Clopotul, 1966 (Anul 22, nr. 1907-2012)

1966-01-01 / nr. 1907

CENT ANUL XXII Nr. 1907 Sîmbătă 1 ianuarie 1966 4 PAGINI 20 BANI An nou... Am făcut cu tine cunoștință încă în zilele călduroase de iulie. Tu în­scrii noi pași în urcușul ce înseamnă o treaptă mai superioară pe drumul desă­­vîrșirii construcției socialiste tot toate domeniile de activi­tate economică, științifică și culturală. Conducătorul înțelept pe­­ drumul marilor înfăptuiri :­­ PARTIDUL COMUNIST ROMAN. Programul înflori­rii multilaterale a României socialiste: Directivele Con­gresului al IX-lea al Parti­dului. Ele ne conduc spre 1970, cînd tot ce a produs industria în cele 365 de zile din „anul de grație“ — 1938 — se va realiza în mai pu­țin de o lună — în 24 de zile. Anul calendaristic capătă noi dimensiuni conferite de ritmul construcției socialiste, de ceea muncitorii, ce făuresc zilnic țăranii, intelec­tualii în fiecare colț al țării, pentru înflorirea vieții noas­tre libere. Cîte sensuri cu­prind cifrele care exprimă țelurile­­ noastre, perspectiva viitoare. O cifră, 10,5 la sută, este sporul producției globale industriale prevăzut pentru noil an. Ea reflectă Î politica înțeleaptă a partidu­­ui de continuare neabătută a industrializării socialiste a în­tregii țării, temelia dezvoltării în­economii naționale, oglindește priceperea și hăr­nicia oamenilor muncii de a folosi mai judicios utilajele, tehnica modernă pentru spo­rirea producției și producti­vității muncii, hotărîrea de a lupta pentru intrarea în func­țiune a noilor obiective la termenul și parametri pro­iectați. Inima fiecărui cetă­țean tresaltă de bucurie și mîndrie cînd știe că în noul an va fi martor la intra­rea în producție a centralei hidroelectrice „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeș, a ultimelor centrale de pe rîul Bistrița în aval de Bi­­caz, a noi grupuri de la alte unități furnizoare de ener­gie electrică, a laminorului de tablă groasă din cadrul marelui combinat siderurgic de la Galați... In zilele noastre se cuvine­­ ca ANUL să-l scriem cu ma­juscule, fiindcă el cuprinde acea îmbinare între înțelep­ciune și creație, care înca­drează noua geografie în con­tinuă înnoire în cadența di­namicei noastre înaintări pe calea progresului. Au dispărut locurile „unde nu se întîmplă nimic“. Înnoirile au cuprins toate meleagurile pa­triei. In orașul nostru, încă nu au dispărut schelele de pe șantierul care au trans­format tînăra uzină textilă într-una din cele mai mari întreprinderi pe ramură și s-au început lucrările de mo­dernizare a fabricii de con­fecții. Sfbșitul anului a mar­cat intrarea în probe tehno­logice a unei moderne fa­brici de pîine. Ritmul tot mai intens al construcțiilor de locuințe și unități de de­servire coincide cu pregăti­rile făcute de către proiec­tanți pentru a se trece la ridicarea unui nou cvartal de 1200 de apartamente, orașul nostru încadrîndu-se in ta­bloul dezvoltării generale e­­conomice și social-culturale al patriei. Oamenii muncii de pe o­­goare întîmpină noul an cu un bilanț rodnic, cu încre­dere în viitorul luminos, în perspectivele mari de dez­voltare a agriculturii și a satului socialist. La preocu­pările oamenilor muncii din agricultură răspund docu­mentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965. Satul nou, socialist, trăiește în aceste zile o viață plină de satisfacție și en­tuziasm, țăranii cooperatori aprobă cu căldură măsurile luate de partid pentru îm­bunătățirea conducerii și planificării agriculturii, iau parte în aceste zile de iarnă la pregătirea condițiilor pen­tru recolta noului an. Membrii cooperativelor agri­cole se bucură de ajutorul permanent pe care-l primesc din partea statului, al clasei muncitoare, pentru mecani­zarea și chimizarea agricul­turii, poartă recunoștință fii­lor lor — mecanizatorilor — care își aduc aportul la ob­ținerea unor producții spo­rite, specialiștilor — care promovează în practica agri­colă metodele agrozootehnice avansate. a. Intelectualii pășesc în noul cu justificată mîndrie pentru contribuția lor valo­roasă la progresul economic, social și cultural al patriei noastre, cu dorința fierbinte de a folosi condițiile create pentru­ dezvoltarea tehnicii, științei, culturii și artei. Ca­drele didactice sînt conștien­te că în anud care vine sînt chemate să ridice procesul instructiv - educativ, întrucît școala constituie principalul izvor de cultură și factor de civilizație. De An Nou, bucurîndu-ne de marile realizări, apreciind contribuția noastră, să reîn­­noim legămîntul luat față de partid și popor că vom munci mai bine, mai frumos că nu ne vom precupeți efor­turile, capacitatea și talentul, pentru ca patria noastră — Republica Socialistă Româ­nia — să devină tot mai bo­gată, mai înfloritoare. Putem rupe ultima filă din calendarul anului 1965 cu le­gitimă mîndrie, cu satisfacția datoriei îndeplinite. La mulți ani, tovarăși I Realizări și perspective 1965 Hi La sfîrșitul anului 1965, producția globală indus­trială este cu circa 13 la sută mai mare decit în 1964, depășind prevede­rile planului cu peste 1,3 miliarde de lei. HI Producția de energie electrică a crescut cu 24 la sută, iar producția in­dustriei chimice cu 22 la sută față de anul 1934, producția de oțel a ajuns la peste 3,4 milioane de tone.­­ Prin intrarea în func­țiune a uzinelor de la Oradea și Slatina s-au pus bazele unei noi in­dustrii în țara noastră , producția de aluminiu. .­­ Producția industriei ușoare și alimentare a crescut cu circa 10 la sută. H în agricultură s-a realizat, față de media ul­timilor ani, o creștere a producției în ansamblu, mai ales a producției de grîu, care depășește cu două milioane de tone re­colta medie din anii 1961—1964. H Fondurile destinate investițiilor în 1965 au în­sumat circa 40,5 miliarde de lei. H! Pentru finanțarea ac­țiunilor social - culturale, statul a alocat în acest an 22 miliarde de lei, cu 7,4 la sută mai mult de­cât în 1964. Și l S-au dat în folosin­ță oamenilor muncii peste 50.000 de construite din apartamente fondurile statului. H A fost încheiată ac­țiunea de majorare gene­rală a salariilor, care a cuprins în 1965, 3,3 mi­lioane de salariați.­­ Volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul socialist a fost cu 4,6 mi­liarde de lei mai mare decît în 1964. 1966 . In 1966, producția globală industrială va crește într-un ritm mediu de 10,5 la sută. H Sarcinile de plan a industriei producătoare de mijloace de producție vor spori cu 10,7 la sută în comparație cu realizările din 1965. H Volumul producției de energie electrică va a­­tinge 20,2 miliarde kWh. H Vor fi date în ex­ploatare în acest an centrala hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu - Dej“ de pe Argeș, ulti­mele hidrocentrale de pe rîul Bistrița în aval de Bicaz, noi grupuri puter­nice la termocentralele Luduș și Fîntînele, cen­trala cu turbine de gaze de combustie București- Sud.­­ Anul 1966 va marca intrarea în producție a primei instalații din ca­drul marelui combinat de la Galați — laminorul de tablă groasă. i­ffl Producția bunurilor de consum va crește cu 9,7 la sută față de 1965. H înzestrarea agricul­turii cu noi mijloace teh­nice va asigura mecani­zarea aproape integrală a tuturor lucrărilor de bază în gospodăriile de stat, iar în cooperativele agricole de producție — mecanizarea totală a ara­tului și semănatului ce­realelor. Agricultura va primi cu peste 50 la sută mai multe îngrășăminte chimice decît în 1965.­­ Investițiile centrali­zate din fondurile statu­lui sunt cu circa 14 la sută mai mari decît reali­zările preliminare pe anul 1965. H Din fondurile statu­lui se vor realiza aproape 58.000 de apartamente, cu peste 11 la sută mai mult decit în 1965. DESTĂINUIRI... Am întors mereu, una cîte una, filele calendarului, cu gestul grav, pînă cînd a rămas ultima filă. Ea ne a­­nunță că un an s-a sfîrșit și ne îndeamnă să-l întîmpi­­năm pe cel care vine... E timpul cînd facem bilanțuri și ne bucurăm de ele, cînd întocmim planuri de viitor și știm că le vom realiza. Acum, la hotarul dintre arci, îți vine greu să delimitezi, din cele 365 de zile pe cea care ți-a fost mai deosebită, care ți-a rezervat mai multe bucurii și amintiri plăcute. De aceea, întrebarea noa­stră, „Care zi din anul 1965 v-au oferit mai multe satis­facții"?, adresată cîtorva oa­meni ai muncii din orașul Botoșani a găsit nepregătiți pe unii dintre ei. ... Victor Stăncescu, șeful unei echipe de zidari de pe șantierul de locuințe, a „de­butat" în meserie cu 6 ani în urmă, ca muncitor ne­calificat. Șantierul l-a atras prin mii de fire, l-a con­turat drumul în viață. A învățat mereu, din cărți și de la colegii de muncă, s-a poticnit și a fost ajutat, a urcat treptele calificării. A ajuns constructor de nădej­de. Pînă acum a semnat în certificatul de naștere a 14 blocuri. Răspundere mare. — Care a fost cea mai însemnată zi pentru mine ? Trebuie să știți că nu e una singură. Sunt mai multe. — Adică ? — De fiecare dată, cînd se predă un nou bloc în folo­sință, simți o mare răspun­dere. Vor fi mulțumiți loca­tarii de munca noastră ? Țesătoarea Maria Negru, s-a înroșit pînă în vîrful urechilor și gesturile îi tră­dau emoția. Are și de ce. E prima dată cînd i se ia un interviu. — Anul 1965 mi-a adus un buchet de... bucurii. Să le luăm pe rînd. La 1 iulie am fost repartizată în pro­ducție, după absolvirea șco­lii profesionale, la 6 au­gust mi s-a înminat primul fanion de „Evidențiat în în­trecerea socialistă", iar la 1 septembrie mi s-au încre­dințat 12 războaie automate de țesut. Și apoi, mai e munca culturală. Sînt artistă amatoare... Prin geamurile mari, ra­zele plăpînde ale soarelui de decembrie intrau în voie în atelierul de lustruit al întreprinderii „Flamura Ro­șie", răsfrîngîndu-se în lu­ciul nepătat al mobilei. Un om în halat albastru se GH. BERCEA (Continuare în pag. a 3-a) * * ★ UZINELE TEXTILE „MOL­DOVA“. Filatura. Din noua arhitectonică indus­trială. Toastăm pentru colectivul de muncă al fabricii de za­hăr ,Siretul“ din Bucecea care a realizat planul anual la data de 29 decembrie. Pentru tehnologii Afrăsinei, Constantin Casian juca, Mihai Tom­a, pentru tov. Mi­­hai Businger de la centrala termică, electricianul Vasile Ucu, mecanicul Ilie Al­tamer, strungarul Iulius Peneș, care s-au evidențiat lună de lună în întrecerea socialistă. 18 Ați împlinit în anul 1965 primăveri, textilistelor Maria Crăciunescu și Ana Vamanu. Ați pășit în majo­rat, dovedind maturitate. Chezășie sunt realizările voas­tre frumoase în producție, faptul că sînteți evidențiate în întrecere. Nu uitați însă ca tinerețea aspiră la mai mult, că sînteți abia la în­ceputul drumului ce urcă spre măiestrie profesională. Toastăm și pentru membrii brigăzii a 5-a de cîmp de la cooperativa agricolă de pro­ducție din Durnești, care în frunte cu brigadierul Gheor­ghe Ababei, au obținut cele mai mari producții la hectar în 1965. Vă dorim să vă păstrați titlul de fruntași și in acest an. Pentru tovarășii Eugen Chițanu, Mihai Barboilată și Dumitru Ailenei de la gos­podăria agricolă de stat din Leorda toastul nostru este mai mult un omagiu adus vredniciei lor. Pășiți deci în noul an cu satisfacția dato­riei împlinite, dar și cu do­rința de a persevera, de a realiza mereu mai mult, îngrijind bolnavii, alinîn­­du-le suferința, medicii Va­sile Pancu, Alexandru Io­­nescu, Petru Nicolau încheie anul 1965 cu conștiința în­deplinirii misiunii lor nobile și de răspundere. Le urăm ca în noul an să urce noi trepte pe drumul spre împli­nire, să realizeze tot ce și-au propus. Este toastul pe ca­re-l facem, împreună cu cei cărora le-au redat sănătatea. Adresîndu-ne profesorilor și învățătorilor Angela Floa­­reș, Eufrosina Vicoveanu, Viorica Cojocaru și Ioan Mînzat, toastăm pentru toa­te cadrele didactice din oraș și raion, pentru răbdarea și migala lor, pasiunea și dra­gostea cu care asemenea u­­nor sculptori modelează su­fletul copiilor, pregătesc și educă generațiile tinere. Desenalul s-a încheiat cu realizări mărețe pentru po­porul nostru. Am urcat încă o treaptă pe drumul de aur, spre prosperitate, spre progres. La poarta a­­nilor ce vin, se cuvine să toastăm pentru muncitori, pentru țăranii cooperatori, ingineri, învățători și pro­fesori, într-un cuvînt, toas­tăm pentru hărnicie, pentru toți acei care muncesc cu pasiune și dragoste pînă la dăruirea de sine pentru în­florirea țării dragi.

Next