Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)
1969-04-01 / nr. 2476
I CLOPOTUL • PAGINA 2 CRONICA MUZICALĂ La pupitru,Radu Botez Vineri, 28 martie, Filarmonica botoșăneană a cîntat sub bagheta maestrului Radu Botez — prim dirijor al Operei de stat din Iași, în program : „Tablouri de Grigorescu“ de Ion Hartulary - Darelée, Concert în re major pentru vioară și orchestră de P. I. Ceaikovski și Simfonia „Din lumea nouă“ de A. Dvorak. Solistul concertului a fost tînărul dar cunoscutul violonist Eugen Sârbu. Cu prilejul celor cinci repetiții ci și după concert am discutat îndelung cu cei doi distinși oaspeți. Mai întîi cîteva cuvinte despre oaspeții noștri. Radu Botez — discipolul unor mari personalități ale vechiului conservator ieșean, unde și-a desăvîrșit tehnica dirijorală sub îndrumarea maestrului Antonin Ciolan, încununare a activității sale artistice — titlul de artist emerit. A ridicat și a afirmat colective acum prestigioase precum : Ansamblul armatei, Orchestra filarmonică din Timișoara și Opera de stat din Iași. A întreprins turnee de prestigiu în străinătate cu spectacole de operă și simfonice.Calitățile sale de virtuos al baghetei și-n același timp de distins îndrumător le-am remarcat încă de la prima repetiție cu orchestra noastră. Relația dintre muzică și tehnică a fost nuanțat respectată cu o mare consecvență de la o repetiție la alta. Colaborarea cu Radu Botez a avut o deosebită semnificație pentru orchestra botoșăneană prin înțelegerea ritmului ca expresie muzicală necesară în realizarea celor trei lucrări atît de dificile). Eugen Sârbu e încă student la conservatorul bucureștean, laureat al mai multor festivaluri republicane și al Concursului Bach — Leipzig. L-au ascultat Isac Stern, Leonid Kogan, Yehudi Menuhin care i-au prezis o frumoasă carieră violonistică. Anul trecut Eugen Sârbu a deschis stagiunea de concerte din Roubaix (Franța). Redăm spicuiri din cronicile muzicale ale ziarelor franceze de anul trecut: „Tînărul violonist român deschide stagiunea cu brio“ (Nord Eclaire) „Este un violonist de mare talent care are o mare înțelegere a conținutului muzical“ (La voix du Nord). înscriind în programul concertului piesa „Tablouri de Grigorescu“ de I. Hartulary- Darclée, Radu Botez a întărit expresivitatea lucrării prin derogări de la anumite nuanțe indicate de compozitor. Mai ales în „Dorobanțul“ unde a făcut cîteva schimbări de tempo aducîndu-și în acest fel semnul personalității sale alături de compozitor. Cu concertul în re major de Ceaicovski — capodoperă literaturii violonistice mondiale — Eugen Sârbu dovedește o mare maturitate artistică. Concertul are asemănare cu forma clasică dar compozitorul aduce anumite schimbări radicale în monotonia tiparului clasic. Acestei dificile partituri, adevărată probă de măiestrie pentru solist, Eugen Sârbu a știut să-i asigure maximum de claritate, înțelegîndu-se perfect în dialogul cu orchestra și cu dirijorul. Ponderea replicilor, echilibrul dozajului nuanțărilor a făcut din acompaniamentul condus de Radu Botez—climatul adecvat evoluției solistului. Eugen Sârbu ne apare ca un violonist de VIATA ARTISTICA o serioasă factură pentru muzica lui Ceaikovski prin încadrarea în tempo, frazare excelent dozată și construcția de ansamblu. Ceea ce a atras aprecierea publicului este căldura expresiei muzicale, excese dar totodată fără limitări în redarea obiectivă, în structura părții a doua, în formă tripartită, se concentrează o imagine ideală a melancoliei, specificul constînd în caracterul reticent redat cu cantabilitatea proprie muzicii lui Ceaikovski (amintim Serenada melancolică, Meditație), în finalul concertului se deslușesc ritmurile unei sărbători populare cu care prilej Eugen Sârbu a demonstrat diversitatea calităților sale de virtuos, o bună tehnică a arcușului și o siguranță în construirea întregului, finalul fiind o piatră de încercare pentru mulți violoniști. Simfonia compusă de Dvorak în timpul directoratului său la Conservatorul newyorkez care are ca subtitlu „Din lumea nouă“, exprimă mai puțin culoarea locală cît mai cu seamă nostalgia după patria depărtată. Este în sensul cel mai adînc o simfonie cehă. Dvorak însuși preciza : „Am căutat să reproduc în simfonia mea caracterul unor melodii negre și indiene ; n-am folosit nici una din aceste melodii“. Piesă de rezistență a concertului de vineri, Simfonia lui Dvorak a dat posibilitatea dirijorului să-și releve temperamentul vigoare, prin voluntar plin de suflul larg al frazelor și prin direcția clară a fiecărei intenții. Sub fiecare accent orice intenție a compozitorului a fost subtil reliefată obținînd o mare valoare în coloritul general. Confesîndu-se dirijorul ne-a spus: „Mă consider ca în fața unei creații noi, necîntate încă, prin mine vreau s-o asimilez și să-i pătrund emoția, suflul interior“. Partea a doua este o tristă melopee în care cornul englez evocă un cîntec popular indian. Aici Dvorak urmărește o idee programatică. Radu Botez reușește spre deosebire de alți dirijori să redea caracterul plasticizant al imaginilor muzicale mai ales printr-o fină subdivizare pentru a marca valorile cu punct. Vigurosul dans slav din Scherzo a fost redat cu măiestrie, într-o nuanțare fermă. Cîntecul auzit în partea a doua este transfigurat în finalul simfoniei prin travaliul tematic, dirijorul făcînd din el o veritabilă apoteoză. După concert ne-am adresat dirijorului Radu Botez care ne-a spus referindu-se la orchestra pe care tocmai o dirijase : „E necesar să se împrospăteze orchestra cu elemente tinere, măcar la fiecare partidă cîte un bun atacant. Să se cînte mai des muzică de cameră care este o premisă a unei dezvoltări a expresivității și tehnicii instrumental - muzicale. Conducerea filarmonicii să se intereseze pentru procurarea tuturor instrumentelor de aceeași fabricație, asta pentru a înlesni acuratețea necesară repertoriului oricărei orchestre“. în încheiere maestrul Radu Botez a ținut să adauge că „în general s-au rezolvat lucruri de o calitate superioară în profilul și evoluția orchestrei. Țin să remarc însuflețirea cu care lucrează conducătorul acestei instituții și-i recomand să acorde și mai mult interes pentru ridicarea nivelului artistic al colectivului. Oricînd voi dirija cu plăcere concertele orchestrei dv. GEORGE CORNEANU Revista este genul de spectacol atît de îndrăgit de noi toți, atît de solicitat, în care tronează muzica ușoară, dansul, cupletele comice, și de la care spectatorul pleacă cu zîmbetul pe buze, fredonînd pe stradă melodiile ascultate. Săptămîna trecută, am avut plăcuta ocazie să vizionăm două spectacole de revistă : Teatrul de stat de estradă Deva, cu „Revista revistelor“ și Teatrul satiric muzical „Constantin Tănase“, cu spectacolul „Ca la Tănase“. Estrada de la Deva s-a prezentat cu un afiș modest, fără nume de mare popularitate, dar ne-a oferit un spectacol de bună ținută artistică, antrenant și într-un ritm tineresc, așa cum trebuie să fie revista. Am admirat frumoase numere de coregrafie, în care cuplul Ene Georgeta și Tică Hanea s-au înscris într-o plastică remarcabilă. Am reținut cîteva scenete comice reușite, cu actorii Lucian Radulian și Ioan Mihail. Prin preocupările lor pentru cîntecul melodios de înaltă forță vocală, ne-au reamintit că de aici s-a ridicat o mare cîntăreață, Doina Badea. Cu toate că unele numere prezentate ne erau cunoscute din spectacolele lor precedente, am revăzut cu plăcere „Revista revistelor“. ★ Venind cu mari pretenții să ne prezinte „Marele succes al stagiunii, după 300 de spectacole în Capitală“, estrada bucureșteană, cu toate capetele de afiș, ne-a lăsat o undă de dezamăgire. Desigur, l-am aplaudat pe decanul muzicii ușoare, mereu tînărul Gică Petrescu, mai ales în partea a doua a spectacolului, cînd, pe lingă cîteva melodii de mare succes, ne-a îmbătat cu frumosul cîntec de pahar, servit cu măiestrie, cu aceeași voce caldă, plăcută. H. Nicolaide și Al. Lulescu ne-au prezentat cuplete decente, cu bun - gust, dar și cu umor „Ca la Tănase“. Cei doi Caban au cîntat cu mult farmec, pînă la epuizare. Ne-a amuzat cuplul comic fantezist Anton și Romică, intr-adevăr surpriza spectacolului, în postura mimării surorilor Kessler. Dar cam atît. Cel ce a dat viață atît de îndrăgitului șlagăr al „Lalelelor“, cu tot repertoriul melodiilor de mare succes, a rămas undeva departe, pierdut în fondul scenei. Am aplaudat-o și pe Virginica Romanovschi, amintindu-ne de artista emerită care a dominat scena ani în șir prin cîntecul și dansul ei, căci în acest spectacol am văzut doar o bunicuță ce încerca să aducă aminte nepoțeilor cît era de frumos altădată. In ansamblu, spectacolul bucureștean a trenat, s-a simțit cuprins de oboseală, fără unitate și strălucire, ceea ce ne îndreptățește să credem că nu chiar așa era „spectacolul de mare succes“ al stagiunii. Neorînduiala orchestrei pe scenă, aranjată ad-hoc, îmi amintește, fie-mi iertat, de „șușanele“ trimise pentru provincie. VASILE JURJE Două reviste... PREMIERĂ LA TEATRUL DE PĂPUȘI Oul lui Noul spectacol al teatrului de păpuși (premieră absolută) este o reușită sigură. Cu atît mai mult, cu cît realizatorii lui au lucrat asupra unui text dificil, plin de inconsecvențe. Piesa lui George Scripcă nu rezistă unei analize severe, pornind chiar de la titlul ei destul de nepotrivit. Oricine știe că „Oul lui Columb” e o metaforă livrescă pentru perspicacitate, pentru simplitatea inteligenței veritabile. La George Scripcă „Oul lui Columb“ este pe semne Pămîntul, pe care îl colindă hoinarul rățoioase împreună cu puișorul Vasilică. Motivul venturilor piesei e cel al adânquijottești, coborît la nivelul fabulelor animaliere. Rățoiul Tase e un cavaler înarmat cu spadă, torturat de demonul aventurii, puișorul Vasilică, cel naiv și isteț, este scutierul său. Pădurea, prin care rătăcesc ei plini de curaj, le oferă surpriza unui atac din partea unor bandiți. Tase se dovedește a fi laș și pentru a se salva îl aruncă pe scutierul său în ghearele dușmanului. O împușcătură providențială îi alungă pe bandiți și puișorul Vasilică, dezamăgit de ca valerul său, se întoarce în ograda natală, păzită strașnic de Lina gospodina. Dar șase Sub acest titlu, foarte semnificativ, cîțiva tineri poeți botoșăneni (dintre care numai Lucian Valea are o activitate poetică mai întinsă în timp), s-au întîlnit într-o plachetă editată de Casa județeană a creației populare. Versurile lor sînt intr-adevăr cuvinte fierbinți de mulțumire adresate patriei, pămîntului, mamei, istoriei cu bărbații și femeile ei, din care am coborît cu toții. Tonul fundamental al poeților botoșăneni e cel profund patriotic. O noblețe a sentimentului patriotic curge prin fiecare vers din placheperseverează in aventură. Are prilejul să salveze un stup de albine atacat de niște furnici, învingător, revine acasă, acoperit cu glorie și cu penele frumoase, dăruite de matca stupului. Iar Lina gospodina, în loc să-l sancționeze pentru hoinărelile lui periculoase, îl răsplătește cu o strachină de grăunțe gustoase. Inconsecvența caracterului lui Tase nu cred că are un efect educativ pozitiv asupra copiilor. Dar se zice că piesa e adresată și oamenilor mari. In cazul acesta, nu e decit amuzantă, datorită glumelor (poante simpatice de hol de cinema) cu care este pigmentată savuros. Am discutat atît de mult piesa, dorind ca indirect să facem o critică repertoriului teatrului de păpuși. Totuși această piesă slabă este salvată de maniera excelentă în care a fost transpusă pe scenă. Regizorul Mircea Suciu a reușit să impună colaboratoră. Comunitatea sentimentului nu exclude însă posibilitatea diferențierii clare a fiecărui poet. Fiecare își are timbrul său specific, original. Dacă Ion Murgeanu se dovedește a fi un teluric, legat prin fire trainice de o imagine oarecum tradițională și salubră a pămîntului și spiritului românesc, Dumitru Ignat, dimpotrivă, face eforturi de subtilă intelectualizare a fiorului poetic. Mihai Lău, e încă discursiv, are voluptatea declarației programatice, strecurînd ici și colo este o metaforă insolirilor concepția sa regizorală : un joc clar, în care mișcările inutile, fără acoperire psihologică, au fost eliminate riguros, o concordanță perfectă între dialoguri, muzică și mișcări. Decorurile sugerînd foarte bine dimensiunile spațiului real, au facilitat mișcarea liberă, firească a păpușilor. Desigur, nu a lipsit nici umorul suculent din felul lor de a se mișca. Tache Dobrescu a realizat păpuși originale, pline de haz, care au contribuit la succesul spectacolului. Despre actori nu se pot spune decit lucruri frumoase. Gabi N istorică ne-a fermecat iarăși interpretînd pe puișorul Vasilică. Și ceilalți actori (Iuliu Bocoș, Elisabeta Grigoruță, Lucica Vizitiu, Războian Giurgiu) au răspuns conștiincios cerințelor regizorului. Putem afirma, gîndindu-ne la spectacolele din urmă, că toți actorii s-au depășit pe sine. De unde se vede că o colaborare cît mai strînsă a teatrului de păpuși botoșănean cu regizorii cei mai pricepuți din țară este binevenită. DORIN BACIU Ță. O sinceritate extraordinară, aproape dureroasă, frămîntă cuvintele împerecheate elegiac în poezia „Tainica mulțumire“ a lui Radu Codelcu, Anisie Gabriela, George Cozma, Constantin Prut, Constantin Coșman, Dumitru Țiganiuc sînt cîteva nume posibile într-un viitor peisaj al poeziei. Totuși, chiar numai simpla înșiruire a numelor atîtor poeți e o probă optimistă a efervescenței creatoare din județul nostru. D. FETESCU „Mulțumireli Peisaj de J. Vasile t i ~ ~ SSF î MIERCURI 2 APRILIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Album de madrigale. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Muzică populară. 11.05 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 11.30 Piese corale. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de ieri, interpreți de azi. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzică ușoară. 14.10 Pile de legendă. 14.35 Concertul zilei. 15.05 Valsuri celebre. 15.15 Studioul de poezie (reluare). 15.35 Antologie corală : Teodor Teodorescu. Prezintă D. D. Botez. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.10 Melodiile anotimpurilor. 16.30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Orchestra Cornel Popescu. 17.15 Cvartetul nr. 1 în Re major de Karol Ditters von Dittersdorf. 17.30 La microfon Mihaela Mihai și Donald Lautrec. 17.45 Radiosimpozion. 18.05 Album folcloric. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Din înregistrările violonistului Ion Luca Bănățeanu și ale clarinetistului Guti Adolf. 19.50 Șansonete. 20.05 Fragmente din operete. 20.20 Formația de muzică ușoară Coral. 20.30 Serenada pentru tenor, corn și orchestră de Benjamin Britten. 21.05 Știință, tehnică, fantezie. 21.30 Pagini din opera „Michelangelo" de Alfred Mendelsohn. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Vechi melodii populare. 22.40 Moment poetic. Versuri de Dimitrie Stelaru. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.20 Muzică ușoară. 23.30 Patru piese pentru orchestră și cantata „Cîntecul păcii“ de Zeno Vancea. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Ritmurile dimineții. 6.45 Cîntec, joc și voie bună. 7.10 Valsuri, polci, marșuri. 7.37 Melodii distractive. 7.45 Cîntece și jocuri oltenești. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Duete din operete. 8.34 Suita de balet „Tricornul" de De Falla. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul I, secția a 17-a. 9.30 Soliști de muzică ușoară. 10.05 Recital Radu Aldulescu. 10.30 Antena tineretului. 10.55 Arii celebre din opere. 11.15 Partita pentru orchestră de Dan Constantinescu. 11.40 Fantezii din operete . 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.16 Concert de prînz. 13.00 Din muzica popoarelor. 13.15 Lieduri interpretate de Ileana Cotrubaș. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.10 Interpreți de muzică populară : Magda Constantinescu și Ion Rădulescu. 14.30 Moment științific. 14.35 Muzică ușoară. 15.00 De la preclasici la moderni. 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Cîntece de loan Chirescu. 16.15 Consultație juridică. 16.25 Muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Soliști și formații artistice de amatori. 17.30 Arte frumoase. 17.45 ...Simfonia brevisă de Cornel Țăranu. (Orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj, dirijor Mircea Cristescu). 18.05 Recital de poezie susținut de Emil Bota. Prefața emisiunii — Iulius Țundrea. 18.25 Mozaic muzical. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a 26 (reluare). 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Discografie Hugo Wolf. Prezintă compozitorul Mihail Andricu. 20.30 Ora specialistului. Prezent și viitor în știința agricolă. 20.50 Teatru radiofonic. „Maestrul" de Himer Rich. 22.06 Concertul pentru suflători, pian și percuție de Walter Mihai Klepper. Suita pentru suflători, percuție și cor de copii de Liviu Glodeanu. 22.30 Cronica muzicală. 22.45 Cîntece de dragoste. 23.07 Opera „Zborul de noapte“ de Luigi Dallapiccola (fragmente). 23.45 Orchestra Mantovani. 23.58—1.00 Cantata „Carmina Burana“ de Carl Orff. ȘAIZECI DE SECUNDE ASTRONOMICE Ce înseamnă un minut pentru un astronom ? Durata unei rotații a Pămîntului în jurul axei sale este de 24 de ore. Prin urmare, un minut este a 1.440-a parte din acest interval de timp. Astronomii au dat și o altă definiție, întrucît Pămîntul nu se rotește în jurul axei sale absolut uniform, în 1956 Biroul internațional de măsuri și greutăți a stabilit ca unitate de măsură a timpului, secunda, să fie considerată drept 1/3 155 6925, 9747 parte din anul 1900, considerat drept „standard anual“ convențional. Dacă acest număr este înmulțit cu 60 obținem cifra care ne arată a cita parte din același an îl constituie un minut. Cum folosesc astronomii minutul ? Ei compară ceasornicele lor cele mai precise, așa-zisele „păstrătoare ale timpului“, cu ceasornicele similare ale altor servicii ale orei exacte aflate fie la Moscova, fie la Paris. Acest lucru STIINTA fO SI t TEHNICA se face cu ajutorul unor semnale de radio înregistrate pe oscilograf. Serviciul orei exacte din Paris recepționează, de exemplu, semnalele din Washington, în timp ce Washingtonul le recepționează, de exemplu, pe acelea din Rio de Janeiro. Cînd un telescop este îndreptat spre cer, în decurs de un minut se poate vedea o stea, după care, pe timp senin, se stabilește ora. In decurs de un minut, cu o precizie de o milionime de secundă, se verifică ceasornicele de la un serviciu al orei exacte : diferența este arătată de controlul electric. In trecut, pentru prelucrarea rezultatelor observațiilor astronomice se pierdeau ceasuri de-a rîndul, în timp ce în prezent un calculator electronic comunică rezultatele doar într-un minut. APARAT CARE PROVOACĂ SOMNUL La Institutul de cercetări științifice în domeniul aparatelor medicale din Sofia s-a construit un aparat electric perfecționat „Somnolema”, care provoacă somn. Tratamentul insomniei cu ajutorul acestui aparat a fost introdus în numeroase spitale, evitîndu-se astfel efectele nocive ale somniferelor. Experiențele au dovedit că „Somnolema“ este excelent pentru tratarea maladiilor sistemului nervos. S-a imaginat și o metodă nouă, care permite medicilor să stabilească legătura cu pacientul adormit. Aparatul „Somnolema“ poate fi utilizat în tratamentul sistematic al tulburărilor de memorie. APA NU ÎNGRAȘĂ ȘI NU DĂUNEAZĂ RINICHILOR Medicii specialiști au descoperit încă un adevăr trist: majoritatea femeilor nu beau cantități suficiente de apă, necesară pentru funcționarea normală a rinichilor. Această descoperire explică în parte și cauzele frecvenței bolilor de rinichi atît la femei, cît și la bărbați. Femeile cred că apa îngrașă, iar bărbații se tem că prea multă apă dăunează rinichilor. Specialiștii sînt însă de părere că apa nici nu îngrașă, nici nu dăunează rinichilor. în Franța cercetările pentru perfecționarea viitorului aerotren continuă. Constructorii au pus la punct un vehicul destinat să circule cu viteze de 300 pînâ la 400 km. pe oră MARȚII APRILIE 1969 BOTOȘANI Luceafărul Prințesa Melodia Fiul lui Tarzan DOROHOI Cultural Drumul spre Saturn Sfîrșitul planetei Saturn Tineretului Veșnicul întîrziat SAVENI Patria Judoka, agent secret DARABANI Făclia Premiere strict secrete TRUȘEȘTI Victoria Sfîrșitul agentului V. 4. C BUCECEA Bucecea Jurnalul unei femei în alb Redacția nu răspunde de eventualele modificări ♦ ?f curier ANONIMA Corni Singura soluție pentru a putea intra în posesia drepturilor reclamate este aceea de a vă adresa organelor de justiție. CONSTANTIN DANILA Săveni Consiliul popular al orașului Săveni, prin scrisoarea semnată de tovarășii V. Chiriac, președinte, și C. Marcu secretar, ne informează că în curînd veți beneficia și dv. de butelie de aragaz. MIHAI V. BURCIU Românești De la Spitalul mixt Ștefănești ați primit îndrumările necesare pentru a vi se restitui banii pentru spitalizare (adeverință de salariat și cerere de retragere a debitului). De ce nu vă conformați ? AUREL CORJAUȚEANU Dorohoi Nu credeți că dacă ați fi trecut pe la comitetul de direcție al I.M.A. Dorohoi lucrurile s-ar fi lămurit mult mai repede ? • In ziarul nostru a apărut un articol cu titlul „Pentru cîteva sute de lei“, în care se critica faptul că în unele cooperative agricole televizoarele, pentru care s-au cheltuit bani, nu funcționează. Uniunea județeană a cooperativelor agricole (e drept, cam tîrziu) ne aduce la cunoștință că cele relatate sînt întrutotul juste. Au fost luate măsuri ca televizoarele de la cooperativele agricole din Vatra Lupeni și Viișoara (pentru că și despre acestea a fost vorba în nota critică) să fie reparate și folosite în scopuri culturale, în vederea educării și îmbogățirii cunoștințelor cultural - educative ale membrilor cooperatori. % Nota critică, „17 cuvinte cu litera F“, publicată în ziarul nostru nr. 2443 din 21 februarie a.c., atrăgea atenția conducerii O.C.L. Alimentara că unele spații comerciale necorespunzătoare pun în mare încurcătură pe consumatori. Cel mai reprezentativ exemplu, sub acest aspect, fiind franzelăria din Calea Națională, situată, după cum se știe, în plin centru municipiului, unde din cauza spațiului prea mic se formează uneori șiruri interminabile de cumpărători. In legătură cu observația făcută, conducerea O.C.L. Alimentara ne răspunde că într-adevăr deficiențele consemnate în nota critică sînt reale și că situația existentă este bine cunoscută și de către organele locale cărora s-a adresat în mai multe rînduri pentru a primi sprijinul necesar. Dar totul s-a oprit numai la faza de discuții, fără să se poată face nici măcar un pas înainte pe linia satisfacerii spațiului solicitat de cerințele unui comerț civilizat, pe cînd pare și măsuri concrete ? M. V. Com. George Enescu După cite se pare nu prea citiți ziarul nostru deși susțineți acest lucru. La rubrica de față am mai invitat pe cititorii noștri ca in privința pensiilor sau a altor ajutoare să se adreseze organelor care se ocupă în mod special de re 20larea acestor probleme. Pentru a primi toate indicațiile de care aveți nevoie în situația relatată trebuie să vă adresați casei de pensii Botoșani. G. C. ȘI ALȚI CETĂȚENI Botoșani Răspunsul solicitat îl puteți afla adresîndu-vă Consiliului popular al municipiului Botoșani. PETRU VIZITIU Botoșani Direcția comercială ne-a comunicat că nu ați fost premiat deoarece ați avut abateri de la regulamentul de ordine interioară. GHEORGHE ALUPOAIE Aurel Vlaicu nr. 2 Dorohoi Tovarășul Ioan Clim de la unitatea din Botoșani ne-a comunicat că vă va rezolva cererea. ElE El GllIIIEOmeni El ÄITli t KÎIDQ 1 MIERCURI 2 APRILIE 11.00 Limba franceză. Secția 53. 11.30 Limba engleză. Secția 52. 12.00 TV pentru specialiștii din industrie. 12.30 închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 Telex TV. 17.35 TV pentru specialiști. Medicină. 18.05 Limba germană. Lecția 49. 18.30 Club XX — emisiune pentru tineret. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 în direct... de la Cluj. 19.45 Căsuța poștală 111. Dialog cu telespectatorii. 20.00 Avanpremieră. 20.10 Telecinemateca. „Al 41-lea“. 21.40 Publicitate. 21.45 Monografii contemporane. 22.00 Itinerar european. (VI). 22.15 Recitalul baritonului Octav Enigărescu (interviziune). 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. lonDonmimiiniQiiininD Lapte acrișor La magazinul Gostat din Calea Națională, Botoșani, nu este lapte dulce. Asta datorită faptului că gestionara Catalina Rotam e foarte acră. Să ne explicăm. Cu vreo lună în urmă cînd muta brînza de vaci dintr-o putină în cratița din care o servește apoi clienților, uitase că are scară; mîinile, nu prea curate, le folosea cu multă dezinvoltură. Au văzut clienții, le-a pierit pofta și au plecat. Duminică, 30 martie a.c., un șir de 40 de oameni așteptau ca aceeași Catalina Rotaru să catadisească a primi cîteva bidoane cu lapte pentru ca astfel clienții să fie serviți mai iute. Au așteptat o oră. Ieri, 31 martie, a venit la redacție un cetățean care luase lapte de la același magazin. Laptele se făcuse brînză. Am întrebat-o pe Catalina Rotaru cum e laptele. „E acrișor”, mi-a răspuns dumneaei foarte acră.s-ar putea ca vina să fie și a fermei nr. 7 Cătămărăști. Dar din moment ce vînzătoarea știe că laptele e acrișor, de ce-l mai oferă clienților ? Așadar, lapte acrișor, igienă... acrișoară, și o vînzătoare acră. Acriturile n-au ce căuta acolo unde se vinde lapte dulce. Scrisoarea unui bebeluș „Nene CTC istule, am crezut că mă voi bucura cînd bunicuțul mi-a adus un talc pe letițe. Dar să vezi minune. Letițele nu se mișcă de loc. Și eu fac bufoni de cîte ori incerc să merg cu talcul. Nene, mata ai bebeluși, ca mine ? Dacă ai dă-le lor talcul și ai să vezi ce-oi să-ți zică. E lLșine, zău așa. Parcă v-aș fi prins cu degetul în nas. Știți ce-mi face mama cînd mă prinde ? Nu-mi mai ia bomboane. (Mai bine nu mi-al mai lua țarc“) Țarcul cu pricina este produs la I.O.I.L. Metalurgica Buzău și din vina nu știm cui, de la CTC, dar și de la OCL a ajuns în magazin. Cine poate să răspundă la scrisoarea bebelușului ? Pantoful Dariei Daria Bebușancă din Suceava a cumpărat joi, 27 martie a.c., o pereche de pantofi negri nr 39. N-a ajuns cu ei pînă acasă pentru că a pierdut unul (care, stîngul ori dreptul ?) cînd era pe Calea Națională sau pe strada Karl Marx. Nu înțelegem de ce trebuia să se adreseze neapărat nouă ? Să-i spunem celui care l-a găsit să vină să-l ia și pe al doilea ? Ori să i-l trimită la Suceava (cu cadouri cade Anul Nou ?). In orice caz noi păstrăm adresa Dariei. Rubrică realizată de RACU CADELCU