Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)
1968-10-01 / nr. 2321
A Se vorbește tot mai mult, în ultimul timp, despre necesitatea punerii activității culturale pe baze noi, științifice, despre necesitatea planificării și ținerii unor acțiuni de masă de mare eficiență, care să răspundă gradului de dezvoltare spirituală a oamenilor muncii și exigenței sporite a acestora. Intr-adevăr, acum, cînd în întreaga țară se manifestă un puternic suflu înnoitor în toate domeniile de activitate, cînd omul aspiră tot mai mult la un înalt grad de cultură și civilizație, transformarea muncii culturale dintr-o ocupație accidentală într-o profesiune este un imperativ sine qua non. Măsurile luate o dată cu noua împărțire administrativ - teritorială a țării deschid perspective largi dezvoltării muncii culturale în mediul rural. Una din aceste măsuri de maximă importanță este aceea a numirii în funcția de directori ai căminelor culturale de centru a unor intelectuali competenți și pasionați, care sunt în același timp și locțiitori ai secretarilor comitetelor comunale de partid, încercăm să enumerăm aici principalele calități care trebuie să caracterizeze pe un bun director de cămin, ca și pe oricare alt activist cultural. Evident, mai înainte de toate, directorul de cămin trebuie să fie bine pregătit din punct de vedere politic și ideologic. Să fie posesorul unei solide culturi, să aibă o puternică personalitate, să fie un om dinamic, entuziast, plin de inițiativă, cu spirit gospodăresc și, de asemenea, să fie preocupat de ridicarea continuă a nivelului său de cunoștințe sociologice, psihologice și de pedagogie a adulților. Fără îndoială, majoritatea acestor calități nu sunt înnăscute, ele se formează prin educație și autoeducație în cursul activității. Dar, adăugăm, se formează numai dacă activiștii culturali manifestă pasiune și interes pentru munca culturaleducativă și dacă ei nu consideră această activitate ca o îndeletnicire oarecare, ci ca o nobilă profesiune pentru care simt o irezistabilă chemare. Activează în prezent în mediul rural un mare număr de intelectuali, cadre didactice, ingineri, medici, economiști, mulți dintre ei avînd o pregătire superioară. Nu e cazul să insistăm asupra pregătirii lor necontenite și sistematice pe plan profesional. Sînt totuși cazuri cînd unii tineri intelectuali abandonează aproape total cartea și publicațiile de specialitate. Doar două exemple edificatoare : o tînără învățătoare din comuna Gorbănești, întrebată ce carte a citit în ultimul timp, a fost pusă într-o mare încurcătură, amintindu-și cu greu titlul unei cărți pe care o citise cu multe luni în urmă. In aceeași situație penibilă s-a aflat — paradoxal — și fosta bibliotecară comunală din Dumeni. Activistul cultural, pe lângă o pregătire profesională corespunzătoare, trebuie să aibă și bogate cunoștințe de didactica pregătirii adulților. In condițiile actuale, cînd în licee și facultăți încă nu există cursuri speciale pentru studierea unor probleme legate de educația adulților, de conținutul și metodica activității cultural - educative, singura cale de informare științifică a activistului cultural este studierea articolelor din presa de specialitate și, în primul rînd, din „îndrumătorul cultural". Desigur, în stabilirea formelor de activitate de la căminul cultural e necesar să se elimine schematismul, formalismul, monotonia. Activistul cultural trebuie să cunoască, pe baza unor investigații științifice, care sunt cerințele și preferințele locuitorilor din raza lui de activitate. Superficialitatea cunoașterii vieții spirituale a satului duce la includerea în planurile de măsuri și a programelor de activități săptămânale a unor acțiuni care nu servesc cu nimic preocupărilor și cerințelor reale ale oamenilor, ba reușesc să-i îndepărteze de acest lăcaș de cultură al satului. Astfel, cercetînd documentele referitoare la activitatea culturală în comuna Vlăsinești (director Haralambie Holic), am constatat în programele de activități săptămânale lipsa totală a unor acțiuni de conținut, în locul lor fiind trecute frecvent activități de club, de care a răspuns una și aceeași persoană : bibliotecara comunală. Ce fel de activitate de club se va fi desfășurat, cînd la cămin exista în folosință un singur șah, altele trei fiind încuiate ? Iată unde duce comoditatea, diletantismul în munca culturală. Căminul cultural, centrul vieții spirituale a satului, este chemat ca, prin forme și metode atractive, să satisfacă cerințele de informare, educare și destindere ale oamenilor muncii, să contribuie la ridicarea nivelului lor profesional, la sensibilizarea lor artistică. Pentru ca activitățile culturale să atragă un număr câ mai mare de participanți se impune ca toate acestea să se desfășoare sub imperativul calității, al unui bogat conținut de idei și nicidecum sub acela al cantității. Comitetul județean pentru cultură și artă va avea o grijă permanentă pentru ridicarea calificării profesionale a directorilor de cămin, a bibliotecarilor comunali, a instructorilor formațiilor artistice prin organizarea unor cursuri de instruire, prin trimiterea unor materiale metodice, prin schimburi de experiență. Aceste măsuri vor fi eficiente dacă directorii de cămin și ceilalți activiști culturali vor avea dorința să se perfecționeze continuu prin studiu individual, prin asimilarea experienței pozitive în munca culturală. Prof. VASILE HRENCIUC Inspector principal al Comitetului județean pentru cultură și artă Botoșani CLOPOTUL PAGINA 2 PROFESIONALIZAREA ACTIVITĂȚII CULTURALE 450 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI Răsfoiesc un volum de artă, o frumoasă și succintă carte ce cuprinde toată pictura lumii de la peștera Lascoux pînă la Piet Mondrian. Mă opresc la compozițiile abstracte ale lui Wassily Kandinsky, la tablourile lui Miro, încerc să-mi reprezint cîștigurile picturii abstracte în care suprafața este organizată savant, față de scenele, cu finalitate magică, ale peșterilor. Il simt mai aproape pe Paul Klee și mă interesează mult școala expresionistă de la Paris mai ales prin personalitatea lui Chagal dar nici unul nu-mi oferă echilibrul sufletesc și măreția pleiadei de artiști ai Renașterii, acel Cinquecento în care capitala spirituală a lumii își avea sediul la Veneția și care prin Giorgione, Tițian și Tintoretto a atins apogeul. In anul morții lui Giorgione se naște Jacopo Robusti cunoscut sub porecla de Tintoretto (vopsitorul) pe care o datora profesiei tatălui său, învață meșteșugul picturii de la marele Tițian și în scurt timp avea să devină cap de coloană al școlii care voia să-l depășească. „Arta lui Tintoretto — se spunea în volumul pe care îl răsfoiesc — e dramatică și completă : alegerea formatului, a punctului de vedere, repartizarea figurilor și a formelor, așezarea accesoriilor, factura rapidă și nervoasă, culorile scînteietoare sau incandescente, îndeosebi eclerajul mînuit de o extremă ingeniozitate, totul contribuie la realizarea unei intense expresivități. Nimic nu-i zăgăzuiește imaginația ; totul i se pare cu putință. Figurile lui, răsucite în mișcarea elicoidală atît de caracteristică manierismului, dispuse pe oblice sau diagonale îndrăznețe, oferă racursiuri violente explorează scena în toate direcțiile ; rafale de lumină alburie ori aurită brăzdează pînza, bare de umbră aparent arbitrare o întunecă". In dramatismul contorsionat al artei lui Tintoretto observatorul atent sesizează filiația sa cu Tițian și cu, mai tînărul decit el, Veronese. In tabloul „Mercur și cele trei grații" cromatismul temperat, discret, lipsit de franchețea unor delimitări severe între umbră și lumină vin ca un argument pentru Tițian, iar în „Suzana și bătrînii“ se pare că emulația cu Veronese este peremptorie. Jacopo Robusti este autorul unor opere spectaculare ca dimensiune în timp și suprafață , enormul ciclu de la Scuola di San Roco la care a lucrat peste 20 de ani sau gigantica sa lucrare în frescă pe tema „Paradisul" din salonul „Marelui consiliu" din Palatul dogilor, executată la vîrsta de 70 de ani și care măsoară o lungime de 22 metri. Muzeul Republicii Socialiste România este posesorul unor importante lucrări ale marelui artist: „Buna vestire", „Portretul lui Marc Antonio Barbaro", și „Portretul unui senator". Din această vastă operă s-a închegat geniala personalitate a lui Jacopo Robusti Tintoretto de la a cărui naștere sărbătorim luna aceasta patru veacuri și jumătate. A. M. AGRIPA Tintoretto BOTOȘANI DOROHOI SAVENI DARABANI BUCECEA TRUȘEȘTI MARȚI 1 OCTOMBRIE 1968 .»Luceafărul* Judecata „Melodia" Noul locatar „Cultural* Duelul lung „Tineretului" Două bilete la matineu „Patria* încercuirea „Făclia" 10 negri mititei „Bucecea* Cerul începe la etajul III „Victoria" împușcături pe portativ Redacția nu răspunde de eventualele modificări „Cînd felinarele se-aprind...” Foto : G. RADU 5.00 5.05 5.15 5.30 5.50 6.00 6.00 6.30 7.00 8.00 8.25 8.30 9.00 9.05 0.30 10.00 10.10 10.30 11.00 11.05 11.25 11.45 11.50 12.00 12.20 12.30 13.00 13.20 14.15 14.30 14.50 15.00 15.05 15.15 15.30 PROGRAMUL I Buletin de știri. — 6.00 Program muzical de dimineață. Gimnastică. Buletin de știri. Jurnal agrar. — 8.25 Muzică și actualități. Buletin de știri. Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sumarul presei. Moment poetic. Versuri de Radu Boureanu. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată. Matineu literar. Retrospectivă editorială. Ansambluri artistice școlare. Curs de limba franceză. Din cele mai cunoscute melodii populare. Buletin de știri. Dialog cu muzica ușoară. Muzică instrumentală interpretată de Liana Pasquall (harpă) și de Ion Bădănoiu (corn). Sfatul medicului. Prevenirea oboselii intelectuale la școlari. Cotele apelor Dunării. Dansuri de estradă. Notați-vă din programele noastre. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Soliști și orchestre de muzică ușoară. Din înregistrările taragotistului Iosif Milu. Antena tineretului. Radio publicitate. Cînt pentru tine — muzică ușoară. Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. Suita pentru violă și pian de Constantin C. Nottara. (Ludovic Lang și Mariana Parnica). Meridiane. Melodiile anotimpurilor — muzică ușoară. Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. Pe strunele viorii — melodii populare. Corespondență specială. Concertul nr. 17 în Sol major pentru pian și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart (Maria Fotino). Oda limbii române. Patrie cu viitor de aur — program de cîntece. Buletin de știri. Radiosimpozion. Frumos curgi. Argeș la vale — muzică populară. Arii celebre din opere. Radiogazeta de seară. O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Țării, inima și versUl. 20.20 Emisiunea „De la 1 la 5". 20.55 Noapte bună copii. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.05 — 5.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00 și 2.00 ; Sumarul presei și Buletin de știri la ora 4.00. PROGRAMUL II 7.00 Jocuri populare interpretate la diferite instrumente. 7.10 To» înainte. 7.30 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noastre. 7.45 Un sunet de fanfară. 8.00 Prelucrări de folclor. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Suita de balet „Căprioarele" de Francis Poulenc. 9.00 Pagini din opera „Freischütz1“1 de Weber. 9.25 Poemul vocal - simfonic „Visul lui Bălcescu" de Ion Hartulary Darclée. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Amintiți din vacanță — muzică ușoară. 10.30 Emisiune literară pentru școlari Ciclul : Istoria literaturii române (emisiune pentru elevii clasei a Xll-a). Național și Universal în literatură. Prezintă conf univ. dr. Romul Munteanu. 10.55 Coruri din opere. 11.15 Viers și joc. 11.30 Nume dragi — muzică ușoară. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.15 Recital de operă Ileana Cotrubaș. 12.25 Almanah sonor. 13.00 Muzică instrumentală. 13.19 Arii din operete. 13.30 Muzică populară. 14.00 Radiojurnal. 14.08 Concert de prînz. 15.00 Melodii de Gherase Dendrino și Temistocle Popa. 15.30 Orizont științific. 15.48 Cîntece ciobănești. 16.00 Recital de chitară Andrei Segovia. 16.15 Muzică. 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Parada succeselor de muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Lexicon folcloric muzical. 17.40 Radio publicitate. 17.50 Simfonia ploieșteană de Paul Constantinescu. 18.09 Piese alese din muzica corală. 18.30 Rampa. 18.50 Două melodii cu Elena Neagu. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Curs de limba germană. Program de dimineață. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Formații de muzică ușoară. 6.00 Cronica agrară. 6.05 Cîntece și jocuri populare românești. Piese muzicale executate de fanfară. „Ritm și voie bună" — muzică ușoară. 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. 7.29 Inchiderea emisiunii. Program de prînz. 12.00 Buletin de știri și revista presei. 12.10 Concert de prînz. 12.25 Breviar artistic. 19.50 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. Prezent și viitor în știința agricolă. 20.50 Teatrul radiofonic. „Pescarii din Brooklin" de Irwlng Shaw. 22.20 Concert de opere. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Muzică simfonică de tineri compozitori români. 23.34 Corale de Johann Sebastian Bach. 6.01 Voci, orchestre, melodii. 6.55 — 1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 12.40 Program de tangouri. 12.59 închiderea emisiunii. Program de seară. 16.00 Buletin de știri. 16.05 Jocuri populare românești. 16.15 Colocviu radiofonic. 16.30 Muzică de operă. 17.00 File din istoria României .n Legenda Vrîncioaiei cea cu 7 feciori". 17.20 Cîntece patriotice de vitejie. Program de lieduri. Pe portativul undelor — melodia preferată. 18.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 18.40 Program pentru iubitorii de romanțe. 18.59 închiderea emisiunii. 16.00 16.20 16.30 16.45 17.15 17.45 18.00 18.02 18.20 18.40 19.00 19.30 MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1968 J ßffffrcK MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1968 Desen de A. M. AGRÎPA A MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1968 17.30 Pentru copii. Micii meșteri mari . 18.00 Telecronica economică. 18.30 Curs de limba germană. 19.00 Emisiune pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Studioul de poezie. 20.10 Soliști de muzică populară. 20.25 Transfocator. 20.55 Estrada tinereții. 21.10 Avanpremieră. 21.20 Telecinemateca. 23.15 Telejurnalul de noapte. 23.25 închiderea emisiunii. l Emm Grupul școlar profesional și tehnic Suceava primește înscrieri pentru examenul de admitere la specialitatea tehnicieni construcții civile și industriale pină in ziua de 4 octombrie 1968. Examenul se ține incepînd cu data de 5 octombrie 1968. Candidații pot lua relații suplimentare la serviciul personal al Consiliului popular județean Botoșani, telefon 1130. aI i Grupul vocal de la căminul cultural Tudora Foto:I. HELICI afcat burtei COMERCIALE Boala „Prestării...“ A ajuns zvonul pînă la noi că Ion Ciuraru din Botoșani a cerut cooperativei „Prestarea" încă acum doi ani în urmă să-i repare locuința. „Prestarea“ a demolat urgent șiapoi s-a lăsat pe-o parte. Omul cu casa demolată se pare că n-a mai avut unde locul și va fi trebuit să bată multe și mărunte drumuri vină la ușa „Prestării“ „Prestarea“ e prestare Dar și o boală are ! Noi n-o spunem care, ca-i rușine MARE! A spus cuvîntul lene ! Fugi cineva deaici că ni se face somn!... Proverbul Am aflat că la cooperativa „Sporul“ din Dorohoi salarizarea tinerilor din anumite secții și mai cu seamă din secția de confecționare a încălțămintei din p.v., se face în mod arbitrar pe motiv că tinerii sunt de-abia ucenici ! Responsabilii respectivelor secții încasează... sporul! Dacă le-am ști numele cu precizie iam „salariza“ noi cum se cuvine. Pină una alta însă vom trimite la fața locului un Sherlock Holmes. Faceți liniște, deoarece va intra pe geam sub formă de muscă. Sarcina lui va fi să afle ce „spor" au încasat... patronii! Apoi, va urma proverbul: Scoate rupe ce-ai mincat! Cine știe cîștigă! La Movila—Ruptă precum și la Cuza Vodă- Săveni există cite o croitorie, unități ale Uniunii județene a cooperativelor de consum. Croitoria din Movila—Ruptă intre 25 iunie și 15 august n-a înregistrat nici o prestație, iar cea din Cuza Vodă, din cei 2000 lei ci a avut plan a realizat... 180 lei. Se pun două întrebări : 1. Oamenii de la Movila Ruptă se îmbracă cu piei de capră ? 2. Ce măsuri s-au luat și ce lipsuri s-au constatat ? Dacă Uniunea județeană știe să răspundă, gata, a cîștigat concursul... Dar nu vrem să se tocmească ! Întrebare de baraj : Cite haine s-au cusut la cele două cooperative și banii au intrat în buzunarele particulare ?! (Să nu sufle nimeni!...) Se face bilanțul La I.G.C.L. Botoșani precum și la cooperativele de credit Darabani și Suharău s-au descoperit recent delapidări de mii de lei. Ani de zile s-au făcut cu regularitate obișnuitele controale și nimic nu s-a văzut. Dar, mă rog, nu știți cum se intîmplă ? Unde faci masa cu ochiul facem și noi cu condeiul... („noi“, adică revizorii cei mari!) Acum însă roata se învîrte invers. Face tribunalul cu condeiul și revizorii cu ochiul! Noi nu ne băgăm... (Deoarece judecătorii își cunosc menirea) Rubrică realizată de MURGEANU curier ION GHERASE Văculești Articolul dv., care de fapt este o sesizare, nu a putut fi publicat din cauza datelor ce nu ni se confirmă a fi reale. Cu toate acestea, aflăm că rețeaua de electrificare a fost extinsă și nu mai generează nemulțumiri în rîndul abonaților. EDUARD I. RENCHI Comuna Mihai Eminescu Dorința dv. contravine proiectului de sistematizare a comunei, constituită o dată cu adoptarea legii privind îmbunătățirea împărțirii administrativ - teritoriale a țârii. Vă sfătuim să acceptați ceea ce vi se oferă chiar dacă pe moment vi se pare dezavantajos. ION DUMBRAVA Agafton Dovediți o oarecare îndemînare în versificarea poeziilor dar, tuturor le lipsește acel fior liric atît de specific creației populare. ALEXANDRU PINTILIE Lozna Unica soluție, și totodată cea pe care noi v-o recomandăm, este de a vă reîntoarce la soția și copilul dv. E soluția cea mai rezonabilă la realizarea căreia vă pot ajuta, nu numai rudele, dar și organele puterii locale de stat. STELIAN LOZNEANU Dorohoi Am primit relatarea dv în legătură cu deschiderea noului an școlar. Așteptăm să ne scrieți despre preocupările cotidiene ale elevilor din liceul nr. 1, să ne faceți cunoscute activitățile mai importante pe care le desfășurați. HARALAMBIE LUPU Vorona VLADIMIR BEJENARU Ionășeni — Trușești Așteptăm de la dv să ne scrieți despre rezultatele pe care le obțineți în munca de catedră, despre metodele la care se dovedesc a fi mai eficiente în procesul instructiv - educativ din școală. M. ZAHARIA Dorohoi Din cercetările întreprinse de către organele de miliție, rezultă că Dumitru Aicoboaie nu a reținut de muncitorii care serveau masa sa la cantina lotului 3 construcții, sume mai mari decît cele stabilite. Cu dumneavoastră, într-adevăr, s-a comis o eroare , vi s-a reținut 10 lei mai puțin decît datorați. Cazul sesizat a fost rezolvat cu întîrziere deoarece conducerea grupului de șantiere nr. 1 n-a comunicat la termen Miliției orașului Dorohoi rezultatul reviziei contabile asupra gestiunii tov. Aicoboaie. MAI MULȚI CETĂȚENI Frumușica Consiliul popular al comunei Frumușica ne informează că nu a închis nici o fîntînă, ci dimpotrivă a construit fîntîni noi. Cetățeanului Mihai Coșuleanu i s-a pus în vedere să transporte gunoiul pe platforma de gunoi amenajată la marginea satului, de asemenea, să-și construiască alt gard, necesar închiderii proprietății sale. Cercetările efectuate de către Miliția orașului Dorohoi au stabilit că, conducătorul auto despre care ne relatați n-a fost prins făcînd curse clandestine, iar cît privește faptul că ei parchează mașina întreprinderii acasă, aceasta într-adevăr s-a petrecut și nu pentru că a dorit șoferul ci din motive dictate de interesele întreprinderii. V. POENARU Vorona Tovarășul Gh. Hop, președintele comitetului executiv al consiliului popular provizoriu Vorona, care a fost solicitat pentru cercetarea cazului sesizat de către dv. ne-a răspuns că acesta nu se confirmă. CORESPONDENȚI Botoșani Făptul sesizat de către dv. ne este cunoscut. Redacția a făcut demersurile necesare. Același răspuns tovarășului E. MIRON. COSTEL I. GHEORGHIU Brăești Propunerea dv. a fost adusă la cunoștința Direcției regionale C.F.R. Tași de la care așteptăm răspuns. FLORICA BOBUȚANU Botoșani Adresa echipei dv. preferate este Uzinele textile „Moldova" sau Comitetul județean de cultură fizică și sport. UN CETĂȚEAN Cristinești Consiliul popular provizoriu, Direcția tehnică, Secția de drumuri, căreia i-am adus la cunoștință cazul, consideră că lucrările despre care amintiți cad în obligațiile cetățenilor Gașpar Casandra și Poraicu Sultana, care au putere de muncă, atîta cît e necesar pentru a păstra curățenia în fața gospodăriilor lor. Tov. inginer Eugen Tiperciuc, directorul Direcției tehnice, susține că nu s-a făcut nici o ilegalitate. S. M. Moleta str. 7 Aprilie nr. 44 Botoșani Cele sesizate de dv. privitor la chioșcul de răcoritoare din Hlipiceni sînt juste. Inspectoratul sanitar de stat al județului a sancționat cooperativa din Hlipiceni conform H.C.M. 541/1960 și a interzis vînzarea siropului, sucului și altor produse de acest gen prin chioșcul respectiv pînă la asigurarea condițiilor de păstrare la rece, deoarece s-a constatat că, deși preparate conform rețetatului, se depreciau datorită condițiilor proaste de păstrare. CONSTANTIN Dorohoi TOTOLICI