Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-05-16 / nr. 2514

£ Anul XXV nr. 2514 vineri 16 mai 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÍH ÎNTREPRINDERILE de mecanizare a agriculturii FIECARE SECȚIE TREBUIE SA DEVINĂ RENTABILĂ Condițiile climaterice in­fluențează în mare măsură și rezultatele unităților de me­canizare a agriculturii. In a­­n­u­l 1968, cheltuielile de pro­ducție planificate au fost de­pășite în mare parte și da­torită acestui fapt, dotația a­­cordată fiind peste suma pla­nificată cu 4 573 mii lei. Și totuși acolo unde s-au depus eforturi susținute, unde exis­tă un nivel superior de orga­nizare a producției și a mun­cii, rezultatele sunt altele. La I.M.A. Săveni și Albești, de pildă, s-au înregistrat econo­mii la dotații în sumă de 1 065 mii lei. Anul acesta, sarcinile sunt sporite, mecanizatorii și-au asumat, de asemenea, în în­trecerea socialistă, angaja­mente importante. Viața ne dă temei să afirmăm că posi­bilitățile pentru a reduce cheltuielile, pentru a descope­ri și valorifica noi resurse de venituri sunt reale. Este edi­ficator ce a realizat în acest sens în primele trei luni ale anului întreprinderea de me­canizare Botoșani. Din ana­liza rezultatelor economico­­financiare, rezultă că planul de producție a fost depășit cu 10 la sută. La aceste realizări au contribuit mecanizatorii celor 11 secții (din totalul de 14) care și-au realizat și de­pășit sarcinile de plan, cu toate că au lucrat în condiții destul de grele. Pentru apor­tul deosebit putem evidenția secțiile din Curtești, Stăuceni, Cristești, Roma, Unțeni, Bo­toșani, Poiana. Obținerea re­zultatelor pozitive este o con­secință a îndeplinirii sarcini­lor stabilite prin planul de măsuri. Astfel, la atelierul de întreținere și reparații s-au redus simțitor normele de timp în cadrul operațiilor de execuție, ca urmare a unei mai bune organizări a proce­­sului tehnologic. De exemplu, de la 400 ore - om necesare unei reparații curente la un tractor, în prezent aceasta se execută în 257 ore-om, redu­­cîndu-se astfel timpul de imo­bilizare a unui tractor cu 143 ore. De asemenea, d­intr-un studiu amănunțit asupra u­­nor norme de muncă, ce nu erau științific fundamentate au fost elaborate noi norme asigurîndu-se un cîștig cores­punzător muncii efectiv pres­tate. Totodată, prin măsurile luate, a crescut și răspunde­rea materială a muncitorilor asupra calității lucrărilor. Se poate aprecia faptul că personalul atelierului meca­nic, ca urmare firească a e­­forturilor depuse, a reușit să obțină însemnate venituri prin extinderea reparațiilor la terți, depășind planul de venituri cu 69 000 lei. Veni­turi importante au fost reali­zate și în sectorul activităților anexe prin prestarea­­ unor servicii, cum ar fi : transpor­tul îngrășămintelor chimice și naturale, al produselor de balastieră, al semințelor, to­­carea furajelor etc. In ansamblu, I.M.A. Boto­șani a efectuat un volum spo­rit de lucrări, prin extinderea și diversificarea lor, în vede­rea obținerii unor producții agricole cit mai mari. Timpul în general, întreprinderile care nu și-au realizat planul de venituri au depășit și chel­tuielile. Din situația prezenta­tă rezultă că volumul produc­ției realizate reprezintă 62 la sută față de sarcina planifi­cată. Neîndeplinirea planu­lui se datorează în mare mă­sură dificultăților deosebite întîmpinate în executarea de­neprielnic executării lucrări­lor în cîmp, datorită acestei desprimăvărări tîrzii, a fă­cut necesară intervenția ho­­tărîtă a conducerii în momen­tele oportune, cînd solul per­mitea efectuarea lucrărilor mecanizate. In primele zile de lucru mecanizatorii au reușit să efectueze unele lu­crări de arat, întreținut ogoa­re, grăpat trifoliene și semănat, ajutînd ei înșiși la identifica­rea fiecărei porțiuni de te­ren zvîntat, neașteptînd ca în­treaga suprafață să fie optimă pentru începerea lucrului. Secțiile de la Gorbănești, Su­lița, Roma, Răchiți și altele au reușit să efectueze lucrări din prima urgență pe supra­fețe la început minime, dar apoi, o dată cu încălzirea tim­pului, să asigure de lucru la întreg parcul de mașini și tractoare. Cu totul altfel se prezintă situația celorlalte unități de mecanizare la nivel de ju­deț. Pentru edificarea felului cum și-au realizat sarcinile pe trimestrul I a.c. prezentăm mai jos un tabel , canizată a lucrărilor agricole de primăvară. Fondul de timp­ al mașini­lor agricole și al mecanizato­rilor este folosit, la nivelul u­­nui an, în proporție de 40—50 la sută. Acest fapt determină necesitatea extinderii activi­tății de producție prin execu­tarea a diverse prestări de servicii, cum ar fi: transpor­turi, reparații de tot felul, confecții metalice etc., atît pentru unitățile de stat din alte sectoare de activitate, cît și la persoane particulare. Condiții de efectuare a unor asemenea lucrări există. Po­sibilitățile de extindere a ac­tivităților anexe — destul de limitate în activitatea între­prinderilor de mecanizare din județ — nu sunt folosite decit în mică măsură. O cauză este și insuficienta preocupare­ a conducerilor de secții și în­treprinderi în valorificarea importantelor rezerve și con­diții ce există pentru obține­ GH. COJOCARU contabil șef la secția de me­canizare din Direcția agrico­lă județeană Botoșani FLORIAN REPCA — econo­mist (Continuare in pagina a III-a) NIVELUL VENITURILOR NIVELUL CHELTUIELILOR IM-A. REALIZAT FAȚA DE PLAN REALIZAT FAȚA DE PLAN •/.­­/• ALBEȘTI 85 82 BOTOȘANI 110 97 BUCECEA 52 125 COȚUȘCA 54 125 DARABANI 34 115 DINGENI 57 121 DOROHOI 70 123 FRUMUȘICA 75 122 SAVENI 38 12» TOTAL_________________________62 11« In sectorul de exploatare forestieră din comuna „Nicolae Bălcescu" Foto : I. HELICI Prestări de servicii la sate De la începutul acestui an — ne informează to­varășul Gheorghe Cojocaru, șef de serviciu la U.J.C.C. — pe lângă cooperativele de consum din județul nos­tru au luat ființă un număr de 29 noi secții presta­toare de servicii. Numărul secțiilor existente în județ a crescut cu : 4 croitorii, cite 3 dulgherii și tîmplării, cite 2 secții zugravi - zida­i, cizmării, tinichigerii, fri­zerii, împletituri, nuiele și alte secții. Preocupări deo­sebite, încununate de rezu­late bune, au dovedit con­ducerile cooperativelor de consum din : Rădăuți-Prut cu 3 secții noi, Coțușca și Hilișeu-Horia cu cîte două noi secții ca și cele din Avrămeni, N. Bălcescu, Păl­tiniș, Bucecea și ale altor cooperative. EMIL: riminniii imn» I /CENTI? MIMIID Urgențe in agricultură BS Lucrările de întreținere a culturilor prășitoare au în­ceput în majoritatea coopera­tivelor agricole. Țăranii co­operatori execută în prezent prașila I­la­mac, sfeclă de za­hăr și floarea - soarelui. La Sîrbi, bunăoară, au fost pră­șite 80 ha cu sfeclă de zahăr, la Gorbănești — 70 ha, la Păun — 50 ha, iar la Cucorăni 20 ha floarea - soarelui.­­ Plantatul legumelor este o lucrare la ordinea zilei. Pî­­nă vineri au fost plantate cu legume 1249 ha din cele 1830 ha prevăzute. Cooperativele agricole , din Călărași, Todi­­reni, Botoșani, Vlăsinești, Do­­rohoi, sînt avansate la această lucrare. Totuși mai sînt de­ plantat suprafețe destul de mari cu roșii, ardei etc. în cooperati­vele agricole Stăuceni, Roma, Copălău, Drăgușeni, Dara­bani, Bălușeni și altele. In­­tîrzie în mod nejustificat iri­gatul legumelor. Din supra­fața totală au fost udate pen­tru prima oară numai 250 ha.­­ O acțiune care continuă și în prezent în livezile din unitățile agricole este comba­terea dăunătorilor. Pînă acum au fost stropiți 244. 000 pomi fructiferi. Rezultate mai bu­ne s-au obținut la cooperati­vele agricole Românești, Cor­­dăreni, Zlătunoaia, Roma, Cu­corăni, Oneaga și altele. Agenda In orașul Dorohoi a fost amenajat și dat in exploatare un labora­tor de produse de car­mangerie, bucătărie și cofetărie, care va con­tribui la o mai bună aprovizionare­­ a maga­­­­zinelor cu preparate­­ proaspete și in canti­tăți sporite. Peste citeva zile, lo­cuitorii satului Ibănești își vor putea face cu ei­­, pârâturile intr-un nou și modern magazin u­­niversal, dotat cu mo­bilier nou și bine apro­vizionat cu mărfuri. Magazinul universal împreună cu bufetul, dețin un spațiu comer­cial în suprafață de­­ peste 280 m.p. iüii MiniMniMifrj_L REPORTAJ SECUNDE PENTRU VIAȚĂ REPORTAJ poate Era un om simplu, fără vreo pregătire deosebită, și tocmai de aceea m-a impresionat atit istorisirea pe care mi-am notat-o in carnet, aflîndu-mă la Stația de salvare Botoșani : — în ziua de 6 mai s-a primit un apel , lingă cinema­tograful „Luceafărul“ se afla un om în pragul morții. In­­tîmplarea a făcut ca tocmai în acel moment o altă mașină a Salvării să se afle în trecere pe­ acolo. Oamenii au oprit mașina. Bolnavul a fost adus imediat la policlinică, unde primul medic întîlnit, dr. Petru Moruzzi, l-a îndrumat pe șofer să se adreseze medicului internist. Bolnavul era deci în mașină, pe targa, în comă (făcuse o intoxicație etilică gravă și suferea de miocardită !). Mă gîndesc la acel medic internist, dr. Fă­ticeneanu Solomon, care n-a binevoit să coboare treptele ce-l despărțeau de mașină. „Aduceți-l în cabinet, să fie consultat omenește". Atît de „omenesc“ sunt! Nerezistînd propriilor nervi încordați, șoferul a întors ma­șina și a plecat, glonț, la spital, încredințînd bolnavul ser­viciului de urgență. A fost salvat de un om simplu, de un șofer. . . Sînt 22 de șoferi, care lucrează pe 18 autosalvări. 24 de ore din 24, în urma apelului făcut la 06 mașinile pleacă cu toată viteza, în oraș sau în cel mai îndepărtat sat de pe cuprinsul județului. Prin viscol sau prin noroi, pe drumu­rile acestea au­t de blestemate de oamenii volanului, nicit dacă aș lucra la Direcția județeană de drumuri, mi-ar fi rușine s-o mărturisesc. Cine mai sunt? 5 felceri, 5 oficianți sanitari, 3 surori, 2 asistenți, 5 brancardieri și o singură moașă ! Cite vieți, cite secunde pentru viață au smuls acești oameni bolii, accidentelor, morții? Deschidem împreună cu felcerul Petru Ciubotaru două registre de ieșiri (voi reveni la ele) și transcriem: La 29 aprilie, Salvarea a fost solicitată să transporte la maternitate pe bolnava Maria Mititelu, din Albești, care avea un avort spontan. Transportată cale de cîțiva kilo­metri pe un drum mizerabil (iarăși drumurile !), cu o că­ruță, femeia pierde extrem de mult singe. Ajunsă la Albești, felcerul Dumitru Neagu îi reface masa sanguină la fața locului, aducînd-o apoi la Botoșani. O viață a fost salvată. Cel care a intrat în garaj la ora 0,20 —în miez de noapte — se numește conducătorul auto Radu Poenaru. In ziua de 9 aprilie, Florica Sandu — de numai 3 luni — se îmbolnăvește grav de toxicoză, prezentînd și convulsii. Starea fetiței este alarmantă, situația — disperată. Asisten­tul Petru Prelipceanu revede ca-ntr-o proiecție fantastică tot ce a învățat în anii de școală. Se decide și intervine cu o hotărîre riscantă, făcînd tot ce se putea, cu mijloacele e­­xistente la îndemînă. Fetița ajunge la spitalul de copii. Este vie. Parcă e o carte a vieții aceasta pe care o răsfoim, și din loc in loc citim cuvinte ca în bătaie de joc , chemare fictivă, chemare falsă. Niște nemernici (alt cuvînt nu găsesc pentru ei) glumesc cu Salvarea — pun pe drumuri mașinile (poate ultima mașină­­ prezentă în parc, în vreme ce un muribund adevărat n-ar avea cu ce să mai fie adus la spi­tal), fac „glume". Telefoniști sunt exasperați, au făcut de­mersuri la P.T.T.R. și li s-a răspuns că ar putea fi identifi­cate izvoarele de derută, dar numai în schimbul unei taxe speciale. Cine nu vrea să plătească suma ? ! Un tovarăș con­tabil? Un tovarăș director? Ar fi suficient să se descopere un singur farsor — și sunt convins că, la proces, asistența ar cere să fie închis pe o viață de om ! Pentru o sumă oare­care de bani, mai gîndiți-vă, tovarăși socotitori. . . Stau în încăperea minusculă în care zbîrnîie telefoa­nele — șoferii intră și pleacă, n-au timp, găsesc totuși unul cu care schimb citeva cuvinte. îmi vorbește despre preco­­mă și în alți termeni cu care s-a familiarizat, ca un doctor, ei spun că mă miră limbajul acesta, iar omul replică li­niștit : — Stat de 20 de ani în sectorul sanitar. De 13 ani, la Salvare. ALEXEI RUDEANU (Continuare în pag. a III-a) l Redacția $1 administrația t Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane * Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și juristul — 1217 Administrația «* 1372 Plenara comitetului județean al U. T. C. Ieri, în sala cinematografului „Melodia“ s-au desfă­șurat lucrările plenarei Comitetului județean Botoșani al U.T.C. Plenara, care a pus în discuție una din principa­lele forme și mijloace ale activității educative cu tinere­tul — munca voluntar - patriotică — a beneficiat de pre­zența, la lucrările sale, a tovarășului Bratu Păun, secretar al comitetului județean de partid, de reprezentanți ai u­­nor întreprinderi și instituții economice din județ, dele­gați ai organizațiilor de masă și obștești. După ce tovarășul Ioan Dragomir, prim secretar al comitetului județean U.T.C., a prezentat un raport cu privire la felul cum organele și organizațiile U.T.C. și-au adus contribuția la mobilizarea tinerilor pentru îndepli­nirea acțiunilor de muncă voluntar - patriotică, partici­panții la plenară au adoptat un plan de măsuri privind realizarea obiectivelor pe anul 1969. „BOTOȘANI -coordonate contemporane“ încep astăzi în orașul reșe­dință de județ manifestările i­­nițiate de municipalitate, sub titulatura „Botoșani—coordo­nate contemporane". Despre semnificația și conținutul a­­cestora am solicitat, în ca­drul unei scurte discuții, câ­teva cuvinte tovarășului Con­stantin Iurea, primarul mu­nicipiului Botoșani. — Știm, tovarășe pri­mar, că începînd de as­tăzi Botoșanii sînt gazde­le unei manifestări deose­bite , vor veni aici, pe locu­cu fiii lui, am urmărit să cre­ăm și acestora un sentiment, iscat de reîntîlnirea lor cu o­­rașul, dar și cu colegii lor de generație. — Intr-adevăr, cele a­­flate acum ne-au întregit orizontul despre manifes­tarea inițială. Am vrea, dacă sînteți amabil, să ne spuneți citeva cuvinte des­pre programul de desfă­șurare a acestor manifes­tări. — Ele vor dura trei zile: vineri, sîmbătă și duminică. Interviu cu tovarășul primarul Constantin IUREA municipiului Botoșani zile natale, majoritatea u­­nor slujitori ai culturii naționale, artei, științei care au părăsit orașul în ul­timele decenii. Tocmai pen­tru că o astfel de reîntîl­­nire cu proprii fii repre­zintă un act de cultură deo­sebit, vă rugăm, dacă a­­veți bunăvoință, să dați pentru cititorii noștri cî­­teva detalii în plus. — Cu cea mai mare plăce­re. Personal, cred că ar tre­bui de precizat, mai întîi, scopul acestor manifestări. Dar și acesta, la rîndul lui, are două aspecte : revitaliza­­rea sentimentelor ■ de datorie față de orașul copilăriei, pen­tru cei care astăzi ne vor o­­nora cu prezența lor, pe de o parte, și reactivizarea aces­tui sentiment la cetățenii mu­nicipiului. Vedeți, lucrurile sunt destul de complexe. Che­mați la înalte misiuni, fiii orașului nostru nu au uitat „ulița copilăriei“, școala unde au învățat, oamenii care i-au sprijinit în mersul lor as­cendent. Sentimentului la care mă refer îi trebuie un cadru mereu mai favorabil de a-1 menține mereu vigu­ros. Dar arta poate fi extin­să , întîlnindu-se aproape 190 de intelectuali proveniți din municipiu, în intenția orga­nizatorilor a fost și crearea u­­nui climat favorabil schimbu­lui de idei, a reîntîlnirilor co­legiale.. Dacă orașului i se creează posibilitatea întâlnirii Deschiderea festivă Va avea loc astăzi, la ora 9,30, în sa­la teatrului Mihai Eminescu. Și ziua de azi, și cea de mîi­­ne sînt dedicate comunicări­lor științifice. Agenda acesto­ra este foarte bogată, din ca­re cauză nici nu mai dau nu­me , vor fi peste 25 de co­municări. Astăzi, la prînz se va vizita expoziția de acte și documente botoșănene, des­chisă în sala­ de marmură a teatrului Ea va funcționa sub un Motto foarte suges­tiv, din opera unui alt mare botoșănean, Nicolaie Iorga! „Trecutul unei țări, parte in­tegrantă din prezent, se cu­prinde in cronici și istorii, in actele publice de multe feluri, de la unele acte a a­­celor ce s-au petrecut in­tr-un sat, pînă la actele ce­le solemne și pecetluite pen­tru afaceri importante sau mari evenimente politice“. Activitățile din ziua de azi mai cuprind un tur al muni­cipiului, cu oprire la princi­palele obiective industriale și culturale din oraș și, în în­cheiere, spectacolul folcloric „Așa-i datina la noi", susți­nut de artiștii amatori din municipiu. Mîine, după înche­ierea sesiunii de comunicări științifice, susținute de oas­peții noștri, dar și de perso­nalități locale, se va face o Interviu realizat de TIBERIU BRĂESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Gheorghe Huiuci, conducător auto la I.G.C.L. la plecarea în cursă I I

Next