Clopotul, 1961 (Anul 17, nr. 1388-1491)

1961-07-22 / nr. 1445

Pag. 2-a CLOPOTUL „Secretele“ succeselor noastre Stau de multe ori de vorbă cu muncitoarele de la diferite benzi, mă interesez de felul cum muncesc ele. Adesea sunt întrebată cum au reușit mun­citoarele din banda nr. 10, condusă de comunistul Damian Gheorghe, să obțină succese atît de frumoase în depășirea pentru a dezvolta șirul succe­selor obținute. De fapt «secre­tul» succeselor noastre, despre care sunt adeseori întrebată, constă în munca sîrguincioasă, în perseverența cu care fiecare muncitoare caută să-și însu­șească cu­ mai bine meseria. Muncitoarele cu mai multă­ ­ producție în banda noastră contribuie și faptul că munci­toarele își îngrijesc cu atenție mașinile întreținîndu-le în per­fectă stare de curățenie. De aceea, nu avem defecte, mași­nile nu se opresc în timpul lu­crului. Acestea sînt cîteva din «secretele» realizărilor noastre. Faptul că noi am depășit în prima jumătate a acestei luni planul de producție cu peste 400 perechi pantaloni, că am economisit 15.000 m. ață, 50­­ n. bandă confecții, 20 ace de mașină, etc., ne sporește entu­ziasmul, ne întărește dorința ca să muncim din ce în ce mai bine, să dăm confecții frumoase și trainice. S. CULICENCO membră în biroul organizației de bază de la fabrica de con­fecții «Botoșani» --------------------------------—* planului, îmbunătățirea calită­ții produselor și realizarea de economii. Peste 80 la sută din mem­brii acestei benzi sînt femei. Aici muncesc și eu ca verifi­catoare. Pot spune cu mîndrie că ori de cîte ori controlez produsele finite, văd cîtă dra­goste și pricepere pun femeile în munca lor pentru ca lucrul să fie ireproșabil. De curînd banda noastră a fost denumită «bandă de cali­tate», fiind dată ca exemplu pe întreprindere. Acest lucru ne-a bucurat nespus de mult și ne-aim angajat să muncim nuci departe cu același elan C­a­d­r­a Pe colectivista Paharnicii I. Catinca de la gospodăria co­lectivă «7 Noiembrie» din Cris­­­tești o găsești printre păsări o dată cu ivirea zorilor, încă de dimineață mătură fiecare colțișor al cotețului, toarnă var și nisip proaspăt, schim­bă apa, le pregătește hrana. S-ar părea că munca crescă­toarei de păsări este simplă. Dar, e destul să stai num­­m­ai o singură zi cu această crescătoare ca să-ți dai seama că tot ceea ce face cere multă pricepere și hărnicie. In pregătirea hranei păsări­lor are multe cunoștințe. Ea știe că nu toți puii și păsă­rile se hrănesc la­ fel. Pentru puii pînă la trei săptămîni pre­gătește de trei ori pe zi ouă fierte și lucernă tocată pe căre i le amestecă cu crupe. Restul puilor pînă la două luni și ju­mătate îi hrănește cu lucernă tocată și crupe. Pe lîngă pui mai are în îngrijire numeroase găini mari din rasa Rhode­­­ Island. După ce le pune hrana în experiență cum sunt comunista Avădănoaie Stana, utemista Aritonovici Angela, Atanaso­­pol Afrodita și altele, le a­­jută pe tovarășele lor mai slab pregătite. Așa s-a procedat cu C­run­tu Ioana, Pușcașii Hare­­ta, Ciornea Florica, Gavril Va­leria. In prezent ele lucrează cu pricepere. Tot pentru a veni în ajutorul muncitoarelor re­cent calificate, în banda noas­tră s-au introdus etaloane sau «modele», cum le spunem noi, pe fiecare fază de lucru. A­­­ceasta ajută mult pe munci­toare la executarea corectă a operației respective. La buna desfășurare a procesului de tăvi, obișnuiește să stea un timp în mijlocul lor, să admire puișorii mici abia ieșiți din găoace, cîntărește din ochi greutatea unor păsări. Adeseori o întîlnești pe tov. Paharnicii sfătuindu-se cu tehnicianul veterinar despre păsări, îi cere unele antibio­tice pe care le introduce în luana lor. Du asemenea îngri­ja grădina de legume și zarzavaturi a gospodăriei agri­cole colective «Vasile Roaită» din Stăuceni lucrează și femei. Ele se dovedesc a fi legumi­cultoare pricepute. Dorința lor este ca și în acest an să ob­țină o recoltă bogată de le­gume și zarzavaturi, care să aducă venituri mari gospodă­riei colective. Pentru aceasta muncesc cu hărnicie sporită. De curînd au terminat de să­dit varza tîrzie, au executat Sfaturi . Dacă o rochie a rămas după spălat mai mult timp ne­călcată, înveliți-o într-un pro­sop muiat în apă fierbinte și bine stors. Rochia se va călca astfel mult mai ușor.­­ P­etele de noroi nu se șterg niciodată pînă nu s-au uscat bine. Apoi le radem cu cuțitul, le frecăm cu o perie aspră sau cu un cocean de po­rumb și, numai după ce am îndepărtat cu totul noroiul, ștergem locul (dacă a rămas pătat) cu o perie muiată în apă și amoniac (o lingură de amoniac la un pahar de apă). După aceea, limpezim cu apă curată. Mai putem scoate pe­tele cu oțet sau cu alcool. Ru­­făria pătată cu noroi o spă­lăm cu săpun.­­ Plăpumile de mătase se curăță cu tărîțe de grîu. Se presară pe fața plapumei tărî­­țele bine încălzite și se freacă fire este și firesc ca păsările să crească mari și frumoase. Lucrează­ de jumătate de an în sectorul avicol. La început i-au fost dați în primire 144 pui ; atît avea gospodăria. Acum, ea crește sute de găini și pui. Colectiviștii o prețu­iesc pentru munca ei sîrguin­­cioasă, prașila III-a la ardei grași și roșii, au plivit și udat stra­turile, etc. Pînă în prezent gospodăria colectivă a valorificat primele cantități de legume și zarza­vaturi care au adus un venit de aproape 10.000 de lei. Cu multă hărnicie lucrează colectivistele I­arabagiu Pa­­chița și Iriciuc Maria care au ciștigat o bogată experiență în legumicultura. Coresp. M. ȘUIE­ practice cu grijă. Tărîțele murdărite se înlocuiesc cu altele curate. Operația se repetă de cîteva ori. După curățit plapuma se scutură. El Pentru a avea un păr fru­mos și sănătos, folosiți­ urmă­torul amestec de plante : Frunze de mesteacăn, rădă­cină de brusture, rădăcină de săpunariță, flori de levănțică, coajă de salcie în cantități egale, flori de mușețel, mu­guri de plop în cantități mai mici. Se ia 100 gr. din acest a­­m­estec (aproximativ 3 pumni) și se fierb cui 2 litri de apă. Se pot adăuga și 2 linguri de oțet. Cu această apă se clă­tește părul fuicționîndu-se pu­ternic pielea capului, guște și pricepere Legumicultoare harnice Tov. Aritonovici Angela explică unor muncitoare calificate recent cum se execută corect operațiile la care lucrează. * *-------------------------------------­ Nr. 1445 Activiste culturale vrednice Sînt numeroase femei în ora­șul și raionul nostru, activiste culturale vrednice. Ele conduc biblioteci, cercuri de citit, că­mine culturale, colțuri roșii, etc. Redăm mai jos cîteva as­pecte din munca a două har­nice activiste culturale. O îndrăgesc atît copiii cît și oamenii vîrstnici Tovarășa­i Deciu Elvira este educatoare la grădinița de co­pii cu orar normal nr. 2 din oraș. Este o femeie tînără, plină de vioiciune. După ce își termină programul cu co­piii din grupa mare pe care î; are în supraveghere, se preo­cupă de treburile obștești. In­tr—o zi ține o conferință într-o întreprindere, în alta participă la ședința cercului de citit din circumscripția electorală nr. . ’ de care răspunde, mobilizează femeile la diferite acțiuni ob­ștești. Adeseori o întîlnești la co­mitetul orășenesc al femeilor, al cărei membră este, între­­bînd ce treabă mai este pen­tru ea. M­unca plină de entuziasm, interesul pe care îl pune în fie­care acțiune cu caracter ob­ștesc, face ca această tova­rășă să fie îndrăgită atît de copiii pe care-i educă cît și d­e oamenii vîrstnici. Mereu în mijlocul tineretului — Eugenia, hai, vino, înce­pem repetiția. — Hai, Melania, te așteap­tă ceilalți tineri, vino mai re­pede. Țăranii muncitori din Sulița aud adeseori seara pe la porți asemenea frînturi de discuții. Ei recunosc glasul. Este al di­rectoarei căminului cultural din sat, candidata de partid Dascălu Smaranda. Aceasta tînără și-a cîștigat simpatia cetățenilor din Sulița prin felul ei prietenos de a fi, energia și perseverența cu ca­re muncește pe tărîm cultural. Directoarea căminului, dă îndrumări echipei de dansuri, sfătuiește pe membrii brigăzii artistice de agitație cum să in­terp­­reteze diferite cuplete, con­trolează cum rulează filmele. Adeseori, cu sprijinul tuturor activiștilor culturali, organi­zează la căminul cultural con­ferințe, recenzii, jurnale vor­bite care se bucură de multă apreciere din partea țăranilor muncitori. In fiecare seară vine prima la cămin și pleacă întotdeauna ultima. La stupina colectivei Gospodăria agri­colă colectivă din satul Iurești, comu­na Todireni, are multe ramuri de producție care aduc venituri însemnate colectiviștilor. Una dintre aceste ramuri este și apicultura. Gospodăria are o stupină formată din 120 de colonii. Aici muncesc două apicultoare vrednice : comunis­ta Chiriac Eugenia și tînără Iancu Lu­cia. Aplicînd în practică cele mai înaintate metode de creștere și îngrijire a albinelor, ele ob­țin rezultate fru­moase. Stînd toată ziua printre stupi, * * apicultoarele au gri­jă de curățenia co­loniilor, de alimen­tarea cu apă a al­binelor, etc. Datorită bunei în­grijiri a albinelor, în acest an gospo­dăria colectivă a obținut o cantitate mare de miere de­ la stupii în produc­ție. Apicultoarea Chiriac Eugenia, controlînd ramele dintr-un stup. 5.

Next