Clopotul, 1967 (Anul 23, nr. 2013-2116)
1967-07-22 / nr. 2070
ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL CONSTRUCTORII BOTOȘANENI AU DAT ÎN FOLOSINȚA LA FABRICA DE CONFECȚII „BOTOȘANI” NOI HALE DE PRODUCȚIE Ziua constructorului Ing. A. BORȘAN Directorul Grupului nr. 1 de șantiere Botoșani erătorilor din construcții. Orașul și raionul nostru au cunoscut în anii socialismului profunde transformări economice și sociale. Au fost înălțate obiective industriale, sute de apartamente, școli, dispensare sătești, numeroase lucrări edilitare, s-au modernizat drumurile, lucrări la care și-au adus aportul colective de muncitori, tehnicieni și ingineri din ramura construcțiilor. Colectivul de muncă al Grupului de șantiere nr. 1 Botoșani a adus o buție importantă la contrarealizarea planului de investiții de către beneficiari, a semnat prezența pe noua hartă a orașului și a raionului a P.C.R. din decembrie 1966 și de Hotărîrea C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la reglementarea programului de muncă și întărirea disciplinei în întreprinderi, ministere, instituții centrale, sfaturi populare și organizații obștești, ne-am ocupat cu răspundere de perfecționarea și organizarea științifică a muncii pe șantiere, în scopul ridicării eficienței economice. Ca obiectiv principal în activitatea noastră este accelerarea ritmului de execuție pe baza organizării superioare a producției și a muncii în vederea scurtării termenelor de dare în folosință a obiectivelor din investiții, I AGENDA AGRICOLĂ Vremea din ultimele zile, frumoasă și călduroasă, este favorabilă intensificării ritmului secerișului. Țăranii cooperatori, mecanizatorii, depun eforturi susținute pentru ca într-un timp cit mai scurt și fără pierderi să strîngă recolta de grîu. Rezultatele obținute pînă în prezent dovedesc că stringerea recoltei constituie în această perioadă principala preocupare a oamenilor muncii din agricultură. Pînă în seara zile de 20 iulie, în cooperativele agricole din comunele subordonate orașului, grîul a fost recoltat de pe aproape 1500 ha, ceea ce reprezintă 40 la sută din suprafață. Pînă la aceeași dată, cooperativele agricole din raion au recoltat grîul de pe mai mult de 14 000 ha, adică 46 la sută. Cele mai bune rezultate au obținut pînă în prezent țăranii cooperatori din Hlipiceni, Dracșini, Buhăceni, Zlătunoaia și Pleșani. Recoltatul griului trebuie urgentat în deosebi la cooperativele agricole din Bobulești, Siminicea, Dumbrăveni, Bucecea și Corni, unde această lucrare s-a făcut pe mici suprafețe. Situația recoltării griului in cooperativele agricole la 20 iulie 1967 63 COȘULA 24 62 ONEAGA 19 60 VLADENI 19 59 BREHUEȘTI 16 58 CORNI 13 58 BUCECEA 12 58 DUMBRĂVENI 9 58 SIMINICEA 4 57 BREHUEȘTI 2 55 . 55 ** 54 STAUCENI 74 53 STÎNCEȘTI 51 49 M-REA DOAMNEI 33 47 COSTEȘTI 28 44 BOTOȘANI 26 44 RACHITI 25 HLIPICENI DRACSINI BUHĂCENI ZLATUNOAIA PLEȘANI DRISLEA IUREȘTI RAUSENI 50 CRUJENI LUNCA TODIRENI ORĂȘENI SANTA MARE ANTENI CALARAȘI CRISTEȘTI BALUȘENI JICUJU »yJXHXN A BLÎNDEȘTI ROMAN DURNEȘTI COPALAU 96 BOBULEȘTI 43 94 RÎNGHILEȘTI 40 80 TRUȘEȘTI 40 75 BABICENI 39 73 BUIMACENI 37 69 CUCORANI 33 68 SULIȚA 33 67 MÎNASTIRENI 32 66 POIANA 25 65 VEREȘTI 25 Alături de miile de constructori din patria noastră, sărbătorim pentru a doua oară “Ziua constructorului“. Constructorii cinstesc acest eveniment important, prin hotărîrea și abnegația cu care muncesc pentru înfăptuirea sarcinilor elaborate de Congresul al IX-lea al partidului și a chemării Consfătuirii pe țară al unor obiective. Fabrica de confecții „Botoșani“, Fabrica de prine, Liceul ,,Mihai Eminescu”, Complexul de pe strada Unirii, Școala generală nr. 8, cartierul de locuințe din centrul orașului, sînt numai cîteva din construcțiile noi care au primit din partea beneficiarilor calificative bune. Ținînd seama de sarcinile trasate de Plenara C.C. al îmbunătățirii calității comstrucțiilor și reducerea pre- IEȘTIului de cost. ROMÎNESTI în primul semestru iar i yportba emise de producție au fost I ^P^FqTT realizate în proporție de * cnisi* ai i.b.și,și 114,2 la sută, realizîndu-se un volum ce reprezintă 53,2 la sută din planul valoric. Prin folosirea mai judicioasă a utilajelor, a forței de muncă și a timpului de lucru, productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 4,5 la sută față de plan. Prin introducerea unor metode avansate și utilizarea agregatelor din apropierea șantierelor s-au realizat economii de peste 100 000 de lei. Succesele obținute se datoresc efortului depus de întregul colectiv de muncă de pe șantiere. Evidențiem aportul deosebit al zidarilor Victor Agachi, Ioan Amihăesei, Gheorghe Păduraru, al instalatorilor Ale(Continuare în pag. a 3-a) MEDALION : N. Grigorescu întrecerea cultural-sportivă REFLECȚII LA O „SEARA Nu ritmul muzicii contează... DE Mania argumentelor Oglinzi TINERET”: I I OM, FA MIL IE, SOCIE TA TE I nfățișarea omului poate fi înșelătoare. De multe ori sub masca blindeții, a politeții și a zimbetului se ascund oameni brutali, vicleni sau ipocriți care fac mult rău în jur. La Bucecea, există — în sensul cel mai strict al cuvîntului — cîțiva oameni de o specie rară: cei din familia Talpă, Mircea și Ștefan. Cunoscîndu-le felul de a fi, mentalitatea retrogradă, ai impresia lor că doar din meșeală trăiesc în societatea noastră. Tata, feciorul și nevasta Ștefan Talpă — stîlpul familiei — cum îi place să se numească — și-a irosit anii străduindu-se în fel și chip să acapareze pentru el ci mai mult. Egoismul, teama ca vecinii sau cunoscuții să apeleze vreodată la el, l-au făcut morocănos, întotdeauna pus pe gîlceavă. Era în stare să se judece cu cineva chiar și pentru că un copil i-a zgiriat gardul sau o găină a vecinului a ciugulit cîteva din boabele împrăștiate pentru orătăniile lui. Cînd a apărut pe lume Mircea, feciorul său, acesta s-a purtat cîțiva ani sfios, Intermitenta de firul recoltărilor In cea de-a doua săptămînă de la declanșarea campaniei lucrărilor de recoltare, eforturile cooperatorilor și ale mecanizatorilor s-au concentrat pe același front de lucru. Peste tot grîul a ajuns la maturitatea deplină. Aceasta impune folosirea cu eficiență maximă a fiecărei ore bunei de lucru, pentru a evita pierderile de orice natură. în acest scop, la cooperativa agricolă din Trușești, unde o mare parte din terenul cultivat cu grîu este situat în pantă, recoltarea manuală are o pondere însemnată. Pe tarlalele „Dealul morii”, „La palat“ și altele, secerile și coasele cooperatorilor s-au prins într-o aprigă întrecere. Cu toate că aici recoltatul a început de cinci zile, pînă joi, grîul cultivat pe 823, de ha, s-a recoltat de pe 289 ha, din care 107 ha cu combinele, în fiecare brigadă de cîmp, organizarea muncii determină viteza zilnică de lucru. Brigada întîia condusă de Constantin Cîșlaru și alte brigăzi au recoltat grîul de nesuprafețe apreciabile. Obiectul unor discuții deosebite în cooperativa agricolă îl formează însă brigada a doua din Trușești condusă de Dumitru Odochia. Aici, la aceeași dată, se recoltase griul de pe numai 12 ha din cele 137. Numărul de oameni din brigadă care participă zilnic la recoltat ajunge abia la 15. Trebuie să amintesc că această brigadă în anii trecuți a fost fruntașă pe M.AIFUNCA (Continuare în pag. a 3-a) Combinerii Mircea Șovan și Gheorghe Luca de la S.M.T. Botoșani, care lucrează la cooperativa agricolă din Orășeni, au recoltat într-o singură zi 37 tone grîu. La periferia vieții tăcut și retras. Oamenii se bucurau că nu-i va semăna lui taică-său. Dar mediul de viață, atmosfera de ceartă cu vecinii pentru nimicuri au alterat treptat firea băiatului, pînă ce a ajuns în tiparele tatălui său. Și cum proverbul se adeverește de atîtea ori în viață, cînd lui Mircea i-a venit vremea de însurătoare, a căutat o fată pe calapodul său. Mult timp după aceea oamenii vorbeau . ..A luat și i-a adunat“. Famia se minorea cu „omogenitatea”. ..sudura“ ei. Pa Ștefan se lăuda fă ă ru"He, ră ne spune el giudest și copiii lui. Cînd intregul sat în acel an memorabi al încheierii cooperatijdznii aariculturii și-a unit pămîntul și ranul" ""'are ca în cooperativă, familia în pag. a 3-a Tălpenilor a rămas deoparte ca o broască în carapacea ei. Ocupația ei este cărăușia și închirierea odăilor de prisos, în dorința de a acapara în continuare venituri cit mai mari. Nici nu se putea ca intr-o asemenea familie unită doar pe bază de interese materiale, egoiste, să nu izbucnească pînă la urmă conflicte, după ce au „rinduit“ Unii fac și alții trag E. TRUF1N