Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)

1968-07-02 / nr. 2243

f Pentru irigații In cursul ultimelor două luni (1 mai — 1 iu­lie), lucrătorii de la U­­zina de reparații Boto­șani au confecționat 12 300 tronsoane pentru irigații (circa 80 000 m.L), plus anexele respective : ramificații, dopuri ș.a. Citiji în ziarul nostru de azi: I Cetățeneștii CULTURA DE MASĂ IN PAGINA 2 La pupitrul de comandă al centralei termo­ electrice de la Uzinele textile „Moldova", electricianul principal Ioan Surdu urmărește cu atenție funcționarea elemen­telor termocentralei. Foto : R. GLIGOR IN PAGINA u Arca lui Noe SECERIȘUL ȘI RECOLTA 1969 ACTUALITATEA AGRARA — Am aminti la începutul convorbirii noastre ceea ce spunea tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. privitor la actuala campanie : „Mai mult ca oricînd, în acest an, organele și organizațiile de partid, organele agricole, toți lucrătorii din agricultură au îndatorirea de a pregăti și des­fășura în mod exemplar recol­tarea, transportul și depozita­rea cerealelor într-un termen scurt și fără pierderi“. Prac­tic, recoltatul a început în ju­dețul nostru. Ce probleme considerați că mai trebuie re­zolvate de urgență asigura desfășurarea pentru a lucrări­lor în spiritul sarcinilor sta­bilite de plenara Comitetului Central al partidului ? — Avem în județ (în coope­rativele agricole și întreprin­derile agricole de stat) 82.200 ha cereale păioase, 2.200 ha mază­re, 3.600 ha in ulei, apoi bor­­ceag pentru sămînță. In multe locuri recoltarea păioaselor se suprapune cu ajungerea la maturitatea economică a fîne­­țelor de clasa II-a. Forțele de care dispunem ne permit să încheiem recoltatul păioaselor în 8—12 zile de lucru, și în alte 12—15 zile să terminăm și treierișul. Ceea ce se im­pune acum să realizăm de ur­gență este o astfel de organi­zare a muncii, o astfel de re­­partizare a sarcinilor, încit fiecare să cunoască și să exe­cute operațiunile ce le are în răspundere, cu maximum de seriozitate. Pregătirile făcute, cu unele excepții, ne permit să polarizăm eforturile în spe­­cial asupra reducerii oricăror pierderi de boabe, paie și plea­vă. Controlul operativ, spri­jinul diferențiat e ceea ce tre­buie să realizăm în momentul de față. Măsurile de protecția muncii, de prevenire și com­batere a incendiilor formează un grup de probleme impor­tante pe care le avem, de a­­semenea, în atenția noastră în campanie. Spuneam că, concomitent cu recoltarea și treierișul va tre­­bui să mai îndeplinim o sea­mă de alte sarcini, care în nici un caz nu pot fi situate pe un plan inferior. E vorba de recoltarea nutrețurilor, de însămînțarea în miriște a 26.000 ha cu culturi duble pentru a asigura necesare animalelor nutrețurile proprie­ I. MAXIMIUC (Continuare in pag. a II-a) Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîm­­pinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, pre­ședintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vice­președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. H. Maxy, direc­torul Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Birou­lui Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici exprimat satisfacția și mulțu­u­mirile creatorilor din acest do­meniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Di­recției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în ace­lași timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru ar­tiștii plastici din trecut și con­stituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contem­porani. Expresie a acestei bo­gate surse de inspirație, ex­poziția „Revoluția de 1848 oglindită în arta plasti­ca­că“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai re­prezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile execu­tate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revolu­ție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanu­rilor revoluționare ale poporu­lui. In chipurile revoluționa­rilor și ale cărturarilor — des­chizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de la 1848. Aspira­țiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Mol­dova și Transilvania sunt în­fățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici mar­tori ai memorabilului eveni­ment. In cea de a doua sală a ex­poziției sînt prezentate pic­turi și sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani care preiau, în noi viziuni artis­tice, ideile luptelor revoluțio­nare de la astfel tradiția 1848, dezvoltînd artei noastre plastice în oglindirea princi­palelor evenimente din isto­ria și activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a ex­poziției constituie o expresie a faptului că actualii plastici — vîrstnici și artiști tineri — dau viață hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradițiile artei noastre plas­tice și strălucirea artei popu­lare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româ­nești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României so­cialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung în fața a numeroase opere de artă prezentate în expoziție. In încheierea vizitei, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a fe­licitat pe organizatorii expo­ziției — Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, pre­cum și pe artiștii expozanți, care au reușit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculp­torii și graficienii vor con­tribui în continuare la dezvol­tarea artei puse în slujba construcției socialiste și le-a urat succese și mai mari în realizarea unor lucrări valo­roase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) Convorbire cu ing. MIRCEA FETTI, directorul Direcției agricole județene Conducătorii de partid și de stat în vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Adeseori spunem, cînd se îngemănează ziua cu noaptea, că a mai trecut „una" și ne grăbim să-i încheiem bilan­țul, pozitiv sau negativ. Ra­reori ne gîndim că timpul comprimat în simpla filă de calendar, ruptă dintr-o obiș­nuință scuzabilă și firească, are valori mari și înțelesuri dense, dacă-i drămuit cu chibzuială. Noaptea nu înseamnă doar somn și vise ci, adesea pentru mulți, ea se confundă cu cota maximului randament. Să vedem, deci, cum știu bo­­toșănenii să valorifice valen­țele „jumătății negre" ai zilei. Am luat, la întîmplare, una din nopțile săptămânii trecu­te și am încercat să-i facem radiografia, s-o descompunem în părțile ei distincte, în ore. N-am folosit cronometrul nici nu ne-am propus să con­și­semnăm toată materia „bru­tă" găsită cu acest prilej, ci am reținut doar esențialul. A­­șadar: O aromă plăcută ne gîdilă nările, iar rumeneala ca­ 22,30 m­­ proaspete ne îndeamnă să rupem din discurile calde, cu amîndouă mîinile. Maistrul de schimb Eugen Cozma ne conduce prin hală să ne a­­rate cum se face pîinea cea de toate zilele. Două cuptoa­re funcționează din plin, în sala de dospit 7 cazane pîn­­tecoase, pline cu aluat, aș­teaptă gata pregătite să le vină rîndul la modelare .In­tr-o parte a halei de fabrica­ție se lucra de zor la specia­lități, în 12 sortimente. Dis de dimineață, aproape 7.000 kg produse de panificație, urmau să ia drumul magazinelor de desfacere. Pîinea trebuie să ajungă „caldă" pe masa con­sumatorilor. .. Grav bolnave, ce-22,45 sățencele Floarea Boicu și Elena Muraru din Călărași, aveau nevoie de ajutor. Un telefon la 06 și autosalvarea 31 BT 118, condusă de șoferul Ștefan Gubernicu a plecat în cursă. Minutele trebuie prețuite în asemenea cazuri. O chemare, dintre atîtea altele. Dacă 23,00 cu cinci ajungeam minute mai devreme îl mai găseam încă „acolo" pe doctorul Alexandru Ionescu. Adică în­­ sala de operații a spitalului nr. 1 de adu­­ți. Ne-a întîmpinat însă medicul de gardă Victor Moisa, care ne­t­ spus că nu s-a întîmplat nimic deosebit. Operația de peritonită efectuată cetățea­nului Toader Bătrînu din Mi­toc, care a durat 90 de mi­nute, s-a terminat cu bine și pacientul, în patul lui, se a­­flă în pragul dintre somn și trezire. 23,35 In sectorul țesăto­­rie al uzinelor textile „Moldova“ peste 1300 de războaie ba­teau la unison, ritmic. Prin spetele mișcătoare, firele al­be sau colorate se depanau GH. BERCEA (Continuare în pag. a II-a) O­RELE N­OPȚII ■ reportaj .......... La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasi­le Patilineț au vizitat expozi­ția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă pre­zentate de studenții Institutu­lui de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală. In întîmpi­narea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru pro­blemele tineretului, membri ai conducerii institutului, de­cani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția, organizată în să­lile institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptu­ră, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monumen­tală, toate creînd un univers artistic plin de sensibilitate, de tinerețe și prospețime, in­spirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe a­cum talente în prag de împli­nire. In cursul vizitei, explicații­le au fost date de Costin Ioa­­nid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigo­rescu“, de profesorii Alexan­dru Ciucurencu, Corneliu Ba­ba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre di­dactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și pro­fesorilor, avînd în același timp studenților noi succese în stră­dania lor de a-și însuși cunoș­tințe artistice cît mai temeini­ce, pentru a deveni artiști va­loroși, folositori poporului, o­­perei de construire a socialis­mului în patria noastră. (Agerpres) SĂRBĂTORIREA ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI Ca o dovadă a înaltei pre­țuiri acordate de conducerea de partid și de stat celui mai numeros detașament al intelectualității românești, cadrelor didactice, în întreg județul Botoșani, ca și în ța­ră, s-a sărbătorit într-un ca­dru festiv „Ziua învățătoru­lui“, ziua tuturor celor care, cu răbdare și iscusință, con­duc pe drumul științei ge­nerațiile de elevi, viitorul de mîine al țării socialiste. In municipiul Botoșani, în celelalte orașe din județ, în centre de comună, sărbăto­rirea „Zilei învățătorului" a constituit și un prilej de a­­naliză a drumului parcurs, un moment în care, învă­­țînd din experiența acumu­lată, s-au tras unele conclu­zii pentru activitatea de vi­itor, l­a un nou an de învățămînt încheiat. Rezultatele, concretizate în volumul de cu­noștințe acumulate de elevi dincolo de efortul cadrelor didactice în activitatea pe plan social, au primit răs­plata binemeritată , trei ca­dre didactice din județ, Ma­ria Gh. Pavel, Dumitru Gh. Harasim și Sofia Gh. Firea, au fost decorați cu Ordinul Muncii. Șapte profesori și învățători, Emilia M.­­Ent­ner, Virginia Gh. Motelică, Mihai I. Anisie, Savel I. Mi­hai, Neculai V. Vasilescu, Olga p. Broscăuțeanu și Gh. Alexandrescu au primit Medalia Muncii. Dacă mai adăugăm faptul că 13 învă­țători au primit titlul de învățător fruntaș, 5 profe­sori au fost distinși cu titlul de Profesor fruntaș, că zeci de cadre didactice au primit premii speciale, la care se a­­daugă sutele de evidențieri, putem considera că munca oamenilor de la catedră a primit aprecierile cele mai înalte. In întreg județul, în ca­drul unor adunări festive, e­­ducatorii, învățătorii și pro­fesorii și-au manifestat încă odată recunoștința pentru recentele măsuri de o înaltă echitate socială inițiate de partid, ca și bucuria de a ve­dea că rezultatele muncii lor sunt apreciate, că efortul lor cotidian de pregătire a tinerei generații se bucură de stima și respectul tuturor. Sosirea unei delegații a Partidului Comunist din Canada Luni seara a sosit în Capi­tală o delegație a Partidului Comunist din Canada, con­dusă de tovarășul Tim Buck, președintele partidului, care, la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, va face o vizită în țara noastră. Din delegație fac parte to­varășii : William Beeching, Mel Dóig, Maurice Rush și John Boyd, membri ai Comi­tetului Central al Partidului Comunist din Canada. La sosire pe aeroportul Bă­­neasa delegația a fost salutată de tovarășii Chivu Stoica Virgil Trofin, membri ai Co­­i­mitetului Executiv, ai Prezi­diului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Bar­bu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., Bujor Sion, șef de secție la C.C. al P.C.R., Andrei Ștefan, prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres) Sosirea în Capitală a ministrului afacerilor externe al R. S. Cehoslovace Luni după-amiază, a sosit în București ministrul afacerilor externe al Republicii Socialis­te Cehoslovace, Jiri Hajek, care, la invitația Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, face o vizi­tă oficială în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa, unde erau arborate drapelele de stat ale celor două țări, au fost pre­zenți Corneliu Mănescu,­­ mi­nistrul afacerilor externe, George Macovescu, prim-ad­junct al ministrului, Mircea Malița și Vasile Șandru, ad­juncți ai ministrului afaceri­lor externe, Ion Obradovici, ambasadorul României la Pra­­ga, și alte persoane oficiale. Erau de față Karel Komarek, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R. S. Cehoslovace la București, și membri ai am­basadei, (Agerpres)

Next