Clopotul, 1964 (Anul 20, nr. 1700-1803)

1964-07-22 / nr. 1757

ANUL KH­ nr. 1757 Miercuri 22 iulie 1964 a pasim 20 șam La recoltări fiecare este prețioasă Pe ogoarele gospodăriilor a­­gricole colective a început de cîteva zile strînsul recoltei. Pen­tru ca nici un bob să nu se piardă, mecanizatorii, colectiviș­tii și lucrătorii din gospodăriile agricole de stat folosesc fiecare clipă bună de lucru la recolta­tul cerealelor păioase. Pînă la 19 iulie, orzul a fost recoltat de pe 71 la sută, mazărea de pe 77 la sută din suprafața însămîn­­țată, iar griul de pe 22 la sută. Colectiviștii din Pleșani sînt fruntași la strînsul recoltei. Ei au terminat de recoltat griul de pe 280 ha. Suprafețe însemnate cultivate cu grîu au fost recol­tate la gospodăriile agricole co­lective din Rînghilești, Roma, Răuseni, Călărași și altele. Nu au procedat la fel colecti­viștii din Buimăceni, Românesti, Mîndrești unde griul a dat în Cu cîteva zile în urmă, după ce inginerul agronom, tov. Alexandru Viforeanu și preșe­dintele gospodăriei colective din Mînăstireni, tov. Dumitru Bîșcă, s-au întors de pe cîmp unde au controlat stadiul de coacere a griului, la gazeta de perete a apărut un articol intitulat „Să strîngem la timp și fără pierderi cerealele păioase”. A doua zi, la indicația consiliului de con­ducere a început bătălia pentru strîngerea recoltei. Tarlalele cu secară, orz și grîu au fost împîn­­zite de numeroși colectiviști din toate brigăzile de cîmp. In acest an, colectiviștii din Mînăstireni au cultivat cu pă­ioase mai mult de 540 ha din care 518 ha cu grîu. Scurtarea perioadei de recoltare a grîului, fără ca nici un bob din noua recoltă să se piardă, este o­­biectivul principal al întrecerii socialiste care se desfășoară între brigăzi și echipe. întrecerea între brigăzi și e­­chipe a dat rezultate bune. Se­cara și orzul au fost recoltate și puse în clăi de pe întreaga su­prafață în scurt timp. De altfel orzul a și fost treierat Cît pri­vește recoltatul griului, această lucrare a fost făcută pe aproape 100 ha. Evidența zilnică a recoltării păioaselor arată că pînă în pre­zent fruntași sînt colectiviștii pîrgă pe mari suprafețe și s-a recoltat destul de puțin. Griul a ajuns în stadiul de maturitate în majoritatea gos­podăriilor agricole colective. Toate forțele se cer mobilizate în aceste zile la strînsul cerea­lelor păioase. Recoltatul este o lucrare care trebuie făcută atunci cînd griul a dat în pîrgă, pen­tru a înlătura pierderile cauzate prin scuturare, ploi etc. Bine procedează colectiviștii din Mî­­năstireni, Călărași și din alte sate care folosesc timpul fru­mos, între ploi, recoltînd griul manual de pe suprafețe însem­nate. Folosind mașinile existente și antrenînd masa colectiviștilor se poate asigura recoltatul în cel mai scurt timp. Pentru a se evita pierderile de recoltă, mun­ca trebuie să fie cît mai bine organizată încît în fiecare gol­din brigada I-a condusă de Con­stantin Dascălu. Merită de evidențiat hărnicia de care dau dovadă colectiviștii din echipele conduse de Constan­tin Buleandră, Leon Cimpoi, Mi­­hai Vezniuc și Natalia Dascălu care au recoltat griul de pe cele mai întinse suprafețe. La sece­rișul griului sunt neîntrecute în muncă colectivistele Rarița Bu­leandră, Elena Cimpoi și Var­­vara Bobu despre care s-au scris cuvinte de laudă și la gazeta de perete a gospodăriei colective. încă o treabă gospodărească pe care o fac colectiviștii din Mînăs­tireni­ merită consemnată. Ime­diat după ce au eliberat terenul de culturile păioase, s-a trecut la efectuarea arăturilor și însă­­mînțarea culturilor pentru fu­raje. Datorită folosirii cu price­pere a timpului prielnic și aju­torului primit din partea meca­nizatorilor, pînă în prezent la GAC din Mînăstireni au fost efectuate arături pe 65 ha din care pe 61 ha s-a însămînțat porumb pentru masă verde, întrecerea colectiviștilor din Mînăstireni, pentru strîngerea la timp și fără­ pierderi a recolte­lor, asigurarea bazei furajere, continuă cu însuflețire. GH. TIRSU podărie colectivă în 7—8 zile să se termine recoltatul griului. In prima urgență să fie recoltată și treierată mazărea care a în­ceput să se scuture sau să-și de­precieze calitatea din cauza ploi­lor abundente din ultimul timp. Sarcini de răspundere revin conducerilor gospodăriilor agri­cole de stat și stațiunilor de mașini și tractoare care trebuie să organizeze mai bine munca în cîmp. Mecanizatorii trebuie îndrumați să folosească combi­nele cu întreaga capacitate de lucru, să regleze cu grijă ma­șinile pentru ca nici un bob să nu se piardă. Defecțiunile la combine și tractoare să fie în­lăturate în cel mai scurt timp. Inginerii și tehnicienii agro­nomi să dea o atenție deosebită recoltării la timpul optim a la­nurilor recunoscute pentru să­­mînță, care să fie depozitată se­parat, pe soluri. Paralel cu recoltatul se va asigura eliberarea terenului pentru a se putea trece la executarea arăturilor, mai cu seamă pe acele tarlale unde se însămînțează plante furajere. Organizațiile de partid și con­ducerile unităților socialiste au datoria să mobilizeze toate for­țele la recoltatul griului și celorlalte culturi pentru ca nici­­ un bob să nu se piardă din noua recoltă. întrecere pe ogoare . 1 ln interiorul ziarului . — Trușeștii — ieri și astăzi. — Din viața culturală : Ex­puneri : In mijlocul co­lectiviștilor ; Ștafeta cul­turală ; Program reușit. — Intensă muncă politică de masă. — Specialistul vă sfătuiește : Cîrnitul viței de vie. Angajamentele îndeplinite exemplar A intrat în tradiția oamenilor muncii ca sărbătorile naționale să fie întîmpinate cu realizări cît mai însemnate în producție. In acest an, în întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberă­rii patriei, colectivul de muncă al întreprinderii noastre și-a pro­pus să depășească valoarea pro­ducției globale, să sporească pro­ductivitatea muncii cu 1 la sută față de sarcina planificată și să realizeze economii la materii pri­me și materiale în valoare de 150.000 de lei. P­entru a-și respecta cuvîntul dat, atenția muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor între­prinderii noastre a fost îndrep­tată mai întîi spre aplicarea tu­turor măsurilor tehnico-organiza­­torice preconizate cu prilejul dez­baterii sarcinilor de plan și fo­losirea celor mai bune procedee de lucru. In această privință au fost întreprinse diferite acțiuni politice și organizatorice. Decada propagandei tehnice organizată din inițiativa comitetului de partid a contribuit la mobiliza­rea unui mare număr de mun­citori și tehnicieni la însușirea tehnicii noi și aplicarea proce­deelor de lucru avansate. Astfel, din cele 37 măsuri tehnico-orga­­nizatorice, cu o eficacitate econo­mică de peste 1.000.000 de lei, majoritatea au fost aplicate cu bune rezultate în producție. Ca urmare, cele mai dificile opera­ții, începînd cu surfilatul semi­fabricatelor, efectuarea butonie­relor,­­ cusutul nasturilor și ter­­minînd cu procesul imdo-termic, se execută mecanic cu ajutorul unor mașini și utilaje moderne. f­­­oncomitent cu aceasta s-au luat măsuri de reorganiza­re a secțiilor și de îmbogățire­­ a cunoștințelor tehnico-profesionale muncitorilor. Secția de con­fecții de la etajul II a fost re­organizată, iar la indicația co­mitetului de partid au fost or­ganizate noi cursuri de calificare și perfecționare tehnică frecven­tate de către 100 de muncitori. Prin extinderea mecanizării, care cuprinde peste 70 la sută din numărul operațiilor, ream- I. SCHWARTZBERG inginer șef la fabrica de confecții „Botoșani” (Continuare în pag. 4-a) O inițiativă prețioasă Strîngerea frunzarelor Strîngerea furajelor și în special a frunzarelor constituie una din preocupările principale ale colectiviștilor din satele ra­ionului nostru. Duminică, sute de colectiviști, tineri și vîrstnici au participat la această acțiune importantă. Numai in cîteva gospodării agricole colective s-au strins într-o singură zi a­­proape 100 tone frunzare. In pădurile din apropierea satelor comunei Poiana, din zo­rii zilei numeroși colectiviști au ieșit la strînsul frunzarelor, Ioan Scutelnicu, secretarul comitetului de partid și Gheorghe Irimia, secretarul organizației UTM, erau în mijlocul colectiviș­tilor. Alături de colectiviștii Constantin Lupu, Dumitru Po­­povici lucrau tinerii Gheorghe Gh. Gheorghiță, Ilie I. Onofreiaș, Ioan Moroșanu și alții. In cîteva ore colectiviștii din Poiana au strins 15 tone frunzare. Și la Verești colectiviștii au participat la această acțiune importantă. Ei au strins 25 tone frunzare. Cantități importante de frunzare au strins colectiviștii din Răuseni, Gorbănești, Co­­pălău și alte comune. Tovarășul Adrian Cuza, muncitor la fabrica de confecții „Botoșani”, lucrând la presingur la care s-a aplicat un dis­pozitiv de călcat manșete. CUTEZANȚĂ ȘI PASIUNE Ne oprisem in dreptul castelu­lui de apă ascultând explicațiile interlocutorului, tov. Cornel Navrot, inginerul șef al șantie­rului de construcție al uzinelor textile „Moldova”. Stăteau față în față oameni ai șantierului și turnul semeț și dintr-o dată di­mensiunile înălțimii parcă se in­versaseră. Intre ziduri și schele, oricît de înalte ar fi, construc­torii se ridică mai presus, de­oarece prin priceperea lor, entu­ziasmul și puterea de muncă creatoare, răsar pe șantiere ade­vărate bijuterii din beton și că­rămidă, lemn și sticlă. Am aflat că de construcția castelului a răspuns tov. inginer Paul Davidescu. Turnul de susți­nere a fost realizat în cofraje glisante, scurtindu-se astfel cu mult durata lucrărilor și reali­­zindu-se importante economii de cherestea. Betoniști, dulgheri, fierari care au lucrat aici (prin­tre care brigada condusă de re­numitul fierar Cristofor Bălan) au dat dovadă de curaj și iscu­sință demne de oameni ai înăl­țimilor. Ceea ce remarci in incinta șantierului pretutindeni este ordi­nea, lipsa oricărei risipe de ma­teriale. Totul e folosit cu o chib­zuială de buni gospodari. De alt­fel, aceasta și explică realizarea de importante economii la mate­riale de construcție, dintre care amintim 34 mc material lemnos, aproape 13 tone oțel-beton, im­portante cantități de cărămizi, carton asfaltat, cuie etc. Valoa­rea totală a economiilor reali­zate la materiale în semestrul I al anului depășește cifra de 80.000 de lei. Spuneam la început că impre­sionează mai mult decit amploa­rea construcțiilor cei ce le dau viață. Intr-adevăr, privind imen­sa hală a țesătoriei ce-și pro­iectează silueta modernă, parcă pentru a fi admirată, te gîndești la eforturile și munca neobosită a oamenilor. Lucrările la această construcție de care răspunde in­ginerul Gheorghe Bătrinu sînt cu mult avansate față de plan. Inițiativa cu hărnicia, îmbinate armonios, au dat bune rezultate. Demnă de laudă s-a dovedit or­ganizarea unei brigăzi complexe (montori, dulgheri, fierari, beto­niști). Aici și-au arătat măiestria în profesiile lor Gheorghe Șfichi, Ioan Iacobanu, Dumitru Dumi­­triu, Ștefan Iurescu, care sunt a­­preciați nu numai pentru că-și depășesc cu regularitate normele în întrecere, ci mai cu seamă pentru calitatea ireproșabilă a lucrărilor. In cinstea marii ani­versări brigada și-a depășit lună de lună planul cu 30 la sută. In prezent, sub conducerea maistrului Ion Mitroi se execută lucrări de finisare la filatură cum ar fi: pardoseli cu zugră­veli, vopsitorii. De altfel, la fie­care obiectiv al șantierului „lu­crările continuă în ritm intens” — așa cum afirmă în limbajul lor specific constructorii. ...Specificul producției construc­torilor, cer cutezanță și multă pasiune. Mai ales pasiune, căci în urma lor rămîn roadele stră­daniei colective, a eforturilor, concretizate în linii și forme trainice și frumoase. Așa se a­­nunță a fi și noile construcții ale acestui șantier. E. TRUFIN

Next