Clopotul, 1961 (Anul 17, nr. 1388-1491)
1961-01-04 / nr. 1388
Pag. 2sa Secretara organizației U.T.M. Chid o vezi în fața războiului urmărind atentă mișcarea suveicii, îți vine să z iubești. Pare o adolescentă. Nici părul strîns într-un coc «serios» nu-i dă o înfățișare mai matură, ci dimpotrivă, accentuează gingășia trăsăturilor. Fața ei plăcută și mai cu seamă ochii luminoși o fac deosebit de atrăgătoare pe tînăra Huluță Maria de la uzinele textile «Moldova». Și cu toate că este atît de copilăroasă ca înfățișare, este matură în gîndire, serioasă, înzestrată cu multă voință și perseverență. Țesătoarele din schimbul ei și chiar multe fete din celelalte sectoare se simt mindre să fie prietene cu ea. Prin ce și-a cîștigat această fată, micuță și atît de tînără, dragostea și respectul tovarășilor ei de muncă ? Ar fi multe de spus în această privință... Își ajută întotdeauna cu dragă inimă tovarășele de muncă, împărtășindu-le din experiența ei de fruntașă. Așa a ajutat-o pe țesătoarea Turda Geta, care înainte nu reușea întotdeauna să-și îndeplinească planul. Acum este și ea fruntașă. Mult apreciată este comunista Huluță Maria pentru activitatea obștească pe care o desfășoară în întreprindere. Nu există acțiune la care nu numai că participă și ea, dar atrage și pe tinerii din jur. din Pentru meritele ei, utemiștii schimbul C. au reales-o secretară a organizației de bază. De atunci muncește și cu mai multă abnegație. — Mă străduiesc să răsplătesc încrederea pe care mi au acordat-o tovarășii mei de muncă, spune ea adesea. Că se ține de cuvînt, o dovedesc faptele. In producție este una dintre cele mai bune țesătoare. In anul 1960, de exemplu, a dat peste plan 4.346 m. țesături. In ceea ce privește activitatea ei ca secretară, poate să se mîndrească. Organizația pe care o conduce are o activitate rodnică. E. SOARE In clișeu : Țesătoarea Huluță Maria înlocuind suveica la război. CLOPOTUL Elan tineresc, entuziasm Elanul tineresc, entuziasmul cu care tineretul din raionul nostru participă la acțiunile de folos obștesc s-au vădit și în cursul anului 1960. 2.391.544 lei economii realizate prin muncă voluntară este o cifră în care tinerii din raionul nostru se mîndresc. Organizați în brigăzi atemiste de muncă patriotică, tinerii au participat în număr mare la acțiunile de înfrumusețare a satelor, la împăduriri, la irigăzi și desecări, la curățirea izlazurilor, colectarea fierului vechi, etc. Pădurile Baisa și Budubala au fost declarate șantiere ale tineretului. Brigăzile atemiste de muncă patriotică din comunele Copălău, Stîncești, Coșula și Vlădeni au lucrat zile la rînd pe aceste șantiere la combaterea dăunătorilor, îngrijirea arboretelui tîmăr, executarea de garduri vii, adunarea de semințe, realizînd prin muncă voluntară la aceste lucrări economii de 200.000 lei. Tinerii din Roma au fost în fruntea acțiunilor obștești inițiate de sfatul popular comunal. Ei au plantat pomi pe marginea șoselelor, au ajutat la repararea podurilor, a podețelor, a drumurilor. Brigada atemistă de muncă patriotică din satul Roma condusă de tînărul Alexa Ioan a realizat prin muncă voluntară economii în valoare de 50.000 de lei. însemnate economii au realizat și brigăzile utemiste de muncă patriotică din Sulița, Bucecea și Răchiți. Intre tineri s-a desfășurat o întrecere vie : cine va efectua cele mai multe ore de muncă voluntară? Fruntașii întrecerii urmau să primească insigna de «Brigadier al muncii patriotice». Norma pentru primirea insignei era 100 ore de muncă voluntară. Sunt numeroși tineri care au efectuat în cursul anului 1960 peste 300 ore de muncă voluntară cîștigînd o dată cu insigna de «Brigadier al muncii patriotice» stima și respectul tovarășilor de muncă. Utemiștii Ciocoiu Laurențiu, Ciocan Constantin, Ilaras Constantin, Cumpătă Petru și Alupului Constantin sînt doar cîțiva dintre aceștia. Utemiștii din raionul nostru s'nt hotărîți ca și în acest an să fie în fruntea tuturor acțiunilor obștești, mobilizînd prin exemplul lor și pe ceilalți tineri din sat. V. MOȘNEAGU activist al comitetului raional U.T.M. REVELION O sală spațioasă, frumos împodobită cu ghirlande și crenguțe verzi de brad, cu becuri multicolore. Jocurile de lumini se răsfrîng ca un curcubeu pe pereți. Este atîta voie bună, atîta tinerețe, că-ți simți inima plină de bucurie. Aproape 300 de tineri s-au întîlnit aici să petreacă împreună revelionul, să întîmpine Noul An — 1961. Muncitori, intelectuali, artiști, elevi, funcționari, tineri din tot cuprinsul orașului și din satele raionului, adunați în grupuri glumeau și rîdeau de parcă ar fi fost prieteni de cînd lumea, deși mulți dintre ei abia acolo se cunoscuseră. Mai într-o parte se afla un bătrînel cu păr cărunt și mustăți scurte care purta ochelari. Venise să-și conducă fiica și ginerele, invitați să petreacă la revelionul tineretului. Părea emoționat de ceea ce vedea. Cînd copiii lui s-au întors din vîrtejul dansului lîngă el, le-a spus cu un ton glumeț : — Știu din bătrîni o vorbă. Că atunci cînd oamenii sînt fericiți par mai frumoși sa uitați-vă în sală toți strălucesc. Se vede cît de fericiți sînt. . . . Orele treceau repede. Ochii se îndreptau tot mai des spre acele ceasornicelor. In jurul meselor încărcate cu cele mai alese mâncăruri, cu sticle și pahare pline, se discuta, se făceau glume. Deodată muzica s-a oprit, s-au deschis mai tare difuzoarele. Tinerii ascultau cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, rostită la radio cu prilejul Anului Nou. Ultimele cuvinte au fost salutate cu aplauze de toți cei din sală: «La mulți ani, dragi tovarăși și prieteni!». A sosit Anul Nou. Prietenii se îmbrățișau, își strîngeau mîinile cu căldură. — La mulți ani. . . — Fericire . . . Emoționat, tov. Ilurea Constantin, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.M., în cuvinte pline de căldură a toastat pentru Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, pentru guvernul Republicii Populare Romîne. Apoi i-a felicitat pe tineri pentru succesele frumoase obținute într-un an de muncă în toate domeniile de activitate, le-a urat ca în acest an să muncească cu aceeași dragoste și sîrguință. Muzica a început apoi tradiționalul cîntec al prieteniei, «Perinița». Tinerii s-au prins cu iuțeală în horă . . . Și din nou dans, muzică. . . Au început apoi urătorii să-și arate măiestria. Neîntrecuți au fost cei din grupa tovarășului Ciuclea Dumitru. «Plugușorul» lor fost presărat cu glume, dar a și cu . . . săgeți. Pînă în zori au petrecut tinerii la revelion. Cînd se îndreptau spre casă, în grupuri, în urechi se mai răsunau acordurile unei melodii, rîsetele sau glumele. Și toți spuneau cu bucurie : «Ce frumos a fost». Și într-adevăr, revelionul a fost minunat, a constituit un exemplu prin felul cum s-a organizat și cît de instructiv a fost pentru tineri. E. STOEOR Mîndria satului Despre tinerii din Sulița și despre faptele lor, oricine din sat vorbește cu plăcere. Ei sînt cunoscuți nu numai de la acțiunile obștești la care participă alături de cei vîrstnici, ci și de la programele artistice pe care le dau la căminul cultural. Aproape nu există seară în care tinerii să nu treacă pe la căminul cultural. Aici ei joacă șah, tenis de masă, găsesc colecții de ziare sau reviste pe care le citesc cu nesaț sau vin să se pregătească pentru programele pe care le prezintă în fiecare duminică în fața țăranilor muncitori. Echipele de teatru, cor, dansuri, formate numai din tineri au prezentat recent un program artistic care a plăcut mult spectatorilor. Cele mai fructuoase sunt însă «Joile tineretului». Joi la căminul cultural se adună foarte mulți tineri. Ei știu că în seara aceasta le sunt rezervate întotdeauna orele cele mai plăcute și instructive. Conferințe ca «Comportarea tînărului în familie», «Despre prietenie, tovărășie, dragoste» ținute în fața tinerilor au plăcut mult. In cadrul ultimei «Joi a tineretului» au fost învățate cîteva jocuri distractive foarte interesante. Munca patriotică este pentru tineri o chestiune de onoare. Brigăzile atemiste de muncă patriotică au contribuit la plantarea pomilor, îngroparea viței de vie la gospodăria colectivă, colectarea fierului vechi, etc. In mod deosebit la aceste acțiuni s-au evidențiat tinerii Dărăbăneanu Mihai, Ursache Ion, Balan Vasile, Bozian Maria care au efectuat cîte 100 de ore de muncă voluntară. Pentru aceasta li s au înmînat insigne de «Brigadier al muncii patriotice». Tinerii din Sulița se mîndresc cu realizările lor. Și acestea nu constituie o mîndrie numai pentru ei, ci și pentru tot satul. V. ROMAN Nr. 1388 Hărnicie Deși e foarte tînăr, utemistul Cucu C. Mihai, membru al gospodăriei agricole colective «Unirea» din satul Bucecea, se bucură de multă stimă din partea colectiviștilor. Lucrează de mai multe luni în sectorul zootehnic ca îngrijitor de viței. Prin felul cum îngrijește cei 27 viței pe care-i are în seamă, el a făcut să crească sporul în greutate. Pe măsură ce cunoaște mai bine această profesie, tînărul o îndrăgește tot mai mult. Ea îi aduce pe zi ce trece noi bucurii, noi satisfacții. încredere... greșit înțeleasă Tinerii din Nicșeni sunt cunoscuți pentru dragostea lor de cultură, pentru interesul deosebit pe care-l manifestă pentru citit. De un timp încoace însă, ei dau tot mai rar pe la căminul cultural. S-au plictisit să tot «admire» lacătul de pe ușa bibliotecii, care stă mai mult închisă. Și dacă uneori totuși bibliotecara, tînăra Miseagă Ecateri- Tov rnm -I /I îi.AA n 1 -vi intn n o t -»/ buie să mai treacă pe la bibliotecă o face la repezeală. Stă un ceas, două, împrumută cîteva cărți și cam aceasta este întreaga activitate a bibliotecii Cititorii ar dori ca biblioteca să mai organizeze din cînd în cînd cîte o seară literară, cîte un concurs așa cum se făcea în urmă cu luni. Ce părere are organizația U.T.M. despre activitatea tinerei Misoagă Ecaterina ? V. D. TOT