Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)

1968-10-01 / nr. 2321

A Se vorbește tot mai mult, în ultimul timp, despre necesita­tea punerii activității cultura­le pe baze noi, științifice, des­pre necesitatea planificării și ținerii unor acțiuni de masă de mare eficiență, care să răs­pundă gradului de dezvoltare spirituală a oamenilor muncii și exigenței sporite a acestora. Intr-adevăr, acum,­ cînd în întreaga țară se manifestă un puternic suflu înnoitor în toa­te domeniile de activitate, cînd omul aspiră tot mai mult la un înalt grad de cultură și civili­zație, transformarea muncii culturale dintr-o ocupație acci­dentală într-o profesiune este un imperativ sine qua non. Măsurile luate o dată cu noua împărțire administrativ - teri­torială a țării deschid perspec­tive largi dezvoltării muncii culturale în mediul rural. Una din aceste măsuri de maximă importanță este aceea a numi­rii în funcția de directori ai căminelor culturale de centru a unor intelectuali competenți și pasionați, care sunt în ace­lași timp și locțiitori ai secre­tarilor comitetelor comunale de partid, încercăm să enume­răm aici principalele calități care trebuie să caracterizeze pe un bun director de cămin, ca și pe oricare alt activist cultural. Evident, mai înainte de toa­te, directorul de cămin trebu­ie să fie bine pregătit din punct de vedere politic și ideo­logic. Să fie posesorul unei so­lide culturi, să aibă o puter­nică personalitate, să fie un om dinamic, entuziast, plin de inițiativă, cu spirit gospodă­resc și, de asemenea, să fie preocupat de ridicarea conti­nuă a nivelului său de cunoș­tințe sociologice, psihologice și de pedagogie a adulților. Fără îndoială, majoritatea acestor calități nu sunt înnăscute, ele se formează prin educație și autoeducație în cursul activi­tății. Dar, adăugăm, se for­mează numai dacă activiștii culturali manifestă pasiune și interes pentru munca cultural­­educativă și dacă ei nu consi­deră această activitate ca o în­deletnicire oarecare, ci ca o nobilă profesiune pentru care simt o irezistabilă chemare. Activează în prezent în me­diul rural un mare număr de intelectuali, cadre didactice, ingineri, medici, economiști, mulți dintre ei avînd o pregă­tire superioară. Nu e cazul să insistăm asupra pregătirii lor necontenite și sistematice pe plan profesional. Sînt totuși cazuri cînd unii tineri intelec­tuali abandonează aproape to­tal cartea și publicațiile de specialitate. Doar două exemple edifica­toare : o tînără învățătoare din comuna Gorbănești, întrebată ce carte a citit în ultimul timp, a fost pusă într-o mare încur­cătură, amintindu-și cu greu titlul unei cărți pe care o ci­tise cu multe luni în urmă. In aceeași situație penibilă s-a a­­flat — paradoxal — și fosta bibliotecară comunală din Du­­meni. Activistul cultural, pe lângă o pregătire profesională cores­punzătoare, trebuie să aibă și bogate cunoștințe de didactica pregătirii adulților. In condi­țiile actuale, cînd în licee și facultăți încă nu există cursuri speciale pentru studierea unor probleme legate de educația a­­dulților, de conținutul și meto­dica activității cultural - edu­cative, singura cale de infor­mare științifică a activistului cultural este studierea artico­lelor din presa de specialitate și, în primul rînd, din „îndru­mătorul cultural". Desigur, în stabilirea forme­lor de activitate de la căminul cultural e necesar să se elimi­ne schematismul, formalismul, monotonia. Activistul cultural trebuie să cunoască, pe baza u­­nor investigații științifice, care sunt cerințele și preferințele locuitorilor din raza lui de ac­tivitate. Superficialitatea cunoașterii vieții spirituale a satului duce la includerea în planurile de măsuri și a programelor de ac­tivități săptămânale a unor ac­țiuni care nu servesc cu nimic preocupărilor și cerințelor re­ale ale oamenilor, ba reușesc să-i îndepărteze de acest lăcaș de cultură al satului. Astfel, cercetînd documentele referi­toare la activitatea culturală în comuna Vlăsinești (director Haralambie Holic), am con­statat în programele de activi­tăți săptămânale lipsa totală a unor acțiuni de conținut, în lo­cul lor fiind trecute frecvent activități de club, de care a răspuns una și aceeași persoa­nă : bibliotecara comunală. Ce fel de activitate de club se va fi desfășurat, cînd la cămin e­­xista în folosință un singur șah, altele trei fiind încuiate ? Iată unde duce comoditatea, diletantismul în munca cultu­rală. Căminul cultural, centrul vieții spirituale a satului, este chemat ca, prin forme și me­tode atractive, să satisfacă ce­rințele de informare, educare și destindere ale oamenilor muncii, să contribuie la ridica­rea nivelului lor profesional, la sensibilizarea lor artistică. Pentru ca activitățile cultu­rale să atragă un număr câ­ mai mare de participanți se impune ca toate acestea să se desfășoare sub imperativul ca­lității, al­ unui bogat conținut de idei și nicidecum sub acela al cantității. Comitetul județean pentru cultură și artă va avea o grijă permanentă pentru ridicarea calificării profesionale a direc­torilor de cămin, a biblioteca­rilor comunali, a instructorilor formațiilor artistice prin orga­nizarea unor cursuri de in­struire, prin trimiterea unor materiale metodice, prin schimburi de experiență. A­­ceste măsuri vor fi eficiente dacă directorii de cămin și cei­lalți activiști culturali vor a­­vea dorința să se perfecționeze continuu prin studiu individu­al, prin asimilarea experienței pozitive în munca culturală. Prof. VASILE HRENCIUC Inspector principal al Comite­tului județean pentru cultură și artă Botoșani CLOPOTUL PAGINA 2 PROFESIONALIZAREA ACTIVITĂȚII CULTURALE 450 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI Răsfoiesc un volum de artă, o frumoasă și succintă carte ce cuprinde toată pic­tura lumii de la peștera Las­­coux pînă la Piet Mondrian. Mă opresc la compozițiile abstracte ale lui Wassily Kandinsky, la tablourile lui Miro, încerc să-mi reprezint cîștigurile picturii abstracte în care suprafața este orga­nizată savant, față de scene­le, cu finalitate magică, ale peșterilor. Il simt mai aproape pe Paul Klee și mă interesează mult școala expresionistă de la Paris mai ales prin per­sonalitatea lui Chagal dar nici unul nu-mi oferă echi­librul sufletesc și măreția pleiadei de artiști ai Renaște­rii, acel Cinquecento în care capitala spirituală a lumii își avea sediul la Veneția și care prin Giorgione, Tițian și Tintoretto a atins apogeul. In anul morții lui Giorgio­ne se naște Jacopo Robusti cunoscut sub porecla de Tin­toretto (vopsitorul) pe care o datora profesiei tatălui său, învață meșteșugul picturii de la marele Tițian și în scurt timp avea să devină cap de coloană al școlii care voia să-l depășească. „Arta lui Tintoretto — se spunea în volumul pe care îl răsfoiesc — e dramatică și completă : alegerea formatu­lui, a punctului de vedere, repartizarea figurilor și a formelor, așezarea accesorii­lor, factura rapidă și nervoa­să, culorile scînteietoare sau incandescente, îndeosebi e­­clerajul mînuit de o extre­mă ingeniozitate, totul con­tribuie la realizarea­ unei in­tense expresivități. Nimic nu-i zăgăzuiește imaginația ; totul i se pare cu putință. Figurile lui, răsucite în miș­carea elicoidală atît de ca­racteristică manierismului, dispuse pe oblice sau diago­nale îndrăznețe, oferă ra­­cursiuri violente explorează scena în toate direcțiile ; ra­fale de lumină alburie ori aurită brăzdează pînza, bare de umbră aparent arbitrare o întunecă". In dramatismul contorsio­nat al artei lui Tintoretto observatorul atent sesizează filiația sa cu Tițian și cu, mai tînărul decit el, Vero­nese. In tabloul „Mercur și cele trei grații" cromatismul temperat, discret, lipsit de franchețea unor delimitări severe între umbră și lumi­nă vin ca un argument pen­tru Tițian, iar în „Suzana și bătrînii“ se pare că emula­ția cu Veronese este perem­ptorie. Jacopo Robusti este au­torul unor opere spectacu­lare ca dimensiune în timp și suprafață , enormul ciclu de la Scuola di San Roco la care a lucrat peste 20 de ani sau gigantica sa lucrare în frescă pe tema „Paradisul" din salonul „Marelui consi­liu" din Palatul dogilor, exe­cutată la vîrsta de 70 de ani și care măsoară o lungime de 22 metri. Muzeul Republicii Socia­liste România este posesorul unor importante lucrări ale marelui artist: „Buna vesti­re", „Portretul lui Marc An­tonio Barbaro", și „Portretul unui senator". Din această vastă operă s-a închegat geniala perso­nalitate a lui Jacopo Robusti Tintoretto de la a cărui naș­tere sărbătorim luna aceasta patru veacuri și jumătate. A. M. AGRIPA Tintoretto BOTOȘANI DOROHOI SAVENI DARABANI BUCECEA TRUȘEȘTI MARȚI 1 OCTOMBRIE 1968 .»Luceafărul* Judecata „Melodia" Noul locatar „Cultural* Duelul lung „Tineretului" Două bilete la matineu „Patria* încercuirea „Făclia" 10 negri mititei „Bucecea* Cerul începe la etajul III „Victoria" împușcături pe portativ Redacția nu răspunde de eventualele modificări „Cînd felinarele se-a­­prind...” Foto : G. RADU 5.00 5.05 5.15 5.30 5.50 6.00 6.00 6.30 7.00 8.00 8.25 8.30 9.00 9.05 0.30 10.00 10.10 10.30 11.00 11.05 11.25 11.45 11.50 12.00 12.20 12.30 13.00 13.20 14.15 14.30 14.50 15.00 15.05 15.15 15.30 PROGRAMUL I Buletin de știri. — 6.00 Program muzical de di­mineață. Gimnastică. Buletin de știri. Jurnal agrar. — 8.25 Muzică și actualități. Buletin de știri. Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sumarul presei. Moment poetic. Versuri de Radu Boureanu. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată. Matineu literar. Retrospectivă editorială. Ansambluri artistice școlare. Curs de limba franceză. Din cele mai cunoscute melodii populare. Buletin de știri. Dialog cu muzica ușoară. Muzică instrumentală interpreta­tă de Liana Pasquall (harpă) și de Ion Bădănoiu (corn). Sfatul medicului. Prevenirea o­­boselii intelectuale la școlari. Cotele apelor Dunării. Dansuri de estradă. Notați-vă din programele noas­tre. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Soliști și orchestre de muzică ușoară. Din înregistrările taragotistului Iosif Milu. Antena tineretului. Radio publicitate. Cînt pentru tine — muzică ușoa­ră. Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. Suita pentru violă și pian de Constantin C. Nottara. (Ludovic Lang și Mariana Parnica). Meridiane. Melodiile anotimpurilor — mu­zică ușoară. Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. Pe strunele viorii — melodii populare. Corespondență specială. Concertul nr. 17 în Sol major pentru pian și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart (M­­a­­ria Fotino). Oda limbii române. Patrie cu viitor de aur — pro­gram de cîntece. Buletin de știri. Radiosimpozion. Frumos curgi. Argeș la vale — muzică populară. Arii celebre din opere. Radiogazeta de seară. O melodie pe adresa dumnea­voastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Țării, inima și versUl. 20.20 Emisiunea „De la 1 la 5". 20.55 Noapte bună copii. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.05 — 5.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00 și 2.00 ; Sumarul presei și Buletin de știri la ora 4.00. PROGRAMUL II 7.00 Jocuri populare interpretate la diferite instrumente. 7.10 To» înainte. 7.30 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noas­tre. 7.45 Un sunet de fanfară. 8.00 Prelucrări de folclor. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Suita de balet „Căprioarele" de Francis Poulenc. 9.00 Pagini din opera „Freischütz1“1 de Weber. 9.25 Poemul vocal - simfonic „Visul lui Bălcescu" de Ion Hartulary Darclée. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Amintiți din vacanță — muzică ușoară. 10.30 Emisiune literară pentru școlari Ciclul : Istoria literaturii româ­ne (emisiune pentru elevii cla­sei a Xll-a). Național și Uni­versal în literatură. Prezintă conf univ. dr. Romul Munteanu. 10.55 Coruri din opere. 11.15 Viers și joc. 11.30 Nume dragi — muzică ușoară. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noas­tre. 12.15 Recital de operă Ileana Cotru­­baș. 12.25 Almanah sonor. 13.00 Muzică instrumentală. 13.19 Arii din operete. 13.30 Muzică populară. 14.00 Radiojurnal. 14.08 Concert de prînz. 15.00 Melodii de Gherase Dendrino și Temistocle Popa. 15.30 Orizont științific. 15.48 Cîntece ciobănești. 16.00 Recital de chitară Andrei Sego­via. 16.15 Muzică. 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Parada succeselor de muzică u­­șoară. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Lexicon folcloric muzical. 17.40 Radio publicitate. 17.50 Simfonia ploieșteană de Paul Cons­tan­tin­es­cu. 18.09 Piese alese din muzica corală. 18.30 Rampa. 18.50 Două melodii cu Elena Neagu. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Curs de limba germană. Program de dimineață. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Formații de muzică ușoară. 6.00 Cronica agrară. 6.05 Cîntece și jocuri populare româ­nești. Piese muzicale executate de fan­fară. „Ritm și voie bună" — muzică ușoară. 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. 7.29 Inchiderea emisiunii. Program de prînz. 12.00 Buletin de știri și revista presei. 12.10 Concert de prînz. 12.25 Breviar artistic. 19.50 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. Prezent și viitor în știința agri­colă. 20.50 Teatrul radiofonic. „Pescarii din Brooklin" de Ir­­wlng Shaw. 22.20 Concert de opere. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Muzică simfonică de tineri com­pozitori români. 23.34 Corale de Johann Sebastian Bach. 6.01 Voci, orchestre, melodii. 6.55 — 1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 12.40 Program de tangouri. 12.59 închiderea emisiunii. Program de seară. 16.00 Buletin de știri. 16.05 Jocuri populare românești. 16.15 Colocviu radiofonic. 16.30 Muzică de operă. 17.00 File din istoria României .­n Legenda Vrîncioaiei cea cu 7 feciori". 17.20 Cîntece patriotice de vitejie. Program de lieduri. Pe portativul undelor — melodia preferată. 18.30 Radiojurnal și buletin meteoro­logic. 18.40 Program pentru iubitorii de ro­manțe. 18.59 închiderea emisiunii. 16.00 16.20 16.30 16.45 17.15 17.45 18.00 18.02 18.20 18.40 19.00 19.30 MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1968 J ßffffrcK MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1968 Desen de A. M. AGRÎPA A MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1968 17.30 Pentru copii. Micii meșteri mari . 18.00 Telecronica econo­mică. 18.30 Curs de limba ger­mană. 19.00 Emisiune pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteoro­logic. Publicitate. 20.00 Studioul de poezie. 20.10 Soliști de muzică populară. 20.25 Transfocator. 20.55 Estrada tinereții. 21.10 Avanpremieră. 21.20 Telecinemateca. 23.15 Telejurnalul de noapte. 23.25 închiderea emisiu­nii. l Emm Grupul școlar profesional și tehnic Suceava primește înscrieri pentru examenul de admitere la specialitatea tehnicieni construcții civile și industriale pină in ziua de 4 octombrie 1968. Examenul se ține incepînd cu data de 5 octombrie 1968. Candidații pot lua relații su­plimentare la serviciul perso­nal al Consiliului popular ju­dețean Botoșani, telefon 1130. aI i Grupul vocal de la căminul cultural Tudora Foto:I. HELICI afcat b­u­rtei COMERCIALE Boala „Prestării...“ A ajuns zvonul pînă la noi că Ion Ciuraru din Botoșani a cerut coopera­tivei „Prestarea" încă a­­cum doi ani în urmă să-i repare locuința. „Presta­rea“ a demolat urgent și­­apoi s-a lăsat pe-o parte. Omul cu casa demolată se pare că n-a mai avut unde locul și va fi tre­buit să bată multe și mă­runte drumuri vină la ușa „Prestării“ „Prestarea“ e prestare Dar și o boală are ! Noi n-o spu­nem care, ca-i rușine MARE! A spus cuvîntul lene ! Fugi cineva de­­aici că ni se face somn!... Proverbul Am aflat că la coope­rativa „Sporul“ din Doro­hoi salarizarea tinerilor din anumite secții și mai cu seamă din secția de confecționare a încălță­mintei din p.v., se face în mod arbitrar pe motiv că tinerii sunt de-abia uce­nici ! Responsabilii res­pectivelor secții încasea­ză... sporul! Dacă le-am ști numele cu precizie i­­am „salariza“ noi cum se cuvine. Pină una­ alta însă vom trimite la fața locu­lui un Sh­erlock Holmes. Faceți liniște, deoarece va intra pe geam sub formă de muscă. Sarcina lui va fi să afle ce „spor" au încasat... patronii! Apoi, va urma proverbul: Scoate rupe ce-ai mincat! Cine știe cîștigă! La Movila—Ruptă pre­cum și la Cuza Vodă- Săveni există cite o croi­torie, unități ale Uniunii județene a cooperativelor de consum. Croitoria din Movila—Ruptă intre 25 iu­nie și 15 august n-a înre­gistrat nici o prestație, iar cea din Cuza Vodă, din cei 2000 lei ci­ a a­­vut plan a realizat... 180 lei. Se pun două întrebă­ri : 1. Oamenii de la Movi­­la­ Ruptă se îmbracă cu piei de capră ? 2. Ce măsuri s-au luat și ce lipsuri s-au consta­tat ? Dacă Uniunea județea­nă știe să răspundă, ga­ta, a cîștigat concursul... Dar nu vrem să se toc­mească ! Întrebare de ba­raj : Cite haine s-au cu­sut la cele două coopera­tive și banii au intrat în buzunarele particulare ?! (Să nu sufle nimeni!...) Se face bilanțul La I.G.C.L. Botoșani precum și la cooperativele de credit Darabani și Su­­harău s-au descoperit re­cent delapidări de mii de lei. Ani de zile s-au fă­cut cu regularitate obiș­nuitele controale și nimic nu s-a văzut. Dar, mă rog, nu știți cum se in­­tîmplă ? Unde faci masa cu ochiul facem și noi cu condeiul... („noi“, adică revizorii cei mari!) Acum însă roata se învîrte in­vers. Face tribunalul cu condeiul și revizorii cu ochiul! Noi nu ne bă­găm... (Deoarece judecăto­rii își cunosc menirea) Rubrică realizată de M­­URGEANU curier ION GHERASE Văculești Articolul dv., care de fapt este o sesizare, nu a putut fi publicat din cauza datelor ce nu ni se confirmă a fi reale. Cu toate acestea, aflăm că rețeaua de electrificare a fost extinsă și nu mai gene­rează nemulțumiri în rîndul abonaților. EDUARD I. RENCHI Comuna Mihai Eminescu Dorința dv. contravine proiectului de sistematizare a comunei, constituită o dată cu adoptarea legii privind îmbunătățirea împărțirii ad­ministrativ - teritoriale a țâ­rii. Vă sfătuim să acceptați ceea ce vi se oferă chiar da­că pe moment vi se pare de­zavantajos. ION DUMBRAVA Agafton Dovediți o oarecare înde­­mînare în versificarea poe­ziilor dar, tuturor le lipse­ște acel fior liric atît de spe­cific creației populare. ALEXANDRU PINTILIE Lozna Unica soluție, și totodată cea pe care noi v-o recoman­dăm, este de a vă reîntoarce la soția și copilul dv. E solu­ția cea mai rezonabilă la rea­lizarea căreia vă pot ajuta, nu numai rudele, dar și or­ganele puterii locale de stat. STELIAN LOZNEANU Dorohoi Am primit relatarea dv în legătură cu deschiderea noului an școlar. Așteptăm să ne scrieți despre preocu­pările cotidiene ale elevilor din liceul nr. 1, să ne faceți cunoscute activitățile mai importante pe care le desfă­șurați. HARALAMBIE LUPU Vorona VLADIMIR BEJENARU Ionășeni — Trușești Așteptăm de la dv să ne scrieți despre rezultatele pe care le obțineți în munca de catedră, despre metodele­­ la­­ care se dovedesc a fi mai e­­ficiente în procesul instruc­tiv - educativ din școală. M. ZAHARIA Dorohoi Din cercetările întreprin­se de către organele de mi­liție, rezultă că Dumitru Ai­­coboaie nu a reținut de muncitorii care serveau ma­sa sa la cantina lotului 3 con­strucții, sume mai mari decît cele stabilite. Cu dumnea­voastră, într-adevăr, s-a co­mis o eroare , vi s-a reținut 10 lei mai puțin decît dato­rați. Cazul sesizat a fost re­zolvat cu întîrziere deoarece conducerea grupului de șan­tiere nr. 1 n-a comunicat la termen Miliției orașului Do­rohoi rezultatul reviziei con­tabile asupra gestiunii tov. Aicoboaie. MAI MULȚI CETĂȚENI Frumușica Consiliul popular al co­munei Frumușica ne infor­mează că nu a închis nici o fîntînă, ci dimpotrivă a con­struit fîntîni noi. Cetățeanu­lui Mihai Coșuleanu i s-a pus în vedere să transporte gunoiul pe platforma de gu­noi amenajată la marginea satului, de asemenea, să-și construiască alt gard, nece­sar închiderii proprietății sale. Cercetările efectuate de către Miliția orașului Doro­hoi au stabilit că, conducător­­ul auto despre care ne re­latați n-a fost prins făcînd curse clandestine, iar cît pri­vește faptul că ei parchează mașina întreprinderii acasă, aceasta într-adevăr s-a pe­trecut și nu pentru că a do­rit șoferul ci din motive dic­tate de interesele întreprin­derii. V. POENARU Vorona Tovarășul Gh. Hop, preșe­dintele comitetului executiv al consiliului popular provi­zoriu Vorona, care a fost solicitat pentru cercetarea cazului sesizat de către dv. ne-a răspuns că acesta nu se confirmă. CORESPONDENȚI Botoșani Făptul sesizat de către dv. ne este cunoscut. Redacția a făcut demersurile necesa­re. Același răspuns tovară­șului E. MIRON. COSTEL I. GHEORGHIU Brăești Propunerea dv. a fost adu­să la cunoștința Direcției re­gionale C.F.R. Tași de la care așteptăm răspuns. FLORICA BOBUȚANU Botoșani Adresa echipei dv. prefe­rate este Uzinele textile „Moldova" sau Comitetul ju­dețean de cultură fizică și sport. UN CETĂȚEAN Cristinești Consiliul popular provizo­riu, Direcția tehnică, Secția de drumuri, căreia i-am a­­dus la cunoștință cazul, con­sideră că lucrările despre care amintiți cad în obliga­țiile cetățenilor Gașpar Ca­­sandra și Poraicu Sul­tana, ca­re au­ putere de muncă, atîta cît e necesar pentru a păstra curățenia în fața gospodări­ilor lor. Tov. inginer Eugen Tiperciuc, directorul Direc­ției tehnice, susține că nu s-a făcut nici o ilegalitate. S. M. Moleta str. 7 Aprilie nr. 44 Botoșani Cele sesizate de dv. privi­tor la chioșcul de răcoritoa­re din Hlipiceni sînt juste. Inspectoratul sanitar de stat al județului a sancționat co­operativa din Hlipiceni con­form H.C.M. 541/1960 și a in­terzis vînzarea siropului, su­cului și altor produse de a­­cest gen prin chioșcul res­pectiv pînă la asigurarea condițiilor de păstrare la re­ce, deoarece s-a constatat că, deși preparate conform rețe­­tatului, se depreciau dato­rită condițiilor proaste de păstrare. CONSTANTIN Dorohoi TOTOLICI

Next