Clopotul, ianuarie-martie 1969 (Anul 25, nr. 2401-2475)

1969-01-03 / nr. 2401

CLOPOTUL PAGINA 2 Niște însemnări dintr-un caiet al unui profesor ce vor continua în curînd cu o mo­nografie a comunei Trușești, consemnează un eveniment care a avut loc pe acele me­leaguri, acum un veac și mai bine: la 1865, într-o clădire închiriată s-a deschis școala cu o singură clasă. Saltul în timp este mare. Pe aceste locuri, ca și în ori­care alt punct geografic al țării, transformările ultimelor decenii pot fi întîlnite la orice pas. Strănepoții celor care au învățat în prima școală care a funcționat la Trușești au astăzi posibilitatea de a ur­ma cursurile liceului din lo­calitate. ■ Cu 15 ani în urmă aici a fost înființat liceul — o in­stituție de cultură a cărei ac­tivitate avea să se facă pu­ternic simțită în această par­te a județului nostru, deter­mined, alături de ceilalți fac­tori obiectivi, profunde schim­bări în viața materială și spi­rituală a comunei. Liceul sătesc din Trușești reprezintă astăzi o unitate școlară puternică, cu o bogată tradiție în viața satelor din valea Jijiei. Anul 1956 a mar­cat ieșirea primei promoții de absolvenți. Succesul primilor absolvenți — rod al interesu­lui și strădaniilor tuturor ca­drelor didactice, a fost pildă vie pentru promoțiile­­ ce aveau să urmeze. Absolvenții liceului (circa 80 la sută au urmat sau ur­mează învățămîntul superior) sînt astăzi medici, profesori, ingineri sau studenți, ducînd pînă departe faima semnifica­tivei instituții de cultură din Trușești, semnînd o bună car­te de vizită pentru întregul corp profesoral. Marea ma­joritate a școlilor generale din jurul comunei Trușești au ca profesori foști elevi ai liceului. Printre cei 526 de absolvenți se numără și 3 profesori actuali ai Unul dintre aceștia, liceului, prof. Laurențiu Rotundu, director adjunct, ne vorbește despre dezvoltarea din ultimii ani pe care a cunoscut-o liceul. Drumul liceului a fost în continuă ascensiune. Incepînd cu anul 1960, el funcționează cu clase paralele. Cu elevii ce­lor 38 de clase I-XII, cu ca­re funcționează liceul, mun­cesc 35 cadre didactice. Dotat cu un bogat material didac­tic (aparat de proiecție, tele­vizor, magnetofon, pikapuri, diafilme) liceul oferă posibi­lități largi introducerii ele­mentelor de modernizare a în­­vățămîntului, condiție esen­țială a ridicării necontenite a întregului proces de învă­­țămînt. De la an la an, con­dițiile materiale de muncă în liceu s-au îmbunătățit­­ in­ternatul, cu peste 150 de locuri, ca și cantina nouă a­­sigură bune condiții pentru desfășurarea activității școla­­re.De altfel, rezultatele bune obținute de elevii liceului la examenele de bacalaureat, ad­mitere în învățămîntul supe­rior, la concursurile și olim­piadele de matematică și fizi­că în special, constituie o do­vadă destul de elocventă a maturității colectivului profe­soral, a pasiunii cu care aceș­tia înțeleg să muncească. „Sunt cadre didactice ca : Gheorghe Balan, Ecaterina Guceanu, P. Rohozneanu, Gheorghe Huțanu, Emil Cons­­tantinescu care lucrează aici încă de la înființarea liceului — ne-a declarat prof. Rotun­du — oameni care și-au con­topit idealurile, visurile aspirațiile personale cu idea­li lul ridicării nivelului cultural al tuturor sătenilor. Discutînd cu conducerea li­ceului, cu membrii colectivu­lui profesoral, observi dorința nestrămutată a tuturor de a face mai mult pentru conti­nua perfecționare a activită­ții. Comisiile metodice care ac­tivează în liceu, cercurile pe materii organizate vizează permanent grija pentru valo­rificarea a ceea ce este valo­ros în activitatea cadrelor, promovarea cu curaj a ele­mentelor noi, menite să ri­dice nivelul predării, activi­zarea și antrenarea mai inten­sivă a elevilor în procesul de învățămînt. Sub conducerea profesori­lor, elevii au pregătit redac­tarea primului număr de re­vistă școlară care va reuni producțiile literare ale celor mai talentați elevi. Desfășura­rea unei intense activități cultural-educative în școală a fost încununată de succes prin organizarea unui cor, a unor brigăzi artistice care au obținut frumoase rezultate la concursurile organizate și ca­re se bucură de aprecierea u­­nanimă a oamenilor din sat. Prestigiu conferă și activi­tatea culturală și obștească a cadrelor didactice. La tribuna căminului cultural, pe scena acestuia, la cor, teatru, dan­suri sau în brigăzi științifice, cadrele didactice ale liceului , sînt mesagere ale­­ răspîndirii culturii în masă, purtătorii idealurilor de progres și civi­lizație. Noua lege a învățămîntului a creat și pentru liceul din Trușești cadrul propuce unei activități care să răspundă cerințelor dezvoltării școlii în viitor. In lumina sarcinilor actuale se are în vedere ex­tinderea ariei de activitate a­­tît a cadrelor, cît și a elevilor. Urmează să se organizeze te­meinic munca de cercetare pedagogică, să se inițieze ac­țiuni care să ducă­ la genera­lizarea rezultatelor pozitive și antrenarea cadrelor în obține­rea gradelor didactice, precum și desfășurarea unor activități educative cu elevii, ce să du­că la formarea unor sănătoa­se deprinderi de conduită. Urmare a unei temeinice organizări a muncii colectivu­lui didactic, a seriozității și competenței fiecărui cadru. Liceul din Trușești, puternic ancorat în viața spirituală a satului exercită o influență hotărîtoare asupra efortului depus de organele de partid și de stat de a ridica necon­tenit nivelul de viață mate­rial­ și spiritual al cetățeni­lor. Prof. M. NICORICI Inspector școlar LICEUL SĂTESC Desen de Ion Murariu Programul 1­ 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 6.05—8.25 Muzică și actuali­tăți. • Știri. • Jurnal agrar. • Buletin meteo-rutier. • Radiojurnal. • Sport • Agenda pionierului • Matineu muzical. • Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. Versuri de Ion Alexandru. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntă corul de studio al Conservatorului Ciprian Porumbescu din Bucu­rești dirijat de Iovan Mi­­clea. 10.20 Muzică de estradă. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.05 Voci, orchestre, melodii. 11.45 Sfatul medicului. Trau­matismele gleznei 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntece de Marcel Io­­nescu și Enrico Fanciotti. 12.20 Cronica revistelor lite­rare. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.20 Soliști și orchestre muzică ușoară : Puica de I­­giroșanu, Cristian Pope­­scu, Sheila, Vive Vucev, orchestrele Bebe Prisa­­da și Bert Kaempfert. 14.10 Piese instrumentale de virtuozitate. 14.30 Automobil — club. 14.50 Drag mi-e Jocul româ­nesc. 15.05 Concertul zilei. Muzică pentru radio de Filip Lá­zár. Concertul în mi mi­nor pentru violoncel și or­chestră de Edward Elgar. 15.50 Cîntă la cobză Marin Cotoanță. 16.00 Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteorologic­­ 16.10 Recital de operă Mario del Monaco. 16-30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Duete și trio-uri vocale de muzică ușoară. 17.15 Pe teme economice. 17.30 Variațiuni pe o temă bi­zantină de Paul Constan­­tinescu. 17.45 Orizont științific. 18.05 Muzică populară și u­­șoară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Album folcloric. 20.05 Caruselul melodiilor. 21.00 In ritm de dans. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. Sport. 22.20 Romanțe. 22.40 Moment poetic. Versuri de George Topîrceanu. 22.45 Melodii de succes. 0.05—600 Estrada nocturnă. Programul II 7.00 Itinerar folcloric muzi­cal. 7.37 Cîntă fanfara. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Muzică de estradă. 8.35 Din tezaurul nostru fol­cloric. 9.10 Lectură în premieră. 9.30 Muzică ușoară de Ema­nuel Ionescu. 9.45 Muzică populară. 10.05 Piese pentru orgă de O­­liver Messiaen. 10.30 Vreau să știu. (emisiune de știință și tehnică pen­tru școlari). „Prietenul meu, robotul“, radio docu­­mentar de Lionel Nițescu. 10.55 Concert simfonic popu­lar; Poemul simfonic, „Marsyas“ de Alfonso Cas­­taldi; Concertul nr. 2 în fa minor pentru pian și orchestră de Chopin. 12.05 Avanpremieră cotidia­nă, 12.15 Viața de concert a Ca­pitalei. 12.45 Album de madrigale. 13.00 Emisiunea de la 1 la 5. 17.00 Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteorologic. 17.10 Elegie de Debussy. 17.15 Ateneu. 17.45 Din pîlnia gramofonu­lui. 18.05 Itinerar turistic. Contribuții privind dez­voltarea și amenajarea masivului Piatra Craiu­lui. La microfon alpinis­tul Cristea Emilian. • O plimbare la curtea de la Mogoșoaia însoțiți de Po­pa Radeș • Itinerar me­­hedințean pentru turiștii colecționari de ceramică, alcătuit de etnografa Sil­via Zderciuc. 18.25 De la o melodie la alta. 19.05 Soliști de muzică popu­lară : Maria Bararu,­Feli­­cian Fărcașu și Iliuță Ru­­dăreanu. 19.30 Odă limbii române. 20.00 Concert simfonic, în pauză: • Buletin de știri; • Manuscris radiofonic. Conferințele lui Octav Șu­­luțiu. 22.00 Muzică din operete. 22.30 Cronica revistelor lite­rare. 22.40 Jazz. 23.07 Meridiane melodii. 0.07--1.00 Suită de ritmuri. 1 SÎMBATA 4 IANUARIE 1969 Buletine de știri : Programul I 5.00, 5.30, 6.00, 6.30, 9.00, 11.00, 13.00, 15.00, 20.00, 24.00, 1.00, 2.00, 4.00; Programul II: 7.30, 10.00, 12.00, 14.00, 18.00, 19.00, 23.00 0.55. VINERI 3 IANUARIE 1969 BOTOȘANI .Luceafărul* BOTOȘANI „Melodia" DOROHOI „Cultural" DOROHOI .Tineretului" SA VENI .Patria* DARABANI „Făclia* TRUȘEȘTI „Victoria" BUCECEA „Bucecea" Fete în uniformă Noaptea Vin cicliștii Mărturisirile unui domn cameră mobilată Trei copii minune Piramida zeului Soare Ea va­lide Piramida zeului Soare Redacția nu răspunde de eventualele modificări cu 17.00 Telex TV. 17.05 Concurs internațional de schi — probe alpine. Transmisiune de la Ber­chtesgaden (R.F.G.). 18.05 Mult e dulce și fru­moasă — emisiune de lim­bă română. • Profesorul de limbă ro­mână I. Crețu și unul din­tre elevii săi — în dialog, despre îmbogățirea voca­bularului individual, des­pre cunoașterea normelor limbii literare, despre va­lorile expresive ale cuvîn­­tului. SÎMBATA 4 IANUARIE 1969 • „Din goana condeiului“. • Foileton etimologic de Sorin Stati. • Poște emisiunii de acad. AS Graur. Emisiune de N. Mihăescu. 18­ 30 Pentru copii și școlari. „Atențiune, filmăm !“ A­­venturi în... Orășelul copi­ilor . 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Publicitate. 19.40 Muzică populară ro­mânească interpretată de Maria Lătărețu. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Un invitat pe săptă­­mînă. Hugues Aufray la Festivalul de la Brașov. 21.30 Film serial. 22.20 Avancronică dumini­cală. 23.10 Telejurnalul de noap­te. 23.20 închiderea emisiunii. CRONICA POEZIEI Iordan CHIMET Se joacă oare acest om mare care e poetul, pen­tru copiii care­ au mai ră­­mas in noi ? Iată întreba­rea ce ne-o punem după ce parcurgem cartea lui Iordan Chimet unde, fă­ră îndoială, poezia vine din direcții diferite: în primul rînd se inventează basmul, dar ținuturile sale sunt cuvintele strălu­citoare și­ aromate ca în­­tr-un Orient pentru pă­puși. Poetul oficiază cu „inima peștișorului­ Bal­tazar­­ (poate a Craiului Baltazar)“. De ce trebuie să fie crai peștișorul Bal­tazar e lesne de înțeles, căci solii sunt și ei, c­an basmele poporului. Căpi­tanul de trei coți lungime de trei coți lățime, Al bun din pădure, Negru de fum, Nici Laie-nici bătaie și Mierea Pămîntului. Peștișorul Baltazar, du­pă primirea solilor aceș­tia, conchide: „Privesc petrecerea, și inima mi se clatină cum nu se mai poate. Acum înțeleg totul. Da, așa a fost să fie din totdeauna. Eu sînt al pămîntului și Vechiul oraș în care m-am născut îmi aparține. Cît vor tremura frunzele. Cît vor tremura frunzele“. Nici vorbă nu poate fi deci în poemele lui Iordan Chimet de avangardism, ci totul este limpede, dacă este vreo neînțelege­și­re aceasta-i cauzată de ra­finamentul instrumentelor poetice. Este un moder­nism suplu cu „cadre“, ca la cinematograf. Se inven­tează vizualități sublime, „cu o pipă, cu un motan și noi toți“. „Faptele" se petrec la „revărsatul se­rii“ ; cîntecul e „marin“, în poemul imediat urmă­tor se spun „Datini de ploaie în moara din bălți“. Totul e re­creat în ordine „Lamento pentru peștișorul Baltazar“ poetică. „Basmul* pești­șorului Baltazar continuă. Intervin noi personaje: Marele Crap, Un rac (doi raci), Calcanul, Vreo doi, etc. Poetul se joacă, fără îndoială, dar rezultatele sunt încîntătoare : „Dar Prințesa de Satin nu era. Au căutat străje­rii mult și bine prin flori­le de măr, dar nu era. Plecase să colinde păduri­le într-o caretă trasă de libelule. In loc de pat, o nălucă galbenă să arvu­nească podarii cu zîmbete trandafirii. Și inelul de lo­godnă era o păstaie ro­tundă ca o minune a locu­lui. Dar florile de măr, după cît se vede, îi și pre­găteau hamacul de seară“ (pag. 26). Și așa mai departe poe­mele continuă „basmul“ cu peștișorul Baltazar. Lamentațiile sunt ale u­­nui uriaș bun, care se a­­pleacă cu gingășie în de­desubtul naturii, acolo un­de existența este auriferă. Intenția poetului este de a ne face blînzi și înțele­gători. Culoarea fondului e galbenă (ar poate cu căldura coincide roșului lui Luchian) iar pe acest galben de „lamenta“ mi­șună un inventar al Poe­ziei. In lumina infuzorie a galbenului somnul e pe-aproape și ultimul poem din carte este chiar un „Lamento pentru bine­­cuvîntarea somnului“. Este vorba despre o pisi­că la fel „galbenă" care nu-i de fapt decit ațipirea simțurilor, un fel de căl­dură care-nmoaie oasele cînd ne este foarte bine și frumos. Poetul anunță „sfîrșitul“ solemn: „Și peste um­bra lui, peste umbrele noastre / să cadă acum umbrele frunzelor“. Această amiază sugera­­rată, unde vom dormi pentru vis,­e însăși culmea Poeziei, unde Iordan Chi­met urcă sigur, cu o lim­bă de o frumusețe incali­ficabilă. Calitatea calită­ților este rafinamentul. ION MURGEANU UN GRUP DE CETĂȚENI Oneaga Abonamentul la ziarul „Clopotul“ postă 8 lei lunar. Că factorul poștal Simion Bejinaru din localitate în­casează cîte 12,50 lei și că nu duce ziarul acasă la cel abonat, consemnăm în rân­durile de față pentru ca Di­recția județeană de poștă și telecomunicații să ia măsu­rile de rigoare. De la Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale primim răspunsul că ni s-au achitat drepturile reclamate. IOAN BIDIU Botoșani Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocro­tiri sociale, prin adresa 16572, semnată de tovarășul Ovidiu Lungu, director, ne aduce la cunoștință că dv. nu sînteți pensionar de asi­gurări sociale și ca atare nu vă aflați în evidențele insti­tuției. Conform legislației în vi­goare ați fi putut beneficia de pensie de urmaș dacă so­țul dv. ar fi fost pensionar la data decesului. DUMITRU ROMANESCU Săveni Tov, președinte al Consi­liului popular Săveni ne co­munică, că străzile din acest oraș unde există montați stîlpi sînt luminate. Comu­­nicați-ne în continuare ceea ce considerați a fi intere­sant pentru noi. VASILE B. Ripiceni cumpără EUGENIA Curtești D. TANCIUC lună dimineața, lină fîntînă!“ In curînd, bibliotecile din județul nostru vor intra in posesia unei cărți noi. Este vorba de o culegere de folclor intitulată „Bună di­mineața, lină fintînă“. Afla­tă sub tipar, culegerea, ce însumează aproape 300 de pagini, este realizată de Co­mitetul județean Botoșani al Uniunii Tineretului Comu­nist. Prefața cărții poartă semnătura lectorului univer­sitar Vasile Adăscăliței, de la facultatea ieșeană de fi­lologie. Apreciind actul de mare frumusețe spirituală pe ca­re l-au înfăptuit sutele de tineri de pe meleagurile bo­­toșănene, prefațatorul men­ționează : „O mulțime de ti­neri (care sunt autorii aces­tui volum) au putut face mai mult decit ar fi izbutit un singur om, cu oricită pricepere și voință ar fi do­tat“. Meritul tinerilor constă și în faptul că investigați­ile lor au fost făcute într-o bogată zonă folclorică care, din păcate, în zilele noastre a fost foarte puțin explora­tă de specialiști, am putea spune chiar aproape de loc, dacă facem comparația cu dania cea a Bucovinei. Stră­tinerilor se con­cretizează în sute de pagini ce au stat la baza întocmi­rii culegerii respective, care însumează o părticică din creația spirituală a celor ce-au viețuit sau trăiesc pe aceste meleaguri. „Bună dimineața, lină fîn­tînă" poartă în sine nu nu­mai dorința tinerilor de a păstra folclorul vechi ci și o dovadă a circulației sale largi pe cale orală. Cules de la o masă eterogenă de oameni, cu prilejul unei ștafete culturale organizată în vara anului trecut de că­tre Comitetul județean UTC, folclorul a fost înregistrat cu multă fidelitate așa cum a circulat și cum circulă in prezent pe calea vorbei. „Lină fintînă“ are, fără îndoială, multe însușiri Cartea de folclor demne de luat în conside­rare. Culegerea cuprinde alături de cîntecele de un lirism sensibil, creații în versuri și proză aparținînd genului epic. Meritoriu este faptul că s-a acordat un spațiu larg lucrărilor apar­ținînd genului dramatic, li­teraturii aforistice și enig­matice, cît și celor ce re­prezintă diferite obiceiuri populare, pentru că în mod deosebit acestea aduc cule­gerii unele note personale. Culegerea ne prezintă ne­numărate obiceiuri locale, parte inedite, din care re­marcăm practica bradului la masa de cununie sau la nuntă, care nu are echiva­lent în alte zone. Conside­răm că au valoare de ine­dit și unele pagini consa­crate teatrului popular, cum ar fi „Nunta", sau cele care cuprind textele pieselor de teatru novăcesc. Interesant, este că acestea sunt însoțite de unele explicații regizora­le și scenografice, așa cum le-au relatat datorită calității informatorii, sincretice a folclorului. Avem certitudinea că principala dorință a autori­lor, exprimată de altfel intr-un cuvînt introductiv, de a oferi un material do­cumentar grăitor, va fi rea­lizată deplin. „Această cule­gere— spunem prefață lec­torul V. Adăscăliței — se poate înscrie printre reuși­tele activității culturale contemporane și că ea scoa­te din izvoarele de apă vie ale mulțimii doar o cofiță din nenumăratele cuprinse în această „lină fintînă“. ROMEO ȚERINEANU De curînd s-au împlinit 275 de ani de la moartea lui Do­­softei, a cărui operă îl atestă a fi întîiul nostru poet. Născut prin 1624, dintr-o fa­milie de aromâni mitropolitul Dosoftei, pe numele său mi­­renesc Dimitrie Barila, se presupune a fi urmat școala „Frăția ortodoxă“ din Lem­berg unde Chiriac Papara, o rudă a sa, era epitrop. La vîrsta de 25 de ani îl a­­flăm monah la mînăstirea Pobrata iar la 34 e ales epis­cop de Huși. Sub a doua dom­nie­ a lui Gheorghe Duca a­­junge mitropolit al Moldovei (1671). Dosoftei era una dintre cele mai luminoase figuri ale timpului său. Ion Neculce, în letopisețul lui vorbește în a­­cești termeni despre dînsul: „Acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de felul lui. Și era neam de mazîl, pre în­vățat multe limbi știe : eli­­nește, latinește, slovenește și altă adîncă carte și-nvățătură, deplin călugăr și cucernic, și blind ca un miel. In țara noas­tră, pe­ aceasta vreme nu este om ca acela“. Urmînd pilda înaintașilor săi, Dosoftei continuă lupta pentru introducerea tiparului și a limbii române în biserică. Profitînd de o împrejurare favorabilă Dosoftei obține de la patriarhul Ioachim prin in­termediul spătarului Milescu, care se afla la Moscova, un teasc de tipografie cu toate literele și instrumentele nece­sare. Recunoștința față de aces­ta și-o exprimă în „Paremi­­ile de preste an“ (1683) scriind: „La dînsul pentru milă cine năzuiaște. Cu ovilit suflet, bine-i dă­­ruiaște. C-am năzuit și noi la sfîn­­ta lui față. Primite-ne-au bine ruga cu dulceață. Din patrieșie datu-ne-au tipare Sufletească treabă și bine ne pare“. Cu ajutorul acestei tipogra­fii, Dosoftei tipărește la mi­tropolia din Iași, în românește: „Psaltire de-nțăles a sfîntului prooroc David“ (1680), „Molit­­venic de-nțăles“ (1681), „Molit­­venicul cel mic“ și „Sfînta li­turghie“ (1683). Militînd pentru introduce­rea limbii române în biserică, el se justifica: „în besearică mai voia mi-i cinci cuvinte cu mintea să grăiesc, dar și pre alții să-i învăț, decit dzeace mii de cuvinte într-altă lim­bă“. în istoria literaturii noastre, Dosoftei rămîne prin două traduceri prelucrări, sau mai bine - zis „Psaltirea... versuri tocmită“ și „Viața pre și petrecerea sfinților". înzestrat cu un real talent, Dosoftei dă „Psaltirii“ o tra­ducere bogată în imagini poe­tice remarcabile, răminînd to­tuși fidel textului biblic. Ba mai mult introduce și cuvinte specifice românești: „Cînt afi domnului în stru­ne în cobuz de versuri bune, Și­ din ferecate surle Viersul de psalmi să urle Ca bucin de corn de buor Să răsune pînă-n m­or“. Un adevărat virtuos al ver­sului se dovedește în psalmul lui Ieremia : „La apa Vavilonului, jelind țara domnului, Acolo șezum și plînsăm La voroavă de ne strin­­săm. Și cu inemă amară Prin Sion și pentru țară, Aducîndu-ne aminte Plîngeam cu lacrămile fierbinte, Și bucine ferecate Lăsam prin sălci aninate". Deși a avut ca model „Psal­tirea în versuri“ a polonezului Jan Korchanowski, Dosoftei s-a străduit să facă o tălmăci­re proprie, reușind să dea limbii române mlădieri nemai­­intîlnite pînă la el. Cealaltă traducere „Viața și petrecerea sfinților“ făcută „de pre grecește și de pre sla­­vonește" după „Sinaxarele“ lui Manimos Margunios, „Cro­nografele“ lui Dorotei al Mo­­nebaziei și Matei Cigala și după „Noul Paradis“ al lui Agapie Landos, se remarcă din punct de vedere literar prin elementele de basm, ce­ea ce o face plăcută la lectu­ră chiar și în zilele noastre. Manuscrisul „începuturi“ descoperit nu de mult, tradu­cere în versuri din grecește a „Literaturii dramatice“, a­­rată interesul lui Dosoftei și pentru poezia laică. Ultima lucrare a lui Dosof­tei este traducerea din gre­cește a unei culegeri de cuvîn­­tări ale lui loan Gură de Aur care n-a mai fost tipări­tă deoarece. la 13 decembrie 1693 a murit în Polonia, de­parte de țara lui dragă, Mol­dova. GH. MARTINIU G UN PRECURSOR DOSOFTEI Cu siguranță, pomul va fi frumos Foto: R. GLIGOR Unde se opresc ? Intr-o dimineață 12 oa­meni din satul Cuza Vodă, comuna VUșoara, așteptau autobuzul de Săveni. II așteptau acolo unde este cap de linie, acolo de un­de trebuie să plece. Dar au așteptat zadarnic pen­tru că șoferul fiind din Coțușca a dormit acasă (pentru asta nu-l ceartă ni­meni) dar pesemne s-a sculat mai tîrziu și ce și-a spus: Las­­că nu mă mai așteaptă nimeni la Cu­za Vodă și apoi dacă nu le convine să vină pe jos pînă-n Colnișca. Pe șofer îl cheamă Vasile Micloski, e de la Autobaza Săveni și ce-a făcut în dimineața aceea nu-i prima și nici ultima dată. Ce au de spus cei de la Săveni ? Să tot fii revizor! Dacă te cheamă Pocrea­­ță Gh. și mergi la coope­rativa de consum Frumu­șica poți sta acolo și 3 luni. Te tratează gestio­narii (că li-i frică de re­vizie) cu găini fripte, cu vinuri bune (vinul îndul­cește revizia!). Iar dacă te aranjezi îți găsesc și o tovarășă pentru nopțile atît de lungi iarna. Fa­c la ea onomastica (Nicole­­ta lucrează la biro­ul co­operativei), cu cadouri (ce revizor ar fi acela care nu și-ar manifesta gene­rozitatea ?) Ce zic oame­nii ? Treaba lor! Nu le convine gestionarilor că-i revizia prea aspră ? Dacă nu-s corecți să os­păteze revizorul! Aia e ! Apa și focul Președintele consiliului pop­ular Mileanca, Con­­durache Ioan, și președin­tele C.A.P., Rubu­ Petru, au hotărit să transforme remiza p.c.i. în magazie de materiale. Zis și făcut! Au scos afară pompe, fur­tunuri, cisterne, zicînd: „Nu ne temem de foc". N-aveau de ce, că doar se jucau cu obiecte prin ca­re trece apa. Numai că și așa s-au fript, cu o a­­mendă. Măricică, doar sînt președinți! Una vorbim și bașca ne-nțelegem La 12 decembrie un ce­tățean din Gorbănești ne sesiza că deși a prezentat șoferilor, care treceau prin Gorbănești abona­mentul (în mai multe rîn­duri) aceștia nici nu l-au luat în seamă și omul a trebuit să plece cu alte mijloace, deși în buzunar avea un abonament de la Autobaza Botoșani. Am adus la cunoștință acest caz conducerii autobazei. Ni s-a răspuns că în zi­lele acelea „nu apare în­registrat în diagramă nici un abonament". Păi, dum să apară dacă șoferii n-au vrut să-l ia pe om ? Ce spuneam noi, și ce-nțelegeți dv.­ ? Ori mai este și la Gor­bănești o autogară și o­­mul își înregistrează aco­lo abonamentul ? Rubrică realizată de RADU CADELCU

Next