Clopotul, 1961 (Anul 17, nr. 1388-1491)

1961-01-04 / nr. 1388

Pag. 2sa Secretara organizației U.T.M. Chid o vezi în fața războiu­lui urmărind atentă mișcarea suveicii, îți vine să z­ iubești. Pare o adolescentă. Nici părul strîns într-un coc «serios» nu-i dă o înfățișare mai matură, ci dimpotrivă, accentuează gin­gășia trăsăturilor. Fața ei plă­cută și mai cu seamă ochii lu­minoși o fac deosebit de atră­gătoare pe tînăra Huluță Ma­ria de la uzinele textile «Mol­dova». Și cu toate că este atît de copilăroasă ca înfățișare, este matură în gîndire, serioa­să, înzestrată cu multă voință și perseverență. Țesătoarele din schimbul ei și chiar multe fete din celelalte sectoare se simt mindre să fie prietene cu ea. Prin ce și-a cîștigat această fată, micuță și atît de tînără, dragostea și respectul tovară­șilor ei de muncă ? Ar fi multe de spus în această privință... Își ajută întotdeauna cu dra­gă inimă tovarășele de muncă, împărtă­șindu-le din experiența ei de fruntașă. Așa a ajutat-o pe țesătoarea Turda Geta, care înainte nu reușea întotdeauna să-și îndeplinească planul. A­­cum este și ea fruntașă. Mult apreciată este comu­nista Huluță Maria pentru ac­tivitatea obștească­ pe care o desfășoară în întreprindere. Nu există acțiune la care nu nu­mai că participă și ea, dar a­­trage și pe tinerii din jur. din Pentru meritele ei, utemiștii schimbul C. au reales-o secretară a organizației de ba­ză. De atunci muncește și cu mai multă abnegație. — Mă străduiesc să răsplă­tesc încrederea pe care mi au acordat-o tovarășii mei de mun­că, spune ea adesea. Că se ține de cuvînt, o do­vedesc faptele. In producție este una dintre cele mai bune țesătoare. In anul 1960, de exemplu, a dat peste plan 4.346 m. țesături. In ceea ce privește activitatea ei ca secretară, poate să se mîndrească. Orga­nizația pe care o conduce are o activitate rodnică. E. SOARE In clișeu : Țe­­sătoarea Huluță Maria înlocuind suveica la război. CLOPOTUL Elan tineresc, entuziasm Elanul tineresc, entuziasmul cu care tineretul din raionul nostru participă la acțiunile de folos obștesc s-au vădit și în cursul anului 1960. 2.391.544 lei economii reali­zate prin muncă voluntară este o cifră în care tinerii din ra­ionul nostru se mîndresc. Organizați în brigăzi ate­­miste de muncă patriotică, ti­nerii au participat în număr mare la acțiunile de înfrumu­sețare a satelor, la împăduriri, la irigăzi și desecări, la cură­țirea izlazurilor, colectarea fie­rului vechi, etc. Pădurile Baisa și Budubala au fost declarate șantiere ale tineretului. Brigăzile atemiste de muncă patriotică din comu­nele Copălău, Stîncești, Coșula și Vlădeni au lucrat zile la rînd pe aceste șantiere la com­baterea dăunătorilor, îngri­j­irea arboretelui tîmăr, executa­rea de garduri vii, adunarea de semințe, realizînd prin muncă voluntară la aceste lucrări e­­conomii de 200.000 lei. Tinerii din Roma au fost în fruntea acțiunilor obștești inițiate de sfatul popular co­munal. Ei au plantat pomi pe marginea șoselelor, au ajutat la repararea podurilor, a pode­țelor, a drumurilor. Brigada atemistă de muncă patriotică din satul Roma condusă de tî­­nărul Alexa Ioan a realizat prin muncă voluntară econo­mii în valoare de 50.000 de lei. însemnate economii au rea­lizat și brigăzile utemiste de muncă patriotică din Sulița, Bucecea și Răchiți. Intre tineri s-a desfășurat o întrecere vie : cine va efectua cele mai multe ore de muncă voluntară? Fruntașii întrecerii urmau să primească insigna de «Brigadier al muncii patrioti­ce». Norma pentru primirea in­signei era 100 ore de muncă voluntară. Sunt numeroși tineri care au efectuat în cursul anului 1960 peste 300 ore de muncă volun­tară cîștigînd o dată cu in­signa de «Brigadier al muncii patriotice» stima și respectul tovarășilor de muncă. Utemiș­tii Ciocoiu Laurențiu, Ciocan Constantin, Ilaras Constantin, Cumpătă Petru și Alupului Constantin sînt doar cîțiva dintre aceștia. Utemiștii din raionul nostru s'nt hotărîți ca și în acest an să fie în fruntea tuturor ac­țiunilor obștești, mobilizînd prin exemplul lor și pe ceilalți tineri din sat. V. MOȘNEAGU activist al comitetului raional U.T.M. R­EVELION O sală spațioasă, frumos împodobită cu ghirlande și crenguțe verzi de brad, cu becuri multicolore. Jocurile de lumini se răsfrîng ca un curcubeu pe pereți. Este a­­tîta voie bună, atîta tinerețe, că-ți simți inima plină de bucurie. Aproape 300 de ti­neri s-au întîlnit aici să pe­treacă împreună revelionul, să întîmpine Noul An — 1961. Muncitori, intelectuali, ar­tiști, elevi, funcționari, tineri din tot cuprinsul orașului și din satele raionului, adu­nați în grupuri glumeau și rîdeau de parcă ar fi fost prieteni de cînd lumea, deși mulți dintre ei abia acolo se cunoscuseră. Mai într-o parte se afla un bătrînel cu păr cărunt și mustăți scurte care purta o­­chelari. Venise să-și condu­că fiica și ginerele, invitați să petreacă la revelionul ti­neretului. Părea emoționat de ceea ce vedea. Cînd copiii lui s-au întors din vîrtejul dansului lîngă el, le-a spus cu un ton glumeț : — Știu din bătrîni o vor­bă. Că atunci cînd oamenii sînt fericiți par mai frumoși sa uitați-vă în sală toți stră­lucesc. Se vede cît de feri­ciți sînt. . . . Orele treceau repede. Ochii se îndreptau tot mai des spre acele ceasornicelor. In jurul meselor încărcate cu cele mai alese mâncăruri, cu sticle și pahare pline, se discuta, se făceau glume. Deodată muzica s-a oprit, s-au deschis mai tare difu­zoarele. Tinerii ascultau cu­­vîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președin­tele Prezidiului Marii Adu­nări Naționale, rostită la radio cu prilejul Anului Nou. Ultimele cuvinte au fost sa­lutate cu aplauze de toți cei din sală: «La mulți ani, dra­gi tovarăși și prieteni!». A sosit Anul Nou. Priete­nii se îmbrățișau, își strîn­geau mîinile cu căldură. — La mulți ani. . . — Fericire . . . Emoționat, tov. Ilurea Con­stantin, prim-secretar al co­mitetului orășenesc U.T.M., în cuvinte pline de căldură a toastat pentru Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român, pentru gu­vernul Republicii Populare Romîne. Apoi i-a felicitat pe tineri pentru succesele frumoase obținute într-un an de mun­că în toate domeniile de ac­tivitate, le-a urat ca în acest an să muncească cu aceeași dragoste și sîrguință. Muzica a început apoi tra­diționalul cîntec al prieteni­ei, «Perinița». Tinerii s-au prins cu iuțeală în horă . . . Și din nou dans, muzică. . . Au început apoi urătorii să-și arate măiestria. Neîn­trecuți au fost cei din gru­pa tovarășului Ciuclea Du­mitru. «Plugușorul» lor fost presărat cu glume, dar a și cu . . . săgeți. Pînă în zori au petrecut tinerii la revelion. Cînd se îndreptau spre casă, în gru­puri, în urechi se mai răsu­nau acordurile unei melodii, rîsetele sau glumele. Și toți spuneau cu bucurie : «Ce frumos a fost». Și într-adevăr, revelionul a fost minunat, a constituit un exemplu prin felul cum s-a organizat și cît de in­structiv a fost pentru tineri. E. STOEOR Mîndria satului Despre tinerii din Sulița și despre faptele lor, oricine din sat vorbește cu plăcere. Ei sînt cunoscuți nu numai de la acțiunile obștești la care par­ticipă alături de cei vîrstnici, ci și de la programele artis­tice pe care le dau la căminul cultural. Aproape nu există seară în care tinerii să nu treacă pe la căminul cultural. Aici ei joacă șah, tenis de masă, găsesc co­lecții de ziare sau reviste pe care le citesc cu nesaț sau vin să se pregătească pentru pro­gramele pe care le prezintă în fiecare duminică în fața țăra­nilor muncitori. Echipele de teatru, cor, dansuri, formate numai din tineri au prezentat recent un program artistic care a plăcut mult spectatorilor. Cele mai fructuoase sunt însă «Joile tineretului». Joi la căminul cultural se adună foarte mulți tineri. Ei știu că în seara aceasta le sunt rezer­vate întotdeauna orele cele mai plăcute și instructive. Conferințe ca «Comportarea tînărului în familie», «Despre prietenie, tovărășie, dragoste» ținute în fața tinerilor au plă­cut mult. In cadrul ultimei «Joi a ti­neretului» au fost învățate cî­­teva jocuri distractive foarte interesante. Munca patriotică este pen­tru tineri o chestiune de onoa­re. Brigăzile atemiste de mun­că patriotică au contribuit la plantarea pomilor, îngroparea viței de vie la gospodăria co­lectivă, colectarea fierului vechi, etc. In mod deosebit la aceste acțiuni s-au evidențiat tinerii Dărăbăneanu Mihai, Ursache Ion, Balan Vasile, Bo­­zian Maria care au efectuat cîte 100 de ore de muncă vo­luntară. Pentru aceasta li s au înmînat insigne de «Brigadier al muncii patriotice». Tinerii din Sulița se mîn­dresc cu realizările lor. Și a­­cestea nu constituie o mîndrie numai pentru ei, ci și pentru tot satul. V. ROMAN Nr. 1388 Hărnicie Deși e foarte tînăr, ute­­mistul Cucu C. Mihai, membru al gospodăriei a­­gricole colective «Unirea» din satul Bucecea, se bu­cură de multă stimă din partea colectiviștilor. Lu­crează de mai multe luni în sectorul zootehnic ca îngrijitor de viței. Prin felul cum îngrijește cei 27 viței pe care-i are în seamă, el a făcut să crească sporul în greuta­te. Pe măsură ce cunoaște mai bine această profesie, tînărul o îndrăgește tot mai mult. Ea îi aduce pe zi ce trece noi bucurii, noi satisfacții. încredere... greșit înțeleasă Tinerii­ din Nicșeni sunt cu­noscuți pentru dragostea lor de­­ cultură, pentru interesul deosebit pe care-l manifestă pentru citit. De un timp încoace însă, ei dau tot mai rar pe la căminul cultural. S-au plictisit să tot «admire» lacătul de pe ușa bi­bliotecii, care stă mai mult în­chisă. Și dacă uneori totuși biblio­tecara, tînăra Miseagă Ecateri- Tov rnm -I /I îi.AA n 1 -vi intn n o t -»/ buie să mai treacă pe la bi­bliotecă o face la repezeală. Stă un ceas, două, împrumută cîteva cărți și cam aceasta este întreaga activitate a bibliotecii Cititorii ar dori ca biblio­teca să mai organizeze din cînd în cînd cîte o seară literară, cîte un concurs așa cum se făcea în urmă cu luni. Ce părere are organizația U.T.M. despre activitatea ti­­­­nerei Misoagă Ecaterina ? V. D. TOT

Next