Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)
1969-09-12 / nr. 2617
4 -4 t Y -4L * r Anul XXV nr. 2617 vineri 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani • In cadrul aplicării studiilor de organizare științifică a producției, colectivul condus de ing. Nicolae Matei de la Centrul județean de reproducție și selecție a animalelor a introdus procedeul de a materialului înfiolare seminal destinat reproducției. re Vechiul procedeu, cafolosea butelii cu dop, a fost abandonat. In felul acesta vitalitatea materialului seminal crește cu 12 ore, ceea ce va influența pozitiv natalitatea la animale. Totodată, prin noua metodă se realizează o economie anuală de cheltuieli de circa 40 000 lei. • In unitățile deservite de Centrul de protecția plantelor Botoșani se desfășoară combaterea cuscutei din trifoliene. Au fost distribuite cantitățile necesare pentru executarea acestei acțiuni pe 200 ha. vetre infestate. In același timp se distribuie Aldrin și Criptodin pentru tratarea griului ce se va însămînța în această toamnă. La sediul unității se repară acum utilaje pentru sezonul de combatere a bolilor și dăunătorilor în timpul iernii. Pînă acum au fost reparate 30 vermorele de tipul AS—14 și 10 pompe carosabile. * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A devenit ceva obișnuit ca înainte de începerea lucrului, in parchetele de exploatare, șeful sectorului forestier Coșula să reamintească muncitorilor despre normele de securitate a muncii Fotografia : IOAN NEGREA Dacă în primele luni ale anului între cauzele întîrzierii lucrărilor de investiții, ponderea au avut-o cele obiective, încă de la sfîrșitul primului trimestru o serie de deficiențe pur subiective se opun atingerii cifrelor dorite. Ceea ce complică și mai mult lucrurile este numărul mare de obiective, la care cu patru luni înainte de sfîrșitul anului — din care trebuie să se rețină, cel mult două oferă condiții normale de lucru — realizările sunt mult rămase în urmă. Iată-le pe cele mai principale : Cea mai mare parte a obiectivelor de mai sus se află în execuția întreprinderii județene de construcții-montaj care, în aceeași perioadă de timp, realizează doar 60,8 la sută din sarcinile de plan anuale. Cifrele din tabelul, de mai sus prilejuiesc și alte comentarii. Astfel, la obiectivele la care din cauza lipsei de documentație și a nedeschiderii finanțării la timp lucrările au fost atacate mai tîrziu, nu numai că nu s-a făcut nimic pentru recuperarea restanțelor înregistrate încă din start, ci, acestora li s-au adăugat altele. Așa stau lucrurile la atelierul mecanic al I.I.L. „Flamura roșie“, la linia tehnologică a IIL Dorohoi,, liceul și internatul din Botoșani etc. La o serie de obiective e deficitară- achiziționarea mulajelor,în, ,special de către beneficiari,, iar, la altele, corelarea execuției cu aducerea acestora. Din astfel de motive , la fabrica de brînzeturi, la construcții-montaj realizările sînt ,de peste, 62,0 la sută, iar la total ,abia de 45,4 la sută.Situații asemănătoare sunt și la complexul comercial, linia tehnologică de la ■ castelul de apă,IAS, Săveni,UJCC, UJCM și alți beneficiari. Lunile carecum constructorul urmează au, de altfel știe, o deosebită importanță. O dată cu realizarea unui ritm susținut de lucru, urmează să se realizeze stadii fizice care să permită luarea cu oportunitate a măsurilor de continuare a lucrului pe timp nefavorabil. De asemenea, conducerea întreprinderii județene de construcții-montaj trebuie, o dată cu elaborarea măsurilor în acest sens, să accelereze ritmul de execuție pentru respectarea termenelor de punere în funcțiune a fiecărui obiectiv, pentru ca pe măsură ce ne apropiem de sfîrșitul anului numărul șantierelor să se restrîngă, eforturile să poată fi din ce în ce mai concentrate. E timpul, a fost și pînă acum, ca și beneficiarii de investiții să-și aducă un aport mai susținut în special prin îndeplinirea la timp a atribuțiunilor ce le revin pe linia procurării de utilaje și apoi cea permanentă cu colaboraconstructorul. I. HOGAȘ INVESTIȚII 1969 RAPORTATE LA TIMP, REALIZĂRILE CER AMPLIFICAREA EFORTURILOR Obiectivul Beneficiar Realizat din planul anual Total C+M Statia de înnobilare a nisipului Fabrica de brînzeturi Dorohoi Complex comercial Atelier mecanic Linie tehnologică și uscător Extinderea sursei de apă Construcția castelului de apă Creșa din Botoșani încălzirea centrală Spitalul nr. 1 Liceul Botoșani Internat și contină Canalizarea sectorului zootehnic Diferite investiții întreprinderea Minieră Miorcani 34,6 36,1 Industria laptelui 45,4 62,8 OCLI Industrial 58,6 73,9 IIL „Flamura roșie“ Botoșani 33,1 31,9 IIL Dorohoi 35,3 57,0 IGCL Botoșani 42,8 46,1 55,3 63,9 Direcția sanitară 27,3 26,9 31,2 30,2 Inspectoratul școlar 46,2 48,3 Inspectoratul școlar 17,5 24,1 IAS Leorda 43,1 42,7 Intrep forestieră 50,5 49,1 Industria cărnii 60,6 56,3 IAS Săveni 49,6 59,7 UJCC 60,5 74,6 UJCM_____________52,0 60,8 Cronică municipală DECIZIA 80 A fost elaborată anul acesta de comitetul executiv al consiliului popular municipal — și prevede un șir de norme obligatorii ale vieții citadine. Orâșenii o cunosc și, în mare, o respectă — încadrînduse în litera legii de bună voie, dar și sub sancțiunea actului contravențional. Dar municipiul crește de la o zi la alta, ceea ce nu a fost încă prevăzut în actul normativ, și devine obligație cetățenească. Botoșănenii nu au locuit, pînă acum, în cartiere și-n blocuri, și situația aceasta de firească aglomerare în spații limitate nu i-a debarasat de vechile deprinderi patriarhale. In noile cartiere se cresc în voie păsări, se pornesc motoare în miez de noapte și se scot preșurile la bătut în ceasurile cele mai bizare. Copiii sunt lăsați să strige pe sub geamuri, iar oamenii cei mari își fac șicane acustice fără mustrări de cuget și, mai ales, sancțiuni „la buzunar". Pînă la reeditarea Deciziei 80/1969, asociațiile de locatari să reglementeze orarul liniștii și al zgomotelor în toate înfățișările lor ! Se așteaptă primele amenzi, pe care le vom populariza I REP. OB Vedere din Botoșani. PHOLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Cuvîntarea NICOLAE Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cit și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și secu- președintelui CEAUȘESCU rității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor Avem convingerea că, în sale, cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cu mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Buh venit“ pe pămîntul României (Aplauze îndelungate). Redacția $1 administrația : Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane. Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — HOB Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Vizita în țara noastră a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitala președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, vicepreședinte Manea Mănescu, al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Excelenței sale președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Josef Randion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președenției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de State trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fața militarilor rostind în limba română : „Bună ziua ostași“. Președintelui federal îi sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale române venite in întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, rostește un cuvînt de bun venit. Răspunde președintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. Numeroși bucureșteni, veniți pe aeroport pentru a aduce oaspeților urarea poporului român de „bun sosit“, aplaudă cu căldură, flutură stegulețe. Un grup de tinere în costume naționale oferă oaspeților austrieci buchete de flori. Primirea deosebit de călduroasă pe care a făcut-o populația Capitalei președintelui federal Franz Jonas constituie o expresie a sentimentelor de prietenie și stimă ale poporului nostru față de poporul austriac. Vizita președintelui Republicii Austria în România se înscrie ca un moment important în istoria bunelor relații (Continuare In pagina a IlI-a) Depunerea unei coroane de flori In după - amiaza aceleiași zile, președintele federal Franz Jonas și persoanele oficiale care îl însoțesc au depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Cuvîntarea președintelui FRANZ JONAS Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru vintele amicale de salut cucu care mă întîmpinați atît pe mine, cit și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani intr-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. în acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Suntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după - amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut vizită protocolară președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete, la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul între președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei, a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat președintelui Franz Jonas, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I. Felicitînd călduros pe președintele federal al Austriei pentru1 înalta distincție conferită, președintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer această înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre“. „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac“. Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Merite al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți ca însemn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, această înaltă distincție — a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România“. Mulțumind cu căldură, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinței de dezvoltare în continuare a prieteniei și colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa“. (Agerpres). r-t 4 *