Clopotul, ianuarie-martie 1969 (Anul 25, nr. 2401-2475)
1969-01-03 / nr. 2401
CLOPOTUL PAGINA 2 Niște însemnări dintr-un caiet al unui profesor ce vor continua în curînd cu o monografie a comunei Trușești, consemnează un eveniment care a avut loc pe acele meleaguri, acum un veac și mai bine: la 1865, într-o clădire închiriată s-a deschis școala cu o singură clasă. Saltul în timp este mare. Pe aceste locuri, ca și în oricare alt punct geografic al țării, transformările ultimelor decenii pot fi întîlnite la orice pas. Strănepoții celor care au învățat în prima școală care a funcționat la Trușești au astăzi posibilitatea de a urma cursurile liceului din localitate. ■ Cu 15 ani în urmă aici a fost înființat liceul — o instituție de cultură a cărei activitate avea să se facă puternic simțită în această parte a județului nostru, determined, alături de ceilalți factori obiectivi, profunde schimbări în viața materială și spirituală a comunei. Liceul sătesc din Trușești reprezintă astăzi o unitate școlară puternică, cu o bogată tradiție în viața satelor din valea Jijiei. Anul 1956 a marcat ieșirea primei promoții de absolvenți. Succesul primilor absolvenți — rod al interesului și strădaniilor tuturor cadrelor didactice, a fost pildă vie pentru promoțiile ce aveau să urmeze. Absolvenții liceului (circa 80 la sută au urmat sau urmează învățămîntul superior) sînt astăzi medici, profesori, ingineri sau studenți, ducînd pînă departe faima semnificativei instituții de cultură din Trușești, semnînd o bună carte de vizită pentru întregul corp profesoral. Marea majoritate a școlilor generale din jurul comunei Trușești au ca profesori foști elevi ai liceului. Printre cei 526 de absolvenți se numără și 3 profesori actuali ai Unul dintre aceștia, liceului, prof. Laurențiu Rotundu, director adjunct, ne vorbește despre dezvoltarea din ultimii ani pe care a cunoscut-o liceul. Drumul liceului a fost în continuă ascensiune. Incepînd cu anul 1960, el funcționează cu clase paralele. Cu elevii celor 38 de clase I-XII, cu care funcționează liceul, muncesc 35 cadre didactice. Dotat cu un bogat material didactic (aparat de proiecție, televizor, magnetofon, pikapuri, diafilme) liceul oferă posibilități largi introducerii elementelor de modernizare a învățămîntului, condiție esențială a ridicării necontenite a întregului proces de învățămînt. De la an la an, condițiile materiale de muncă în liceu s-au îmbunătățit internatul, cu peste 150 de locuri, ca și cantina nouă asigură bune condiții pentru desfășurarea activității școlare.De altfel, rezultatele bune obținute de elevii liceului la examenele de bacalaureat, admitere în învățămîntul superior, la concursurile și olimpiadele de matematică și fizică în special, constituie o dovadă destul de elocventă a maturității colectivului profesoral, a pasiunii cu care aceștia înțeleg să muncească. „Sunt cadre didactice ca : Gheorghe Balan, Ecaterina Guceanu, P. Rohozneanu, Gheorghe Huțanu, Emil Constantinescu care lucrează aici încă de la înființarea liceului — ne-a declarat prof. Rotundu — oameni care și-au contopit idealurile, visurile aspirațiile personale cu ideali lul ridicării nivelului cultural al tuturor sătenilor. Discutînd cu conducerea liceului, cu membrii colectivului profesoral, observi dorința nestrămutată a tuturor de a face mai mult pentru continua perfecționare a activității. Comisiile metodice care activează în liceu, cercurile pe materii organizate vizează permanent grija pentru valorificarea a ceea ce este valoros în activitatea cadrelor, promovarea cu curaj a elementelor noi, menite să ridice nivelul predării, activizarea și antrenarea mai intensivă a elevilor în procesul de învățămînt. Sub conducerea profesorilor, elevii au pregătit redactarea primului număr de revistă școlară care va reuni producțiile literare ale celor mai talentați elevi. Desfășurarea unei intense activități cultural-educative în școală a fost încununată de succes prin organizarea unui cor, a unor brigăzi artistice care au obținut frumoase rezultate la concursurile organizate și care se bucură de aprecierea unanimă a oamenilor din sat. Prestigiu conferă și activitatea culturală și obștească a cadrelor didactice. La tribuna căminului cultural, pe scena acestuia, la cor, teatru, dansuri sau în brigăzi științifice, cadrele didactice ale liceului , sînt mesagere ale răspîndirii culturii în masă, purtătorii idealurilor de progres și civilizație. Noua lege a învățămîntului a creat și pentru liceul din Trușești cadrul propuce unei activități care să răspundă cerințelor dezvoltării școlii în viitor. In lumina sarcinilor actuale se are în vedere extinderea ariei de activitate atît a cadrelor, cît și a elevilor. Urmează să se organizeze temeinic munca de cercetare pedagogică, să se inițieze acțiuni care să ducă la generalizarea rezultatelor pozitive și antrenarea cadrelor în obținerea gradelor didactice, precum și desfășurarea unor activități educative cu elevii, ce să ducă la formarea unor sănătoase deprinderi de conduită. Urmare a unei temeinice organizări a muncii colectivului didactic, a seriozității și competenței fiecărui cadru. Liceul din Trușești, puternic ancorat în viața spirituală a satului exercită o influență hotărîtoare asupra efortului depus de organele de partid și de stat de a ridica necontenit nivelul de viață material și spiritual al cetățenilor. Prof. M. NICORICI Inspector școlar LICEUL SĂTESC Desen de Ion Murariu Programul 1 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 6.05—8.25 Muzică și actualități. • Știri. • Jurnal agrar. • Buletin meteo-rutier. • Radiojurnal. • Sport • Agenda pionierului • Matineu muzical. • Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. Versuri de Ion Alexandru. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntă corul de studio al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București dirijat de Iovan Miclea. 10.20 Muzică de estradă. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.05 Voci, orchestre, melodii. 11.45 Sfatul medicului. Traumatismele gleznei 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntece de Marcel Ionescu și Enrico Fanciotti. 12.20 Cronica revistelor literare. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Soliști și orchestre muzică ușoară : Puica de Igiroșanu, Cristian Popescu, Sheila, Vive Vucev, orchestrele Bebe Prisada și Bert Kaempfert. 14.10 Piese instrumentale de virtuozitate. 14.30 Automobil — club. 14.50 Drag mi-e Jocul românesc. 15.05 Concertul zilei. Muzică pentru radio de Filip Lázár. Concertul în mi minor pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar. 15.50 Cîntă la cobză Marin Cotoanță. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic 16.10 Recital de operă Mario del Monaco. 16-30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Duete și trio-uri vocale de muzică ușoară. 17.15 Pe teme economice. 17.30 Variațiuni pe o temă bizantină de Paul Constantinescu. 17.45 Orizont științific. 18.05 Muzică populară și ușoară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Album folcloric. 20.05 Caruselul melodiilor. 21.00 In ritm de dans. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Romanțe. 22.40 Moment poetic. Versuri de George Topîrceanu. 22.45 Melodii de succes. 0.05—600 Estrada nocturnă. Programul II 7.00 Itinerar folcloric muzical. 7.37 Cîntă fanfara. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Muzică de estradă. 8.35 Din tezaurul nostru folcloric. 9.10 Lectură în premieră. 9.30 Muzică ușoară de Emanuel Ionescu. 9.45 Muzică populară. 10.05 Piese pentru orgă de Oliver Messiaen. 10.30 Vreau să știu. (emisiune de știință și tehnică pentru școlari). „Prietenul meu, robotul“, radio documentar de Lionel Nițescu. 10.55 Concert simfonic popular; Poemul simfonic, „Marsyas“ de Alfonso Castaldi; Concertul nr. 2 în fa minor pentru pian și orchestră de Chopin. 12.05 Avanpremieră cotidiană, 12.15 Viața de concert a Capitalei. 12.45 Album de madrigale. 13.00 Emisiunea de la 1 la 5. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Elegie de Debussy. 17.15 Ateneu. 17.45 Din pîlnia gramofonului. 18.05 Itinerar turistic. Contribuții privind dezvoltarea și amenajarea masivului Piatra Craiului. La microfon alpinistul Cristea Emilian. • O plimbare la curtea de la Mogoșoaia însoțiți de Popa Radeș • Itinerar mehedințean pentru turiștii colecționari de ceramică, alcătuit de etnografa Silvia Zderciuc. 18.25 De la o melodie la alta. 19.05 Soliști de muzică populară : Maria Bararu,Felician Fărcașu și Iliuță Rudăreanu. 19.30 Odă limbii române. 20.00 Concert simfonic, în pauză: • Buletin de știri; • Manuscris radiofonic. Conferințele lui Octav Șuluțiu. 22.00 Muzică din operete. 22.30 Cronica revistelor literare. 22.40 Jazz. 23.07 Meridiane melodii. 0.07--1.00 Suită de ritmuri. 1 SÎMBATA 4 IANUARIE 1969 Buletine de știri : Programul I 5.00, 5.30, 6.00, 6.30, 9.00, 11.00, 13.00, 15.00, 20.00, 24.00, 1.00, 2.00, 4.00; Programul II: 7.30, 10.00, 12.00, 14.00, 18.00, 19.00, 23.00 0.55. VINERI 3 IANUARIE 1969 BOTOȘANI .Luceafărul* BOTOȘANI „Melodia" DOROHOI „Cultural" DOROHOI .Tineretului" SA VENI .Patria* DARABANI „Făclia* TRUȘEȘTI „Victoria" BUCECEA „Bucecea" Fete în uniformă Noaptea Vin cicliștii Mărturisirile unui domn cameră mobilată Trei copii minune Piramida zeului Soare Ea valide Piramida zeului Soare Redacția nu răspunde de eventualele modificări cu 17.00 Telex TV. 17.05 Concurs internațional de schi — probe alpine. Transmisiune de la Berchtesgaden (R.F.G.). 18.05 Mult e dulce și frumoasă — emisiune de limbă română. • Profesorul de limbă română I. Crețu și unul dintre elevii săi — în dialog, despre îmbogățirea vocabularului individual, despre cunoașterea normelor limbii literare, despre valorile expresive ale cuvîntului. SÎMBATA 4 IANUARIE 1969 • „Din goana condeiului“. • Foileton etimologic de Sorin Stati. • Poște emisiunii de acad. AS Graur. Emisiune de N. Mihăescu. 18 30 Pentru copii și școlari. „Atențiune, filmăm !“ Aventuri în... Orășelul copiilor . 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Publicitate. 19.40 Muzică populară românească interpretată de Maria Lătărețu. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Un invitat pe săptămînă. Hugues Aufray la Festivalul de la Brașov. 21.30 Film serial. 22.20 Avancronică duminicală. 23.10 Telejurnalul de noapte. 23.20 închiderea emisiunii. CRONICA POEZIEI Iordan CHIMET Se joacă oare acest om mare care e poetul, pentru copiii care au mai rămas in noi ? Iată întrebarea ce ne-o punem după ce parcurgem cartea lui Iordan Chimet unde, fără îndoială, poezia vine din direcții diferite: în primul rînd se inventează basmul, dar ținuturile sale sunt cuvintele strălucitoare și aromate ca într-un Orient pentru păpuși. Poetul oficiază cu „inima peștișorului Baltazar (poate a Craiului Baltazar)“. De ce trebuie să fie crai peștișorul Baltazar e lesne de înțeles, căci solii sunt și ei, can basmele poporului. Căpitanul de trei coți lungime de trei coți lățime, Al bun din pădure, Negru de fum, Nici Laie-nici bătaie și Mierea Pămîntului. Peștișorul Baltazar, după primirea solilor aceștia, conchide: „Privesc petrecerea, și inima mi se clatină cum nu se mai poate. Acum înțeleg totul. Da, așa a fost să fie din totdeauna. Eu sînt al pămîntului și Vechiul oraș în care m-am născut îmi aparține. Cît vor tremura frunzele. Cît vor tremura frunzele“. Nici vorbă nu poate fi deci în poemele lui Iordan Chimet de avangardism, ci totul este limpede, dacă este vreo neînțelegeșire aceasta-i cauzată de rafinamentul instrumentelor poetice. Este un modernism suplu cu „cadre“, ca la cinematograf. Se inventează vizualități sublime, „cu o pipă, cu un motan și noi toți“. „Faptele" se petrec la „revărsatul serii“ ; cîntecul e „marin“, în poemul imediat următor se spun „Datini de ploaie în moara din bălți“. Totul e recreat în ordine „Lamento pentru peștișorul Baltazar“ poetică. „Basmul* peștișorului Baltazar continuă. Intervin noi personaje: Marele Crap, Un rac (doi raci), Calcanul, Vreo doi, etc. Poetul se joacă, fără îndoială, dar rezultatele sunt încîntătoare : „Dar Prințesa de Satin nu era. Au căutat străjerii mult și bine prin florile de măr, dar nu era. Plecase să colinde pădurile într-o caretă trasă de libelule. In loc de pat, o nălucă galbenă să arvunească podarii cu zîmbete trandafirii. Și inelul de logodnă era o păstaie rotundă ca o minune a locului. Dar florile de măr, după cît se vede, îi și pregăteau hamacul de seară“ (pag. 26). Și așa mai departe poemele continuă „basmul“ cu peștișorul Baltazar. Lamentațiile sunt ale unui uriaș bun, care se apleacă cu gingășie în dedesubtul naturii, acolo unde existența este auriferă. Intenția poetului este de a ne face blînzi și înțelegători. Culoarea fondului e galbenă (ar poate cu căldura coincide roșului lui Luchian) iar pe acest galben de „lamenta“ mișună un inventar al Poeziei. In lumina infuzorie a galbenului somnul e pe-aproape și ultimul poem din carte este chiar un „Lamento pentru binecuvîntarea somnului“. Este vorba despre o pisică la fel „galbenă" care nu-i de fapt decit ațipirea simțurilor, un fel de căldură care-nmoaie oasele cînd ne este foarte bine și frumos. Poetul anunță „sfîrșitul“ solemn: „Și peste umbra lui, peste umbrele noastre / să cadă acum umbrele frunzelor“. Această amiază sugerarată, unde vom dormi pentru vis,e însăși culmea Poeziei, unde Iordan Chimet urcă sigur, cu o limbă de o frumusețe incalificabilă. Calitatea calităților este rafinamentul. ION MURGEANU UN GRUP DE CETĂȚENI Oneaga Abonamentul la ziarul „Clopotul“ postă 8 lei lunar. Că factorul poștal Simion Bejinaru din localitate încasează cîte 12,50 lei și că nu duce ziarul acasă la cel abonat, consemnăm în rândurile de față pentru ca Direcția județeană de poștă și telecomunicații să ia măsurile de rigoare. De la Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale primim răspunsul că ni s-au achitat drepturile reclamate. IOAN BIDIU Botoșani Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, prin adresa 16572, semnată de tovarășul Ovidiu Lungu, director, ne aduce la cunoștință că dv. nu sînteți pensionar de asigurări sociale și ca atare nu vă aflați în evidențele instituției. Conform legislației în vigoare ați fi putut beneficia de pensie de urmaș dacă soțul dv. ar fi fost pensionar la data decesului. DUMITRU ROMANESCU Săveni Tov, președinte al Consiliului popular Săveni ne comunică, că străzile din acest oraș unde există montați stîlpi sînt luminate. Comunicați-ne în continuare ceea ce considerați a fi interesant pentru noi. VASILE B. Ripiceni cumpără EUGENIA Curtești D. TANCIUC lună dimineața, lină fîntînă!“ In curînd, bibliotecile din județul nostru vor intra in posesia unei cărți noi. Este vorba de o culegere de folclor intitulată „Bună dimineața, lină fintînă“. Aflată sub tipar, culegerea, ce însumează aproape 300 de pagini, este realizată de Comitetul județean Botoșani al Uniunii Tineretului Comunist. Prefața cărții poartă semnătura lectorului universitar Vasile Adăscăliței, de la facultatea ieșeană de filologie. Apreciind actul de mare frumusețe spirituală pe care l-au înfăptuit sutele de tineri de pe meleagurile botoșănene, prefațatorul menționează : „O mulțime de tineri (care sunt autorii acestui volum) au putut face mai mult decit ar fi izbutit un singur om, cu oricită pricepere și voință ar fi dotat“. Meritul tinerilor constă și în faptul că investigațiile lor au fost făcute într-o bogată zonă folclorică care, din păcate, în zilele noastre a fost foarte puțin explorată de specialiști, am putea spune chiar aproape de loc, dacă facem comparația cu dania cea a Bucovinei. Strătinerilor se concretizează în sute de pagini ce au stat la baza întocmirii culegerii respective, care însumează o părticică din creația spirituală a celor ce-au viețuit sau trăiesc pe aceste meleaguri. „Bună dimineața, lină fîntînă" poartă în sine nu numai dorința tinerilor de a păstra folclorul vechi ci și o dovadă a circulației sale largi pe cale orală. Cules de la o masă eterogenă de oameni, cu prilejul unei ștafete culturale organizată în vara anului trecut de către Comitetul județean UTC, folclorul a fost înregistrat cu multă fidelitate așa cum a circulat și cum circulă in prezent pe calea vorbei. „Lină fintînă“ are, fără îndoială, multe însușiri Cartea de folclor demne de luat în considerare. Culegerea cuprinde alături de cîntecele de un lirism sensibil, creații în versuri și proză aparținînd genului epic. Meritoriu este faptul că s-a acordat un spațiu larg lucrărilor aparținînd genului dramatic, literaturii aforistice și enigmatice, cît și celor ce reprezintă diferite obiceiuri populare, pentru că în mod deosebit acestea aduc culegerii unele note personale. Culegerea ne prezintă nenumărate obiceiuri locale, parte inedite, din care remarcăm practica bradului la masa de cununie sau la nuntă, care nu are echivalent în alte zone. Considerăm că au valoare de inedit și unele pagini consacrate teatrului popular, cum ar fi „Nunta", sau cele care cuprind textele pieselor de teatru novăcesc. Interesant, este că acestea sunt însoțite de unele explicații regizorale și scenografice, așa cum le-au relatat datorită calității informatorii, sincretice a folclorului. Avem certitudinea că principala dorință a autorilor, exprimată de altfel intr-un cuvînt introductiv, de a oferi un material documentar grăitor, va fi realizată deplin. „Această culegere— spunem prefață lectorul V. Adăscăliței — se poate înscrie printre reușitele activității culturale contemporane și că ea scoate din izvoarele de apă vie ale mulțimii doar o cofiță din nenumăratele cuprinse în această „lină fintînă“. ROMEO ȚERINEANU De curînd s-au împlinit 275 de ani de la moartea lui Dosoftei, a cărui operă îl atestă a fi întîiul nostru poet. Născut prin 1624, dintr-o familie de aromâni mitropolitul Dosoftei, pe numele său mirenesc Dimitrie Barila, se presupune a fi urmat școala „Frăția ortodoxă“ din Lemberg unde Chiriac Papara, o rudă a sa, era epitrop. La vîrsta de 25 de ani îl aflăm monah la mînăstirea Pobrata iar la 34 e ales episcop de Huși. Sub a doua domnie a lui Gheorghe Duca ajunge mitropolit al Moldovei (1671). Dosoftei era una dintre cele mai luminoase figuri ale timpului său. Ion Neculce, în letopisețul lui vorbește în acești termeni despre dînsul: „Acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de felul lui. Și era neam de mazîl, pre învățat multe limbi știe : elinește, latinește, slovenește și altă adîncă carte și-nvățătură, deplin călugăr și cucernic, și blind ca un miel. In țara noastră, pe aceasta vreme nu este om ca acela“. Urmînd pilda înaintașilor săi, Dosoftei continuă lupta pentru introducerea tiparului și a limbii române în biserică. Profitînd de o împrejurare favorabilă Dosoftei obține de la patriarhul Ioachim prin intermediul spătarului Milescu, care se afla la Moscova, un teasc de tipografie cu toate literele și instrumentele necesare. Recunoștința față de acesta și-o exprimă în „Paremiile de preste an“ (1683) scriind: „La dînsul pentru milă cine năzuiaște. Cu ovilit suflet, bine-i dăruiaște. C-am năzuit și noi la sfînta lui față. Primite-ne-au bine ruga cu dulceață. Din patrieșie datu-ne-au tipare Sufletească treabă și bine ne pare“. Cu ajutorul acestei tipografii, Dosoftei tipărește la mitropolia din Iași, în românește: „Psaltire de-nțăles a sfîntului prooroc David“ (1680), „Molitvenic de-nțăles“ (1681), „Molitvenicul cel mic“ și „Sfînta liturghie“ (1683). Militînd pentru introducerea limbii române în biserică, el se justifica: „în besearică mai voia mi-i cinci cuvinte cu mintea să grăiesc, dar și pre alții să-i învăț, decit dzeace mii de cuvinte într-altă limbă“. în istoria literaturii noastre, Dosoftei rămîne prin două traduceri prelucrări, sau mai bine - zis „Psaltirea... versuri tocmită“ și „Viața pre și petrecerea sfinților". înzestrat cu un real talent, Dosoftei dă „Psaltirii“ o traducere bogată în imagini poetice remarcabile, răminînd totuși fidel textului biblic. Ba mai mult introduce și cuvinte specifice românești: „Cînt afi domnului în strune în cobuz de versuri bune, Și din ferecate surle Viersul de psalmi să urle Ca bucin de corn de buor Să răsune pînă-n mor“. Un adevărat virtuos al versului se dovedește în psalmul lui Ieremia : „La apa Vavilonului, jelind țara domnului, Acolo șezum și plînsăm La voroavă de ne strinsăm. Și cu inemă amară Prin Sion și pentru țară, Aducîndu-ne aminte Plîngeam cu lacrămile fierbinte, Și bucine ferecate Lăsam prin sălci aninate". Deși a avut ca model „Psaltirea în versuri“ a polonezului Jan Korchanowski, Dosoftei s-a străduit să facă o tălmăcire proprie, reușind să dea limbii române mlădieri nemaiintîlnite pînă la el. Cealaltă traducere „Viața și petrecerea sfinților“ făcută „de pre grecește și de pre slavonește" după „Sinaxarele“ lui Manimos Margunios, „Cronografele“ lui Dorotei al Monebaziei și Matei Cigala și după „Noul Paradis“ al lui Agapie Landos, se remarcă din punct de vedere literar prin elementele de basm, ceea ce o face plăcută la lectură chiar și în zilele noastre. Manuscrisul „începuturi“ descoperit nu de mult, traducere în versuri din grecește a „Literaturii dramatice“, arată interesul lui Dosoftei și pentru poezia laică. Ultima lucrare a lui Dosoftei este traducerea din grecește a unei culegeri de cuvîntări ale lui loan Gură de Aur care n-a mai fost tipărită deoarece. la 13 decembrie 1693 a murit în Polonia, departe de țara lui dragă, Moldova. GH. MARTINIU G UN PRECURSOR DOSOFTEI Cu siguranță, pomul va fi frumos Foto: R. GLIGOR Unde se opresc ? Intr-o dimineață 12 oameni din satul Cuza Vodă, comuna VUșoara, așteptau autobuzul de Săveni. II așteptau acolo unde este cap de linie, acolo de unde trebuie să plece. Dar au așteptat zadarnic pentru că șoferul fiind din Coțușca a dormit acasă (pentru asta nu-l ceartă nimeni) dar pesemne s-a sculat mai tîrziu și ce și-a spus: Lască nu mă mai așteaptă nimeni la Cuza Vodă și apoi dacă nu le convine să vină pe jos pînă-n Colnișca. Pe șofer îl cheamă Vasile Micloski, e de la Autobaza Săveni și ce-a făcut în dimineața aceea nu-i prima și nici ultima dată. Ce au de spus cei de la Săveni ? Să tot fii revizor! Dacă te cheamă Pocreață Gh. și mergi la cooperativa de consum Frumușica poți sta acolo și 3 luni. Te tratează gestionarii (că li-i frică de revizie) cu găini fripte, cu vinuri bune (vinul îndulcește revizia!). Iar dacă te aranjezi îți găsesc și o tovarășă pentru nopțile atît de lungi iarna. Fac la ea onomastica (Nicoleta lucrează la biroul cooperativei), cu cadouri (ce revizor ar fi acela care nu și-ar manifesta generozitatea ?) Ce zic oamenii ? Treaba lor! Nu le convine gestionarilor că-i revizia prea aspră ? Dacă nu-s corecți să ospăteze revizorul! Aia e ! Apa și focul Președintele consiliului popular Mileanca, Condurache Ioan, și președintele C.A.P., Rubu Petru, au hotărit să transforme remiza p.c.i. în magazie de materiale. Zis și făcut! Au scos afară pompe, furtunuri, cisterne, zicînd: „Nu ne temem de foc". N-aveau de ce, că doar se jucau cu obiecte prin care trece apa. Numai că și așa s-au fript, cu o amendă. Măricică, doar sînt președinți! Una vorbim și bașca ne-nțelegem La 12 decembrie un cetățean din Gorbănești ne sesiza că deși a prezentat șoferilor, care treceau prin Gorbănești abonamentul (în mai multe rînduri) aceștia nici nu l-au luat în seamă și omul a trebuit să plece cu alte mijloace, deși în buzunar avea un abonament de la Autobaza Botoșani. Am adus la cunoștință acest caz conducerii autobazei. Ni s-a răspuns că în zilele acelea „nu apare înregistrat în diagramă nici un abonament". Păi, dum să apară dacă șoferii n-au vrut să-l ia pe om ? Ce spuneam noi, și ce-nțelegeți dv. ? Ori mai este și la Gorbănești o autogară și omul își înregistrează acolo abonamentul ? Rubrică realizată de RADU CADELCU