Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-10 / nr. 2641
ZilSití, filierele policlinicelor de adulți, cele ale circumscripțiilor sanitare sau ale dispensarelor de întreprinderi, sînt solicitate de către oamenii muncii. Transpuși în nedorita postură a pacienților, uniii dintre aceștia vor lua drumul spitalelor, infirmîndu-sa, alții vor primi dîj partea medicilor recomandările de rigoare privind respectarea medicamentației prescrise la domiciliu. Pentru aceștia, intră în alertă nu numai intervenția promptă și eficientă a personalului medico - sanitar, ci și un întreg ansamblu de măsuri curativeprofilactice menite să contribuie din plin la acțiunea de refacere și întărire a sănătății, de redare nemijlocită a capacității de muncă a angajaților. Partidul și statul nostru, acordă o deosebită atenție traducerii în fapt a măsurilor privind ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii, și printre realizările de seamă ale societății noastre socialiste se numără și legiferarea unor acte normative, incorporate intr-un cod al prevederilor sociale. In acest sens, oficiile de asigurări și asistență inspectoratele pentru socială, protecția muncii și comisiile de resort ale consiliilor și comitetelor sindicale, înregistrează, cotidian, multiple acțiuni cu caracter preventiv, profilactic și curativ la locurile de muncă. în ce măsură aceste organisme își fac simțită contribuția lor socială, ne vorbește următoarea situație i la Oficiul de asistență și asigurări sociale al Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Botoșani, fondul de venituri și cheltuieli pe primul semestru al acestui an, înregistrează un deficit considerabil la multe din întreprinderile și instituțiile economice din județ. Vom lua spre exemplu, Fabrica de confecții Botoșani, Uzinele textile „Moldova“ și Industria morăritului și panificației. Pentru ajutoare de boală (incapacitate temporară de muncă și accidente) sumele cheltuite au înregistrat un plus față de cele planificate, de 456 213 lei, cu peste 8700 zile/om scos din producție. Uzinele textile „Moldova“ și Industria morăritului și panificației și-au dublat cheltuielile, iar altele, ca de pildă fabricile de confecții, întreprinderea de industrie locală Dorohoi și I.M.A., înregistrează cazuri care ne duc la concluzia că indicele de morbiditate în rîndul lor, tehnicienilor și muncitorialtor categorii de angajați nu scade. Oare e cauza menținerii unor asemenea stări de lucruri ? Certificatele medicale și în special, diagnosticările medicilor specialiști, ne fac să credem că unii președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, comisiile de asigurări sociale și protecția muncii nu-și fac datoria sau nu-și impun punctul lor de vedere în fața comitetelor de întreprindere. Și nu numai atît. Sînt „pacienți“ și medici implicați cu o serie de culpabilități, ce e drept, culpabilități de ordinul conștiinței și eticii profesionale. Cauzele creșterii indicilor de frecvență și de gravitație, ne spunea inspectorul sanitar de stat, dr. Teodor Popa, rezidă în special întarea unor măsuri nerespectehnico- organizatorice și igienico-sanitare de către unele conduceri ale întreprinderilor. Afirmația nu este lipsită de adevăr. La Fabrica de confecții Botoșani, încă nu s-a asigurat un sistem corespunzător de ventilație a aerului, temperatura, umiditatea curenții fiind la discreția focuitorilor naturali. Din unele determinări toxicologice efectuate în cursul acestui an, s-a constatat că factorul microclimatic (temperatură, umiditate, curenți de aer) continuă să influențeze negativ asupra stării de sănătate a muncitorilor de la uzinele textile și Fabrica de confecții Dorohoi, iar lipsa unor materiale igienico-sanitare ca și necunoașterea sau sfidarea instrucțiunilor privind respectarea normelor de igienă și de tehnica securității muncii (și aici ne referim la industria morăritului, ( întreprinderea de industrie locală Dorohoi) constituie încă sursa unor neprevăzute scoateri din producție a muncitorilor. Numai în prima jumătate a acestui an, s-au acordat la aceste două întreprinderi, peste 578 de zile concediu pentru caz de accidente, unele dintre ele zice-se, că s-ar fi produs în afara procesului de producție ! Ne întrebăm, (fiindcă am enumerat cîteva cauze ce au favorizat sporirea zilelor/am scos din producție dar care puteau fi ușor de preîntîmpinat) a calculat cineva, fie și estimativ, ce deficit economic produc întreprinderilor, creșterea în ritm ascendent a numărului de certificate medicale acordate pentru incapacitate temporară de muncă și accidente ? Dacă s-ar cunoaște acest adevăr, credem că atît comitetele de direcție, dar mai ales, comitetele sindicale prin comisiile lor de resort, ar acorda mai multă atenție studierii condițiilor în care se desfășoară munca, influenței acestora asupra muncitorilor. Curioasă ni se pare și atitudinea unor angajați (cu deosebire, femei) care pentru a rezolva unele probleme de interes personal, recurg la o întreagă pedanterie cazuistică, invocînd simptome ca să influențeze pe unii medici. Fără a repeta lucruri pe care ziarul nostru le-a înserat la vremea lor, am vrea totuși să ne referim la cîteva cazuri ce pe moment, pun la îndoială sinceritatea pe certificatele unor semnături medicale. Elena Budeanu, muncitoare din orașul Dorohoi, prezintă la fabrica de confecții un certificat medical de concediu pe 4 zile, eliberat de un medic din altă localitate, încălcîndu-se în acest fel de două ori o hotărîre a Consiliului de Miniștri. în primul rind s-a plătit cu urgență un act pe care diagnosticul nu figurează în anexa nr. 22 a hotărîrii 880 din 1965, în al doilea rând, dacă era vorba de o urgență, certificatul trebuia eliberat pentru maximum 3 zile. Un alt caz , medicul M. Pomîrleanu, tot din orașul Dorohoi, deși nu avea calitatea de a elibera certificate medicale, fiind medic pediatru, a semnat totuși un imprimat, substituindu-se specialistului de obstetrică - ginecologie. Exemplele le-am putea enumera, dar ne oprim la acestea, arătînd că mai există situații cînd înseși cadrele sanitare favorizează tendința unor inși de a se prevala de obligațiile muncii în producție. Conștiința credem, nealterata etică și conduită profesională a acestor oameni trebuie să primeze în fața tuturor intereselor personale, indiferent de funcția și locul de muncă, de mediul în care își etalează componentele personalității sale. Se invocă (și aici vrem să arătăm că cele spuse de tov. M. Andrașcu, președinta comitetului sindicatului de la F. C. Botoșani, sunt în parte justificate) fatalitatea evitării unor situații. In întreprinderile ale căror colectivități o formează femeile, certificatele medicale sunt eliberate în mod abuziv, folosindu-se prerogativele hotărîrii 880/ 1965. „Nu se convine schimbul în care lucrează, au de rezolvat o problemă personală, se duc și iau concediu pentru îngrijirea copilului“, ni s-a răspuns ca un leit - motiv al fatalității, în mai multe birouri ale comitetelor sindicatelor. Alte acțiuni educative pe teme ale ocrotirii mamei și copilului, ale rolului femeii în societatea socialistă s-au inițiat în întreprinderi ? Dar, de ce la uzinele textile nu se găsește o modalitate de transport în comun a copiilor la creșă ? De ce, la Fabrica de confecții Botoșani, unde există foarte multe mame cu copii mici, nu s-a înființat, nici pînă acum, un cămin ? Șirul întrebărilor rămase încă fără răspuns ar putea continua cu cele referitoare la nerespectarea, în unele cazuri, a legislației muncii în vigoare (ore suplimentare, efort prelungit în unele sectoare de producție), a eșalonării concediilor pentru odihnă și tratament. Față de aceste neajunsuri create în cîmpul muncii, se fac vinovate nu numai comitetele de direcție ale întreprinderilor sau conducerile sindicatelor amintite, ci și organele medico - sanitare. O conlucrare a acestora în direcția îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor ar duce implicit la scăderea indicelui de morbiditate. De asemenea se impune ca, organele consiliului județean al sindicatelor și cele din rețeaua medico - sanitară să organizeze și să dezvolte largi acțiuni de profilaxie activă în colectivități mai mari, în familii și acele locuri de muncă cu riscuri mari de îmbolnăviri. Se impun, așa cum se subliniază în documentele de partid, întreprinderea unor studii sistematice în rîndul populației, net cit mai bune în vederea acunoașteri a factorilor nefavorabili de mediu, a stabilirii căilor de neutralizare a acestora. Realizarea acestor obiective este posibilă și ea nu depinde decit de conjugarea unor eforturi ale celor ce sunt obligați, prin natura funcției și atribuției lor, să contribuie la continua îmbunătățire a condițiilor de muncă, de întărire a sănătății celor ce muncesc. THEODOR UNGUREANU CLOPOTUL • PAGINA 2 Ce certifică... certificatul medical ? • ASIGURĂRI SOCIALE IN DEFICIT • COMISII RESPONSABILE DE UNELE LIPSURI EVIDENTE • CULPABILITATEA UNOR „PACIENȚI" ȘI MEDICI • SE IMPUN RESPECTAREA NORMELOR DE IGIENA ȘI TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII I „Fiecare poezie pe care o scriu repetă condiția mea. Mereu la depărtare de grupările de poeți și glorie, îmi port, de unul singur, prin lume, rostul. Mă tulbur de lună și îmbrățișare, de rîu și suferință, de pămînt și singurătate. Mă uit uimit la prune și la pasăre și-mi ador țara. Ador ființa noastră și trăiesc senzația reală a fericirii că-s liber și încerc ideea de universal într-o pace liberă. Orgoliul meu e credința totală în poezie. Poate că scriind, îmi apăr timpul Și pămîntul. Apăsarea și erorile mă duc la disperare. Cred bucată constanța și durabilitatea sensibilității sale lirice, sentimentele sale majore, în care omul, cu bucuriile și tristețile sale, MOTE DE LECTOR ocupă un loc de frunte. Dragostea pentru femeia iubită, pentru amintirea celei mai îndrăgite făpturi — mama, pentru trecutul de glorie al patriei, conduce la realizări remarcabile ca acelea din sonetele : Tu, Mama, cu lacrimi/Iți puneam sub perină noaptea.Volumul mai cuprinde și alte bucăți de o solidă construcție în care risipa fiorului liric spontan, — Ion Crînguleanu este în acest sens un demn, urmaș al poeților moldoveni — face ca prima lectură să te rețină. Aș aminti printre acestea sonetele : Mireasa de argint, Copiii pe maidan, Tatăl nostru și Vai, din care citez prima și ultimile două strofe: /Hingherul miroase a cîine și singe cald./Cum ajunge acasă, își bagă mîinile mușcate în apă,/Mănîncă repede tot ce-i cade/Și vine în Ion CRÎNGULEANU SONETE MUTE" si frenetic în dreptul omului la pîine liberă și poezie. Pentru mine asta-i o problemă de prezent continuu. E timpul condiției mele. Cine n-are țară și libertate e un poet mut, nu-i nimeni, moare... Fără poezie nu se poate.!“ lui Aceste gînduri aparțin Ion Crînguleanu și le-am reprodus fidel de pe coperta uneia dintre ultimele lui cărți și ele, definesc cîteva trăsături esențiale, specifice personalității sale. Și poate, nicăieri mai pregnant ca în „Sonete mute“ nu-și găsesc confirmarea aceste gînduri. Cea de a șasea sa carte de versuri, și desigur cea mai izbutită de pînă acum, face să răzbată din aproape fiecare Psalm de primăvară, Vodă. De altfel, sentimentul dragostei neîmplinite, grefat de spaima pierderii pentru totdeauna a ființei iubite adună în carte un întreg ciclu care începe cu Elegie sub razele lunii, din care cităm prima strofă i încă te mai citt femeie pierdută / Pentru totdeauna, pînă la sfîrșitul lumii ,/Iți aduc în palme, prin somn, sufletul meu/ Care nu se poate stinge de tine.“/ Uneori această dragoste are și împliniți de o gingășie aparte : „Eu îmi făceam lingă tine un fluier/I.li-ți fermecam viața cu doină și horă/Lemn crud de stejar și o tavă fata nevestei jurînd că se iasă de meseria asta !/... Iată-1, a ieșit la plimbare/ In haine albe, călcate și noi/Cum poartă artiștii de teatru !/Dar iată _ și-un cîine !Hingherul/Il iubește în gînd, îl prinde în gind/Și plînge de singurătate ... I întreaga carte intitulată, nu știm de ce „Sonete mute“ abundă în exemple care subliniază condiția de poet încărcat de arome lirice, de trecutul acestor meleaguri ale Țării de Sus, ale Botoșanilor, care obligă, datorită înaintașilor și mai ales, a Luceafărului poeziei românești : Mihai Eminescu. GEORGE DAMIAN ____ Potrivit prevederilor Statutului U.T.C. și a instrucțiunilor C.C. al U.T.C., cu privire la desfășurarea alegerilor noilor organe de conducere ale U.T.C., în această toamnă, vor avea loc adunări ale grupelor U.T.C. din toate categoriile de organizații pentru prezentarea dărilor de seamă și alegerea birourilor sau a organizatorului și locțiitorului acestuia. Eveniment de uică însemnătate în viața organizațiilor de tineret, adunările de alegeri constituie un prilej de analiză temeinică a activității grupelor U.T.C. — verigi de bază ale structurii Uniunii Tineretului Comunist, — contribuie din plin la sporirea rolului acestora în munca de educare și formare a tineretului, de mobilizare a lui la înfăptuirea exemplară a politicii partidului, a hotărîrilor statului nostru socialist. In adunările grupelor U.T.C., a căror desfășurare va avea loc în perioada 1 octombrie — 20 noiembrie a.c., vor fi supuse unei profunde analize preocuparea, formele și metodele, precum și sarcinile de viitor ale educației tineretului prin muncă și pentru muncă, mobilizarea acestuia la îndeplinirea sarcinilor profesionale, la înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, în general a întregii economii naționale. In funcție de condițiile specifice fiecărui loc de muncă unde activează grupele U.T.C., dezbaterile din adunările de dări de seamă și alegeri vor fi orientate, de pildă, în industrie, să analizeze preocuparea tinerilor muncitori, ingineri și tehnicieni pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor și reducerea consumului de materii prime și materiale, pentru îngrijirea și exploatarea rațională a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, pentru respectarea normelor de tehnica securității muncii. In adunările U.T.C. din unitățile grupelor agricole socialiste se va acorda o mare atenției analizei principalelor aspecte privind participarea tinerilor la muncă pentru efectuarea în timp și de bună calitate a lucrărilor agricole, la creșterea producției vegetale și animale, păstrarea și dezvoltarea avutului obștesc, lărgirea orizontului de cunoștințe agricole. Trăind emoțiile deschiderii noului an de învățămînt, elevii uteciști ai școlilor și liceelor de cultură ai grupurilor școlare generală, profesionale și post-liceale, vor acorda, în cadrul adunărilor de dări de seamă și alegeri, o atenție deosebită rolului pe care îl îndeplinește grupa U.T.C. în viața și activitatea clasei, în crearea unei atmosfere propice studiului intens, de exigență față de modul în care colegii lor se ocupă de pregătirea teoretică și practică, de respectarea disciplinei școlare. In toate categoriile de organizații, inclusiv cele din instituții și unități comerciale, un loc important, în dezbateri, va ocupa contribuția grupelor U.T.C. pentru activizarea tuturor uteciștilor, antrenarea lor la activitățile întreprinse în vederea educării politico-ideologice și moral - cetățenești, a acestora, pentru creșterea responsabilității lor față de organizație și întărirea disciplinei uteciste. Vor fi stabilite totodată, principalele activități ce vor fi întreprinse în viitor pentru sporirea preocupării fiecărei grupe U.T.C. și a tuturor membrilor U.T.C. la înfăptuirea sarcinilor ce revin organizației noastre din hotărîrile Congresului al X-lea al P. C. R. O dată cu desfășurarea adunărilor de dări de seamă și alegeri, anul acesta vor fi puse în aplicare o serie de noi măsuri privind îmbunătățirea structurii organizatorice a organizațiilor U.T.C. Astfel, la sate, în scopul corelării structurii organizațiilor U.T.C. cu cea a organizațiilor de partid, al apropierii preocupărilor uteciștilor de sarcinile unităților economice, se vor constitui, la nivelul fiecărui C.A.P., organizații U.T.C. conduse de comitete, iar la nivelul brigăzilor de producție, grupe ale U.T.C. Comitetele U.T.C. pe C.A.P. vor fi subordonate direct comitetului U.T.C. pe comună. In școlile de cultură generală, se vor constitui organizații U.T.C. conduse de comitete, iar la nivelul fiecărei clase se vor crea grupe U.T.C. Toate aceste modificări de structură organizatorică la sate, sîntem siguri, vor da posibilitatea desfășurării unei activități diferențiate cu tinerii în funcție de particularitățile lor de vîrstă, de preocupările și sarcinile lor specifice, vor acorda toată atenția activității tinerilor cooperatori îndeosebi în privința participării acestora la munca în C.A.P. CONSTANTIN ISTRATE șeful secției organizatorice a Comitetului județean Botoșani al U.T.C. ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE U.T.C. Un colectiv de lucrători de la Fabrica de confecții Botoșani (tehnicianul Nicolae Albu, mecanicul Ion Süci și electricianul Aizic Aizic) perfectează în aceste zile prototipul unei mașini semiautomate pentru cusutul plăcilor la cămăși. Noua mașină care se face pe baza unor adaptări la vechea mașină de cusut — va crea posibilitatea ca lucrarea respectivă să se execute de către un singur muncitor pe schimb (la fiecare prod) în loc de 4 existenți în prezent. Productivitatea zilnică pe muncitor va putea spori pe această cale cu aproximativ două cămăși. Policlinica din Dorohoi BOTOȘANI DOROHOI SÄVENI DARABANI TRUȘEȘTI BUCECEA VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 — Luceafărul: Omul, orgoliul, vendetta — Melodia : Blestemul rubinului negru — Cultural: In umbra coltului — Tineretului : Judoka agent secret — Patria : Comisarul X și banda trei cîini — Făclia : — Victoria : — Bucecea : verzi A trăi pentru a trăi Tarzan, omul junglei Pe plajele lumii Redacția nu răspunde de eventualele modificări Instruirea conducătorilor de cercuri turistice pionierești In scopul intensificării activității turistice în școli, Consiliul județean al Organizației pionierilor a organizat, recent, instruirea conducătorilor de cercuri turistice pionierești. Materialul de analiză al activității turistice în școli prezentat de tovarășul Nicolae Butezanu, explicațiile date de varășii prof. Huzdup loan Ioși Zaharescu Radu, in legătură cu regulamentul concursului de orientare turistică „Roza vinturilor", discuțiile despre tematica cercurilor, despre activitățile practice ce se pot organiza la nivelul școlilor, prezentarea experienței valoroase a unor cercuri turistice cu tradiție ca cele din Miorcani, Ezer, Trușești, Ștefănești, casele pionierilor Botoșani și Dorohoi au scos în evidență necesitatea formării la elevi a gustului și interesului pentru activitatea turistică in scopul cunoașterii ținutului natal, a frumuseților și bogățiilor patriei. In încheiere, tovarășul prof. Mihai Calcan, membru al comisiei sport-turism al C.N.O.P., a subliniat necesitatea pregătirii fiecărui conducător de cerc, desfășurarea unei munci metodice intense incu fiecare activitate — drumeție, cicloturism, excursie, concurs de turistică să răspundă orientare dorinței copiilor de a se recrea. prof. D. APETREI Curier • CONCEDIU DE ODIHNA Petru Florian, Todirehii Numai angajații care au fost în incapacitate temporară de muncă întregul an calendaristic nu au dreptul la concediu de odihnă pe acel an. Deoarece în anul 1968 aț prestat activitate timp de 5 luni și jumătate și cum între timp v-a încetat angajarea, acest drept vi s-a compensat în bani. • ALOCAȚIE DE STAT Ioan Nuțu, Ibănești I Pentru cei nou angajați, cu contracte de muncă pe durată nedeterminată dreptul la alocație, în condițiile legii, se naște după 90 zile calendaristice de la încadrare. In cazul dv., întrucît sînteți retribuit pe bază de cotă procentuală, alocația de stat vu se poate acorda numai în lunile în care realizați din încasarea cotei procentuale (exclusiv cheltuielile de regie suportate din cotă) un venit cel puțin egal cu salariul minim pe economie. Prezentați-vă la sediul cooperativei pentru încasarea drepturilor cuvenite pe aceste luni. •SPORURI. INDEMNIZAȚII. ALTE DREPTURI BĂNEȘTI Miluță Gordaș, Ripicenii Unitatea tebuie să vă achite sporul lunar pentru vechime în cuantum de 85 lei. După cum am fost informați, ați fost repus în drepturi în sensul celor consemnate mai sus. Mihai Chiriac, Coțușca ! întrucît legea nu o prevede, indemnizația la care vă referiți nu vi se poate acorda. Vasile Atănăsoaie, Miorcani. Adresați-vă comisiei de judecată. • MEȘTEȘUGARI Ilie Anițulesei, Mihăileni , Dreptul meșteșugarilor cu ateliere proprii de a executa produse, prestări de servicii sau lucrări de deservire populației nu pot depăși obiectul activității prevăzute în autorizația de exercitare a meseriei. Exercitarea meseriei în alte condiții decât cele prevăzute în autorizație, constituie contravenție și se sancționează conform art. 10 din legea cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii. • PENSII Adam Laib, Durnești! Vechimea în muncă cerută în vederea acordării pensiei pentru limită de vîrstă trebuie să fie dovedită cu acte oficiale pentru cel puțin 10 ani. Potrivit art. 8 din H.C.M. nr. 224/1960 activitatea în muncă depusă la persoane fizice poate fi dovedită cu carnetele de serviciu sau alte documente eliberate de organele de stat pentru timpul înscris în acestea, dacă precizează data intrării și ieșirii din muncă și dacă poartă semnătura și ștampila juridic autorității de stat competente pentru perioada respectivă. In consecință, dacă aveți astfel de dovezi prezentați-le Oficiului de pensii Botoșani. Prin martori nu puteți reconstitui perioadele la care vă referiți, deoarece nu sînteți angajat. Chiar dacă s-ar putea reconstitui astfel perioadele respective nu pot fi luate în considerare deoarece potrivit alin. 3 al art. 35 din legea pensiilor, vechimea în muncă reconstituită prin martori este valabilă în întregime, după dovedirea cu acte oficiale a unei perioade de vechime de cel puțin 10 ani. Sofica Gheorghiță, Broscăuți , Pensia I.O.V.R. poate fi cumulată cu pensia C.A.P., dacă cei în cauză au lucrat în cooperativa agricolă de producție cel puțin un an. Simpla calitate de membru C.A.P. nu dă dreptul la cumul. In cazul dv. cuantumul pensiei I.O.V.R. a fost corect stabilit. Elena Mandache, Avrămeni, ajutoarele la care vă referiți _sînt stabilite diferențiat, ținîndu-se seama de mai multe criterii printre care capacitatea de muncă, sursele de venituri s.a. Numai adunarea generală a C.A.P. poate hotărî în problema ce vă interesează. Citiți și răspunsul dat mai sus tovarășei S. Gheorghiță. • ÎMPRUMUTURI D. Grămescu, Dorohoi ! Organul ierarhic superior al cooperativei de credit Jijia din Dorohoi este U.J.C.C. Botoșani. Soluționarea cazului pe care-1 reclamați este deci de competenta acestui organ. • INSTALAȚII DE PRELUCRAT BUȘTENI Mihai Gurzu, Fedor Vasile, Cristinești : Potrivit art. 6 din H.C.M. nr. 116/1969 funcționarea instalațiilor de prelucrat bușteni aparținînd cooperativelor agricole de producție se aprobă de Ministerul Economiei Forestiere. Aprobarea se dă numai pentru anumite cantități de lemn rotund, adecvat construcțiilor rurale — provenite din resurse proprii sau pe bază de repartiție — atît pentru nevoile cooperativelor agricole de producție deținătoare de astfel de instalații cât și pentru nevoile altor cooperative agricole de producție care nu au asemenea instalații și sunt situate la distante mari față de instalațiile unităților pentru industrializarea lemnului de sub îndrumarea și controlul M.E.F. In consecință instalația la care vă referiți nu poate funcționa decit în condițiile de mai sus și numai pentru satisfacerea cerințelor cooperativei agricole de producție. Urmează să vi se restituie taxele pe care le-ați plătit. PAVEL PERJU jurist a 1Iua 8 IH si 8 ■ IEi11§a B81aB III IIIs [UNK]Ia iBI B BaBN H 1BEIaa 1 1Si [UNK]Eir8B&BBBe1 [UNK] SIMBATA 11 OCTOMBRIE 1969 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. — Sfatul medicului: simile în alimentație.Gră— Recomandări din program. — Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteoritl ier. — Sport. — Agenda pionierului. — Revista presei. — Matineu muzical. — Moment poetic „Focuri la cramă’. Versuri de O. Goga și Mihai Cruceanu. — La microfon, melodia preferată. 10.05 Pe aripile cîntecului. 10.30 Din țările socialiste. 11.34 Cîntece și jocuri populare. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de H. Mălineanu. 12.15 Recital de operă. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Frumos curgi Argeș la vale. 15.00 Radio-club turistic. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Ion Calcatrache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.05 Caravana fanteziei. 16.10 Radio - ancheta economică. 18.30 Program realizat de Radio vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Program de dimineață 5.30 Buletin de știri. 6.00 Cronica agrară 6.10 Muzică ușoară 6.40 Emisiune economică 7.00 Melodii executate la acordeon 7.10 Vă invităm să notați la agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii Program de prims 12.00 Revista presei 12.10 Soliști de muzică populară 12.30 Prezențe românești peste hotare 12.40 Raliul melodiilor 13.00 Buletin de știri 13.10 Varietăți muzicale 13.30 Scena 13.45 Muzică ușoară orchestrală 13.59 închiderea emisiunii 18.00 Buletin de știri. 18.05 Film serial Belle și Sebastien. 18.30 Cheia orașului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele - enciclopedia. 21.00 Muzică lăutărească. 1 j Cîntă Mariana Bă „doiu, Ilona Szabó, ■ Dumitru Schină, B Nicolae Florian și o formație instrumenntală condusă deelu Urziceanu. 21.20 Monografii contemporane. „Săptămînile de 8 zile“. 1 Film de Horia Va- n siloni. ' 21.40 Comisarul Maigret. 1 Barul Liberty. g 22.30 Telejurnalul de ■ noapte și buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Anda, magnetofonul, platoul... și patru camere de a luat vederi. Regia | Alex. Bocăneț. Emisiune cu Călugăreanu. Anda * | 23.20 închiderea emisiiunii. a r