco­lul realizat cu piesa „Ediție spe­cială" a fost promovat la faza fi­nală la București. La acest con­curs, doi dintre tinerii actori care au intr­at în distribuția piesei au­ primit distincții. Margareta Pogo­­nat a luat premiul III pentru in­terpretarea rolului Ilenei, iar Ser­giu Tudose a primit mențiune pen­tru interpretarea rolului lui Ion. Toate acestea ne fac să nădăj­duim că și în anul acesta, colectivul Teatrului de stat „Mihail Eminescu" va munci cu entuziasm sporit pen­tru a prezenta spectacole cît mai bune care să se bucure de apre­cierea oamenilor muncii. VEȘTI DIN COMUNA GORBĂNEȘTI La un dispensar sătesc In sala de consultații, medicul Mor­uzi Petru dădea unele explicații moașei Valentina Roman și felce­rului Nichită Gheorghe. — A fost o naștere grea. Dacă nu am fi intervenit la timp, viața mamei și a copilului era pericli­tată... Apoi bucuroși de faptul că ță­ranca muncitoare Bașag Gh. Elena e sănătoasă, au uitat de oboseala din timpul nopții și din nou și-au început activitatea. Astăzi țăranii muncitori se bucu­ră de o asistență medicală califi­cată. La circumscripția medicală din Gorbănești lucrează doi me­dici, trei felceri, trei surori medi­cale și un oficiant sanitar. La Casa de naștere țărancele muncitoare vin cu încredere. Co­lectivista Dascălu­ G. Elena din satul Vînători, de exemplu, a năs­cut al unsprezecelea copil. De ase­menea, colectivistele Obadă M. Ma­ria, Bogdan Eugenia și altele, au născut copiii sub supravegherea a­­tentă a medicilor. Anul trecut, la dispensarul din Gorbănești s-au acordat peste 1200 consultații la adulți și 1500 consul­tații la copii. Surorile medicale Neamțu Maria, Costin ,Didina Nica Maria, muncesc cu multă dra­­­­goste pentru ocrotirea sănătății ță­rănilor muncitori. Secretul recoltelor bogate Colectiviștii din satul Vînători sînt cunoscuți de către țăranii mun­citori din comună ca oameni har­nici și pricepuți în lucrarea pămîn­­tului. Recoltele bogate pe care le-au obținut anul trecut dovedesc pe­ deplin acest lucru. Colectiviștii au obținut un hectar în mediei cu 400 kg. grîu și 700 kg. porumb mai mult decît întovărășiții. Secretul recoltelor bogate este că majoritatea colectiviștilor în­vață. Fiecare manifestă dorință de a studia și cunoaște metodele a­­vansate de lucrare a pămîntului și creșterea animalelor. Acum, în pe­rioada de iarnă, la cercul agrozoo­tehnic din cadrul gospodăriei a­­gricole colective, tov. Covatariu Gheorghe, tehnician agronom, pre­dă lecții interesante, atractive, fo­losind un bogat material didactic. Lecțiile „Lucrările solului", „Să­­mînța și semănatul“, „Importanța îngrășămintelor naturale" și altele, au fost ascultate cu multă atenție de către cursanți. Colectiviștii Bo­­ghian Sava, Covaliu Virgil, Dima Constantin și alții, iau parte activă la discuțiile legate­ de sporirea pro­ducției agricole la hectar. ★ Urmînd exemplul colectiviștilor, 50 de țărani muncitori întovărășiți urmează cursurile la cercul agro­zootehnic ce funcționează în cadrul căminului cultural din Vînători. Printre cei mai activi cursanți sînt întovărășiții Obadă Petru, Dascălu­ loan și Manole loan. CINEMA «7 NOIEMBRIE» prezintă de la 8-13 ianuarie 1960 filmul sovietic în culori Vizita tovarășului N. S. HRUȘCIO­V in America Completare : filmul sovietic în culori f S. O. S. IN COSMQSr

Next