Clopotul, 1961 (Anul 17, nr. 1388-1491)
1961-07-22 / nr. 1445
Pag. 2-a CLOPOTUL „Secretele“ succeselor noastre Stau de multe ori de vorbă cu muncitoarele de la diferite benzi, mă interesez de felul cum muncesc ele. Adesea sunt întrebată cum au reușit muncitoarele din banda nr. 10, condusă de comunistul Damian Gheorghe, să obțină succese atît de frumoase în depășirea pentru a dezvolta șirul succeselor obținute. De fapt «secretul» succeselor noastre, despre care sunt adeseori întrebată, constă în munca sîrguincioasă, în perseverența cu care fiecare muncitoare caută să-și însușească cu mai bine meseria. Muncitoarele cu mai multă producție în banda noastră contribuie și faptul că muncitoarele își îngrijesc cu atenție mașinile întreținîndu-le în perfectă stare de curățenie. De aceea, nu avem defecte, mașinile nu se opresc în timpul lucrului. Acestea sînt cîteva din «secretele» realizărilor noastre. Faptul că noi am depășit în prima jumătate a acestei luni planul de producție cu peste 400 perechi pantaloni, că am economisit 15.000 m. ață, 50 n. bandă confecții, 20 ace de mașină, etc., ne sporește entuziasmul, ne întărește dorința ca să muncim din ce în ce mai bine, să dăm confecții frumoase și trainice. S. CULICENCO membră în biroul organizației de bază de la fabrica de confecții «Botoșani» --------------------------------—* planului, îmbunătățirea calității produselor și realizarea de economii. Peste 80 la sută din membrii acestei benzi sînt femei. Aici muncesc și eu ca verificatoare. Pot spune cu mîndrie că ori de cîte ori controlez produsele finite, văd cîtă dragoste și pricepere pun femeile în munca lor pentru ca lucrul să fie ireproșabil. De curînd banda noastră a fost denumită «bandă de calitate», fiind dată ca exemplu pe întreprindere. Acest lucru ne-a bucurat nespus de mult și ne-aim angajat să muncim nuci departe cu același elan Cadra Pe colectivista Paharnicii I. Catinca de la gospodăria colectivă «7 Noiembrie» din Cristești o găsești printre păsări o dată cu ivirea zorilor, încă de dimineață mătură fiecare colțișor al cotețului, toarnă var și nisip proaspăt, schimbă apa, le pregătește hrana. S-ar părea că munca crescătoarei de păsări este simplă. Dar, e destul să stai nummai o singură zi cu această crescătoare ca să-ți dai seama că tot ceea ce face cere multă pricepere și hărnicie. In pregătirea hranei păsărilor are multe cunoștințe. Ea știe că nu toți puii și păsările se hrănesc la fel. Pentru puii pînă la trei săptămîni pregătește de trei ori pe zi ouă fierte și lucernă tocată pe căre i le amestecă cu crupe. Restul puilor pînă la două luni și jumătate îi hrănește cu lucernă tocată și crupe. Pe lîngă pui mai are în îngrijire numeroase găini mari din rasa Rhode Island. După ce le pune hrana în experiență cum sunt comunista Avădănoaie Stana, utemista Aritonovici Angela, Atanasopol Afrodita și altele, le ajută pe tovarășele lor mai slab pregătite. Așa s-a procedat cu Cruntu Ioana, Pușcașii Hareta, Ciornea Florica, Gavril Valeria. In prezent ele lucrează cu pricepere. Tot pentru a veni în ajutorul muncitoarelor recent calificate, în banda noastră s-au introdus etaloane sau «modele», cum le spunem noi, pe fiecare fază de lucru. Aceasta ajută mult pe muncitoare la executarea corectă a operației respective. La buna desfășurare a procesului de tăvi, obișnuiește să stea un timp în mijlocul lor, să admire puișorii mici abia ieșiți din găoace, cîntărește din ochi greutatea unor păsări. Adeseori o întîlnești pe tov. Paharnicii sfătuindu-se cu tehnicianul veterinar despre păsări, îi cere unele antibiotice pe care le introduce în luana lor. Du asemenea îngrija grădina de legume și zarzavaturi a gospodăriei agricole colective «Vasile Roaită» din Stăuceni lucrează și femei. Ele se dovedesc a fi legumicultoare pricepute. Dorința lor este ca și în acest an să obțină o recoltă bogată de legume și zarzavaturi, care să aducă venituri mari gospodăriei colective. Pentru aceasta muncesc cu hărnicie sporită. De curînd au terminat de sădit varza tîrzie, au executat Sfaturi . Dacă o rochie a rămas după spălat mai mult timp necălcată, înveliți-o într-un prosop muiat în apă fierbinte și bine stors. Rochia se va călca astfel mult mai ușor. Petele de noroi nu se șterg niciodată pînă nu s-au uscat bine. Apoi le radem cu cuțitul, le frecăm cu o perie aspră sau cu un cocean de porumb și, numai după ce am îndepărtat cu totul noroiul, ștergem locul (dacă a rămas pătat) cu o perie muiată în apă și amoniac (o lingură de amoniac la un pahar de apă). După aceea, limpezim cu apă curată. Mai putem scoate petele cu oțet sau cu alcool. Rufăria pătată cu noroi o spălăm cu săpun. Plăpumile de mătase se curăță cu tărîțe de grîu. Se presară pe fața plapumei tărîțele bine încălzite și se freacă fire este și firesc ca păsările să crească mari și frumoase. Lucrează de jumătate de an în sectorul avicol. La început i-au fost dați în primire 144 pui ; atît avea gospodăria. Acum, ea crește sute de găini și pui. Colectiviștii o prețuiesc pentru munca ei sîrguincioasă, prașila III-a la ardei grași și roșii, au plivit și udat straturile, etc. Pînă în prezent gospodăria colectivă a valorificat primele cantități de legume și zarzavaturi care au adus un venit de aproape 10.000 de lei. Cu multă hărnicie lucrează colectivistele Iarabagiu Pachița și Iriciuc Maria care au ciștigat o bogată experiență în legumicultura. Coresp. M. ȘUIE practice cu grijă. Tărîțele murdărite se înlocuiesc cu altele curate. Operația se repetă de cîteva ori. După curățit plapuma se scutură. El Pentru a avea un păr frumos și sănătos, folosiți următorul amestec de plante : Frunze de mesteacăn, rădăcină de brusture, rădăcină de săpunariță, flori de levănțică, coajă de salcie în cantități egale, flori de mușețel, muguri de plop în cantități mai mici. Se ia 100 gr. din acest amestec (aproximativ 3 pumni) și se fierb cui 2 litri de apă. Se pot adăuga și 2 linguri de oțet. Cu această apă se clătește părul fuicționîndu-se puternic pielea capului, guște și pricepere Legumicultoare harnice Tov. Aritonovici Angela explică unor muncitoare calificate recent cum se execută corect operațiile la care lucrează. * *------------------------------------- Nr. 1445 Activiste culturale vrednice Sînt numeroase femei în orașul și raionul nostru, activiste culturale vrednice. Ele conduc biblioteci, cercuri de citit, cămine culturale, colțuri roșii, etc. Redăm mai jos cîteva aspecte din munca a două harnice activiste culturale. O îndrăgesc atît copiii cît și oamenii vîrstnici Tovarășai Deciu Elvira este educatoare la grădinița de copii cu orar normal nr. 2 din oraș. Este o femeie tînără, plină de vioiciune. După ce își termină programul cu copiii din grupa mare pe care î; are în supraveghere, se preocupă de treburile obștești. Intr—o zi ține o conferință într-o întreprindere, în alta participă la ședința cercului de citit din circumscripția electorală nr. . ’ de care răspunde, mobilizează femeile la diferite acțiuni obștești. Adeseori o întîlnești la comitetul orășenesc al femeilor, al cărei membră este, întrebînd ce treabă mai este pentru ea. Munca plină de entuziasm, interesul pe care îl pune în fiecare acțiune cu caracter obștesc, face ca această tovarășă să fie îndrăgită atît de copiii pe care-i educă cît și de oamenii vîrstnici. Mereu în mijlocul tineretului — Eugenia, hai, vino, începem repetiția. — Hai, Melania, te așteaptă ceilalți tineri, vino mai repede. Țăranii muncitori din Sulița aud adeseori seara pe la porți asemenea frînturi de discuții. Ei recunosc glasul. Este al directoarei căminului cultural din sat, candidata de partid Dascălu Smaranda. Aceasta tînără și-a cîștigat simpatia cetățenilor din Sulița prin felul ei prietenos de a fi, energia și perseverența cu care muncește pe tărîm cultural. Directoarea căminului, dă îndrumări echipei de dansuri, sfătuiește pe membrii brigăzii artistice de agitație cum să interpreteze diferite cuplete, controlează cum rulează filmele. Adeseori, cu sprijinul tuturor activiștilor culturali, organizează la căminul cultural conferințe, recenzii, jurnale vorbite care se bucură de multă apreciere din partea țăranilor muncitori. In fiecare seară vine prima la cămin și pleacă întotdeauna ultima. La stupina colectivei Gospodăria agricolă colectivă din satul Iurești, comuna Todireni, are multe ramuri de producție care aduc venituri însemnate colectiviștilor. Una dintre aceste ramuri este și apicultura. Gospodăria are o stupină formată din 120 de colonii. Aici muncesc două apicultoare vrednice : comunista Chiriac Eugenia și tînără Iancu Lucia. Aplicînd în practică cele mai înaintate metode de creștere și îngrijire a albinelor, ele obțin rezultate frumoase. Stînd toată ziua printre stupi, * * apicultoarele au grijă de curățenia coloniilor, de alimentarea cu apă a albinelor, etc. Datorită bunei îngrijiri a albinelor, în acest an gospodăria colectivă a obținut o cantitate mare de miere de la stupii în producție. Apicultoarea Chiriac Eugenia, controlînd ramele dintr-un stup. 5.