Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-07-22 / nr. 2572

Anul XXV nr. 2572 mărți 22 iulie 1969 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 pagini 30 bani Vizita conducătorilor de partid și de stat în județul Argeș Primirea tovarășului entuziastă făcută Nicolae Ceaușescu In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarășii Ma­nea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întilniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu ca­dre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni care și-au manifestat, și cu acest prilej, încrederea și ata­șamentul deplin față de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii ar­geșeni au reafirmat entuziasmul cu care întimpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de sea­mă în viața partidului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în fața celor ce muncesc. Vizita în județul Argeș se adaugă șirului de puternice ma­nifestări a unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, al Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în­ su­flete , ecoul manifestațiilor en­tuziaste cu care cetățenii, jude­­­țelor­­ Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Arad l-au pri­mit pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor ges­turile încărcate de emoție, marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comi­tetului Central al Partidului. Și iată, conducătorii partidu­lui și statului nostru s-au în­­tîlnit din nou cu cetățenii în­­tr-o vizită intrată în tradiția vieții publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățeni­lor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei, s-ar putea spu­ne că istoria este o rea­litate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte­ pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri, ce scriu file memorabile în istoria con­temporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a a­­cestei zone consemna existen­ța numai a cîtorva mine ru­dimentare de cărbuni, a Fabri­cii ,Textila“ — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu im­presionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armo­nioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate in­dustriale construite sau în curs de construcție, au dat o nouă înfățișare orașelor și sa­­telor argeșene. Politica parti­dului de industrializare socia­lista își găsește aici o­­ expre­sie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața a­­cestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impre­sionantă pădure de sonde, care avea să transforme­ aceste locuri într-o nouă zonă petro­lieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine încă de la primire s-au vă­dit din plin atmosfera sărbă­torească, entuziasmul, însufle­țirea cu care populația jude­țului a întîmpinat vizita tova­rășului Nicolae Ceaușescu și a formează o puternică bază e­­nergetică a țării.­­De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori­ ridi­că noi ,citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producția chimică a crescut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar industria con­structoare de mașini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din județ au reali­zat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decît acea a anului 1950. Aici, în județul Argeș, se află industria de autoturisme ro­mânești. Tot aici se realizea­ză 87 la sută din producția de tananți, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum și pes­te o cincime din producția de plăci fibrolemnoase. Este de a­­juns să amintim Rafinăria din Pitești, fabrica de motoare e­­lectrice, fabrica de stofe „Ar­­geșana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, și înțelegem amploarea procesu­lui de industrializare socialistă pe plaiurile argeșene. . Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cînd ne referim la agricultura jude­țului Argeș. Aici își desfășoa­ră activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprin­deri de mecanizare a agricul­turii și 123 de cooperative a­­gricole de producție. In clipa de față, pe ogoarele argeșene lucrează aproape 2.000 de trac­­­­toare, aproape 900 de combine și peste 1.100 de semănători mecanice. Avuția obștească a cooperativelor a crescut, față de 1965, cu 30 la sută. Sutele de școli, noi, un­, in­stitut de învățâmînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieții spirituale în plină efervescen­ță pe­ meleagurile­­ Argeșului, realități ale acestui proces de intensă evoluție pe toate planu­rile cu care cetățenii județului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanț al muncii creatoare, pri­lejuită de intensele pregătiri­ pentru cel de-al X-lea Con­gres al partidului și pentru­ a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au­­ întîmpinat arge­șenii pe conducătorii partidu­lui și statului nostru, care au vizitat ieri județul, celorlalți conducători de par­tid și­ de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineții în satul Glimbocata, al­ co­munei Leordeni, punctul de in­trare în județ. Pe chipurile tuturor se citește bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului și statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă in cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înțelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu, Ceau­șescu“ — scandează cei de față, vîrstnici și tineri, femei și bărbați. In ochii tuturor lu­cește emoția, toate privirile se îndreaptă spre oaspeți. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarășii Nicolae Ceaușes­cu, Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popes­cu sînt întîmpinați de Gheor­­ghe Năstase, prim - secretar al comitetului județean de partid, președintele consiliului popular județean, de conducă­tori ai organelor locale de par­tid și de stat.­­ Primul­ secretar al comitetu­lui județean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă pre­țuire, dragoste și stimă cu care locuitorii județului Argeș întîmpină astăzi pe oaspeții lor“. El se referă apoi la rea­lizările obținute în însuflețită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al parti­dului și a celei de-a 25-a ani­versări a eliberării patriei, în industrie și agricultură, în dezvoltarea social - culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat va constitui pentru toți oamenii muncii din ju­deț un prilej de­ a strînge și mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-și exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu­­ și mai mult succes ,la înfăptuirea politicii interne și internaționale­ a par­tidului. In aplauzele și uralele entuziaste ale celor pre­zenți,­­,­ tovarășul Nicolae Ceaușescu, adresează tutu­ror locuitorilor județului un cald salut în numele G.O. al P.C.R., al guvernului și al­ Consiliului de Stat și le urea­ză noi succese în munca de ri­dicare­­ a acestui­­ județ pe nori trepte ale progresului și civi­lizației. Cuvintele secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice apla­uze și ovații. Răsună urale pentru partid, pentru Comi­tetul Central, pentru conducă­torul său iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In văzdu­hul limpede al dimineții se aud vocile celor care, intonea­ză­ un imn de slavă partidului. Sunt corurile, reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de mașini, însoțită de douăsprezece autoturisme „Dacia“,­ recent' ieșite de pe­­ banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din­­ cele mai tinere orașe ale județului. Localitatea își în­tîmpină oaspetele în­ haine săr­bătorești. Peste tot sînt lente semne ale hărniciei pre­și priceperii oamenilor de pe a­­ceste­ locuri. ‘ Locuitorii săi,' a­­dunați'în centrul orașului, fac oaspeților o entuziastă­­ pri­mire. Apropierea coloanei ofi­ciale declanșează un torent de tir&le. ■ Se face­ un scurt popas. Pri­marul orașului, Ion Radu, a­­dresează oaspeților un cald cu­­vîst­ de bun venit. Un grup de tiner oferă buchete mari de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mulțumește în cî­­teva cuvinte pentru frumoa­sa primire. Din nou, valuri de urale salută prezența­ților iubiți. Conducătorii oaspe­de partid și de stat răspund acla­mațiilor. Se vizitează o expoziție în­­fățișînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraș. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din cera­mică, produse tradiționale de artizanat lucrate și azi cu măiestria moștenită din bani de harnicii lucrători stră­cooperativei din localitate, ca­ai­­e valorifică și perpetuează neasemuitele tradiții ale artei populare, adăugîndu-i noi creații care întregesc și se în­cadrează organic și armonios în tumultuosul proces al in­dustrializării. O a doua parte a expoziției oglin­dește munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele județului. Ur­mătorul are loc în mijlocul co­operatorilor de la Văleni-Pod­­goria. Locuitorii acestei comune au ținut și ei să-i întîmpine sărbă­torește pe oaspeți. Ei își mani­festă acum adeziunea deplină, unanimă față de politica in­ternă și externă a Parti­dului Comunist Român. Mulțimea aflată în fața sediului cooperativei apla­udă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, ma­mele își înalță copiii spre con­ducătorul partidului, ca sim­bol al veșnicei continuități a acestui popor. Tovarășul Ni­colae Ceaușescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrățișează pe cei mai tineri reprezentanți ai noilor gene­rații, viitorul patriei. Ră­sună urale de bun ve­nit. Sunt de față Nicolae Giosan, președintele Consiliu­lui Superior al Agriculturii, și Gh. Petrescu, prim-vicepre­­ședinte al U.N.C.A.P. Oaspeții sunt invitați în sediul coope­rativei. Președintele ei, Gheor­ghe Neacșu, informează pe secretarul general al partidu­lui despre succesele obținute de cooperatori, despre planu­rile pe care și le-au făcut pen­tru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înființată în anul 1950. In clipa de față, averea obștească se ridică la 5.300.000 lei. S-au obținut serioase realizări, mai cu seamă în domeniul viticul­turii și pomiculturii, întreaga producție, subliniază pre­ședintele cooperativei, este valorificată pe bază de con­tract. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe­­ Maurer cer relații amănunțite cu privire la modul cum sunt folosite bra­țele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor și la extinderea suprafețelor iriga­te. Se remarcă și se apreciază pozitiv­­ faptul că realizările cooperatorilor în unele sectoa­re sunt egale cu cele ale lucră­torilor din întreprinderile a­­gricole de stat învecinate. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de (Continuare în pagina a II-a) Soare pe plaiuri — soare în priviri Sa ridicam patria pe noi trepte ale civilizației și progresului DUMITRU TANASE brigadier silvic, Darabani Lucrătorii Ocolului silvic din Darabani, în frunte cu co­muniștii, au studiat cu pro­fund interes Tezele C. C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea și proiectul de Directi­ve și au urmărit permanent dezbaterile ce au avut loc în cadrul conferințelor și adu­nărilor extraordinare ale or­ganizațiilor de partid, care au reflectat adeziunea totală a oamenilor muncii din patria noastră la politica internă și externă a lor hotărîtă partidului, voința pentru înfăptui­rea programului partidului. Obiectivele înscrise în pro­iectul de Directive privind dezvoltarea silviculturii în a­­nii 1971 — 1980 dau lucrători­lor noștri un nou imbold în lupta pentru refacerea și bu­na gospodărire a fondului fo­restier. ■ în adunarea extraor­­­dinară ce am ținut-o nu de mult, comuniștii organizației noastre de partid au stabilit o serie de măsuri organizato­rice, care să ducă la îmbună­tățirea calității lucrărilor de plantații a arborilor repede (Continuare în pagina a III-a) redactia —1 administrația Botoșani Ca­lea Națională nr .1 Telefoane . Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 CU ÎNALTA RASPUNDE­ ȘI PROFUND SPIRIT PATRIOTIC Dezvoltarea impetuoasă a economiei naționale, introdu­cerea științei și tehnicii îna­intate în toate sectoarele de activitate, impun o pregătire corespunzătoare a forței de muncă din țara noastră. Sar­cina pregătirii muncitorilor calificați, necesari pentru realizarea mărețelor obiective ale construcției socialiste, re­vine învățămîntului profesio­nal. In proiectul Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului se subliniază: ...... creșterea numărului mun­citorilor calificați prin școli profesionale și ucenicie la lo­cul de muncă și a ponderii a­­cestora în totalul muncitori­lor calificați“, ca importantă sarcină a învățămîntului pro­fesional din țara noastră A­­cest învățămînt, cu tradiții formate în timp, a cuprins, în ultimii ani, un număr tot mai mare de elevi, iar prin diver­sificarea formelor de pregăti­re și îmbunătățire a conținu­tului său, își conturează o funcție socială precisă, pre­gătind un important număr de cadre care, în viitorii ani, vor contribui la dezvoltarea producției materiale a socie­tății. Lărgirea bazei materiale a învățămîntului profesional o­­feră elevilor posibilitatea în­sușirii în bune condițiuni a cunoștințelor de specialitate și de cultură generală, înca­drarea absolvenților acestor școli în producție fiind urma­tă de obținerea unor bune re­zultate. Documentele progra­matice, de o importanță deo­sebită, care preced Congresul al X-lea al partidului prevăd că : „în învățămîntul profe­sional, pregătirea se va reali­za în principal în producție, prin cursuri asigurîndu-se predarea cunoștințelor tehno­logice necesare. In agricultu­ră, pregătirea teoretică se va face în perioada de iarnă, în restul timpului elevii școlilor profesionale participînd di­rect la lucrările agricole“. A­ceastă măsură este de o mare eficiență, deoarece vine să soluționeze o serie de proble­me importante pentru activi­tatea învățămîntului profe­sional : lichidarea decalajului dintre instruirea practică din școală și cerințele locului de muncă, asigurarea unei cul­turi tehnice la nivelul cerin­țelor formulate de ramura e­­conomică în care va activa absolventul. La nivelul județului nos­tru, unde în prezent avem 5 unități de învățămînt profe­sional, cu un număr de aproa­pe 2 000 de elevi și ucenici, dezvoltarea diferitelor sectoa­re de activitate economică impune și dezvoltarea unor unități de învățămînt profe­sional, a­i căror absolvenți să-și desfășoare activitatea în construcții, precum și în u­­nele sectoare de deservire a populației. Pe linia înfăptui­rii sarcinilor ce decurg din documentele de partid, înce­­pînd cu anul școlar 1969-1970, în­ județul nostru, vor­ mai fi școlarizați 120 de ucenici în meseriile: zidar, constructor, electrician în construcții și instalații industriale și lăcă­tuș pentru construcții meta­lice. Toate aceste înnoiri aduse de Tezele Comitetului Cen­tral și proiectul de Directive pentru ,ce­l de-al, X-lea Con­(Continuare in pagina a Hl-a) OAMENII APROBA PRO »mimiiBiin! «IMMIMIî i­ PARTIDULUI DE Inflorma PATRIEI MESERIA—BRATARA DE AUR FĂURITĂ IN ȘCOALA Ing. VALERIAN CALISTRU, inspector școlar Vedere din avion a orașului Botoșani Fotografia : IOAN NEGREA Comuniștii, toți oamenii muncii din județul nostru salută cu entuziasm și încredere hotărîrea conferințelor județene de a susține propunerea ca tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU să fie reales în fruntea partidului Cel mai iubit fiu al poporului MIHAI TOMA președintele C.A.P. Mlenăuți Trăim momente de impor­tanță istorică deosebită, cînd toți cetățenii patriei chibzuiesc laolaltă asupra programului stabilit de Partidul Comunist Român privind dezvoltarea în viitor a României socialiste. Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectul Directi­velor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării eco­nomiei naționale pe perioada 1976—1980, documente de im­portanță covîrșitoare, supuse dezbaterii publice, reflectă în mod strălucit caracterul ști­ințific al politicii partidului de edificare economică și so­­cial-culturală a țării. Alături de întregul popor, țărănimea noastră muncitoare, a primit cu deosebită satis­facție prevederile privind dez­voltarea agriculturii în anii viitorului cincinal, văzînd în sarcinile ce stau în fața lu­crătorilor din agricultură un program pentru conjugarea tuturor forțelor menite să du­că la dezvoltarea cooperative­lor agricole de transformarea lor producție la în unități productive puternice, care să valorifice în mod intensiv tere­nul agricol, baza tehnică ma­(Continuare în pag. a III-a)

Next