Clopotul, 1962 (Anul 18, nr. 1492-1594)
1962-01-06 / nr. 1492
Pag. 2-a Nr. 1492» POTUL (Urmare din pag, la pășirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întâlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belșug și mare înlesnire. Dragi tovarăși. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune, în uzinele țării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și mașinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii țărănimi, noi am mulțumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agricole, de mîinele lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Și îngrășămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca și priceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sînt hotărîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agricole tot mai bune și mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrășăminte și alte produse chimice necesare agriculturii lor. Le mulțumim încă o dată, Partidului Muncitoresc Român și guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lîngă mașinile ce ne stau la dispoziție, noi, colectiviștii, mai primim și ajutorul inginerilor, tehnicienilor și specialiștilor în agricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiții și după toate regulile științei. Congresul al III-lea al partidului ne-a dat sarcină de a spori cu mai mult producții de cereale și îndeosebi de grîu și porumb, de a crește cu mai multe animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lună și altele. .aag Țărani colectiviști, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduința și priceperea noastră pentru a da viață acestor importante cerințe. Să folosim ci mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce știința, agriculturii ne învață. Să facem arături adinei, căci astăzi cu s sluritoarele puternice puten P prazda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm pămîntului îngrășămintele de care are nevoie, să folosim semințe de soi bun și hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit și cu desimea cea mai potrivită,să facem la vreme și cit se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor și isă strîngem apoi recoltele la timp și fără pierderi. Sa ne fie drept învățătură experiența, munca din gospodăriile care du obținut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putință ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obțină asemenea recolte și chiar mi ai bogate. De ce unele da și altele nu ? Depinde numai de vrednicia oamenilor și de organizarea muncii.ș Pornind de la aceste rezultate, mulți dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge și mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obține recolteide 5.000 kg. porumb boabe la hectar, intr-un pămîint inetrigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învață știința și după metodele verificate pe teren de fruntașii Asemenea rezultate, care creează colectiviștilor o viață tot mai îmbelșugată, înseamnă un mare îndemnn pentru țăranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obține nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai și, trecînd pe drumurile pe taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîșiile răzlețe ale individualilor și cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii și mii de familii de țărani se unesc, întemeiază gospodării colective și se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Țărani întovărășiți și cu gospodării individuale. Veniți cu toată încrederea și alături de noi, de marea mulțime a țărănimii, de țărănimea colectivistă. Muncind toți laolaltă în gospodării colective, pe tot întinsul țării, vom făuri bunăstarea și fericirea pentru toți, pentru noi și familiile noastre. Să pară în soarele lunii iunie, cînd se coace griul,fara toată poleită în aur. Am suferit împreună in robie la moșieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belșug și fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, frați ai noștri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu belșugul. * Tovarăși. Viața din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviștii, o viață cum nici n-a visat vreodată țărănimea, ne arată fără greș că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea și fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectiviști. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuși parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea și el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia -prin cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere și înnoire a vieții satului,a țărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viață și mai îmbelșugată a poporului muncitor. Dragi tovarăși. Pentru a întări gospodăriile colective prin creșterea veniturilor și a răspunde în același timp intereselor mari ale statului și nevoilor populației, chemăm întreaga țărănime și pe toți lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obține recolte tot mai gure de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole și să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul orașelor și a centrelor muncitorești, pentru a putea răspunde din belșug nevoilor populației. Să nu uităm apoi, tovarăși, că țara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi și vii. Sînt ,la noi multe dealuri pe care crește doar o iarbă aspră și spini, terenuri nisipoase pe caine nu rodesc cereale și culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viță de vii și pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de UVH și peri, de caiși și vișini, să le încărcăm cu vița purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populație bucuria plăciută pe care o dau fructele parfumate și gustoase, izvor de sănătate și bogăție de seamă a țării. Colectiviști, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toți știm că de totdeauna regiunile țării noastre străt minunate pentru creșterea aniimalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a crește cît mai multe animale. Să le păstrăm și să le creștem incțujjiȘisă bi pe cele din prăsilă proprie". Să creăm neapărat în fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci și să căutăm a le înmulți an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lînă fină și semifină și să le îngrijim astfel încît să avem cu mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospodărie colectivă țara^crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim și să îngrijim bine animalele și pasările. Știm doar foarte bine dintr-o experiență de sute de ani, din moșistrămoși, că numai astfel putem obține o producție mare de lapte, de carne, de lînă,de ouă, încredințați, așadar, această muncă celor mai pricepuți și harnici colectiviști, celor care prin firea lor iubesc animalele și păsările. Ingrijiți-vă din timp de hrana îndestulătoare și bună pentru toate animalele. Ridicați-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri și tehnicieni din stațiunile de mașini și tractoare. Noi, colectiviștii, simțim sprijinul puternic pe care nu l dați zi de zi pentru a ne ajuta să avem mai îmbelșugate, recolte tot pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne dați și de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură și trai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în fața agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogățiți toti mai mult cunoștințele îndeletnicirii folositoare pe care o aveți, pentru a putea întreține și repara cît mai bine mașinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiți din plin, cu chibzuință și destoinicie, mașinile și tractoarele, spre a obține tot ce ele pot da. Respectați cu sfințenie obligațiile ce v-ați luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre și faceți lucrările cu tragere de inimă, la timp și cît mai bine. Ingineri__și tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemeni la întinderi deschid posibilități de neînchipuit pentru multe și felurite ramuri de producție agricolă. Aveți totul pentru a desfășura o uriașă muncă, de un uriaș folos. Niciodată nu au existat asemenea condiții. Niciodată nu s-a putut desfășura munca pe care o duceți cu atît avînt și cu atîta măreție. Biruim numai cu ajutorul științei, al tuturor aplicațiilor ei, al cunoștințelor agrotehnice, care-i știința dărniciei pămîntului în care stă belșugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toți laolaltă, în mijljolcul gospodăriilor colective și de stat, unde veți putea aduce și aplica pe scară mare bogăția cunoștințelor voastre și veți putea cunoaște marea bucurie și mulțumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care ați dus-o pînă acum, sprijinul prețios pe care ni l-ați dat, umăr la umăr cu toți lucrătorii ogoarelor, pe care ne înfrățește într-o mare familie un țel comun, este prețuită cu toată căldura de marea mulțime a colectiviștilor. Veniți cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviștilor, și învățați-ne cum să ne organizăm mai bine producția, ce trebuie să știm și cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie știința. Puneți toată înflăcărarea pe care o aveți pentru tot ce este nou și înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste și veți binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de știință din agricultură, indreptați-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfășurați activitatea voastră strânsă legătură științifică în cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate! Luptați pentru introducerea și generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor științifice ! Tovarăși, încredințăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorși în satele noastre, vom spune (Continuare în pag. 3-a) CEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști