Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-14 / nr. 2644

Anul XXVI nr. 2644 marji 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Uzina de reparații Botoșani. Ultime finisări la un nou lot de motoare de tractor, repa­rate. (In imagine­a mecani­cul Constantin Petrescu) La recoltarea și preluarea cartofelor și sfeclei VALEA SIRETULUI - ZONA MARILOR Cooperativele agricole de producție de pe valea Sire­tului dețin o pondere în­semnată în producția de cartofi și sfeclă de zahăr a județului. Calamitățile din acest an au îngreuiat exe­cutarea lucrărilor de între­ținere pe terenurile din ve­cinătatea Siretului, inclu­siv a celor de recoltare. Pro­ducțiile de cartofi, sfeclă de zahăr și porumb, dar în­deosebi cele de cartofi, au fost serios afectate ceea ce se va resimți fără îndoială în activitatea economico­­financiară a Unităților res­pective. Iată de ce, găsim atît de justificată, în aces­te condiții, necesitatea strin­gentă de a se depune toate eforturile — zi și noapte dacă e nevoie (și acum este nevoie!) — pentru a nu mai pierde nimic, măcar de a­­cum înainte, urgentînd în aceste zile lucrările de re­coltare atît de rămase în urmă. Fiindcă în situația actuală cînd în bazinul­ Si­retului mai sînt de recoltat încă mari suprafețe de car­tofi, iar strînsul sfeclei de zahăr nici n-a început pe a­locuri, în condițiile cînd­ cîmpul este plin de popuri cu porumb iar însămînța­­tul griului nu s-a terminat, nu poate fi vorba decît de mari rămîneri în urmă pen­tru lichidarea cărora se ce­re înzecirea eforturilor. Ori­ce întîrziere nu poate du­ce decît la pierderi serioa­se de produse. Și se pierd tocmai acum cînd sînt gata recoltate și stau pe cîmp sau în prag de recoltare, a­­dică după ce s-a încorporat în ele atîta muncă. Care este cauza ritmului lent de desfășurare a lu­crărilor de recoltare la car­tofi și sfeclă de zahăr și de preluare a acestor produse agricole în cooperativele de producție de pe valea Si­retului ? Am căutat expli­cații la această întrebare cu­ ocazia unui­ raid-anchetă efectuat recent în coopera­tivele din Bucecea, Vf. Cîm­­pului, Lunca, Cîndești , și Mihăileni — unități care dețin mari suprafețe , cu a­­semenea culturi. Cooperativa agricolă Vf. Cîmpului a rămas din în cultură (în urma calami­tăților) cu 100 ha. .car­tofi din care, pînă sîm­­bătă se strînsese re­colta de pe 80 ha.­La sfecla de zahăr nu se începuse încă recoltatul.. „De luni ne apucăm și la sfeclă“, ne a­ RESTANTE ■ PROGNOZA SCHIMBAREA VREMII. URGENTAȚI LUCRĂRILE IN CÎMP­­ sigură președintele loan Moroșanu. „Cîți oameni lu­crează în aceste zile pe cîmp ?“. (întrebarea am pu­s-o întrucît pe tarlalele vi­zitate am întîlnit puțini oa­meni la treabă). „Circa 400, înscriși pe liste avem 860“. Nici jumătate din numărul cooperatorilor nu au ieșit deci, în aceste zile, la cîmp­ Iată așadar să se execute de ce trebuie recoltatul e­­șalonat, pe culturi, întîi cartofii, apoi sfecla, apoi... Lucrîndu-se așa, nu credem c­a să se termine treburile pe cîmp nici în decembrie. La cartofi, pînă acum, s-au preluat doar 85 de tone îh ", contul muncilor I.M.A. (pi­­nă la 200 tone — mai este!). . La­ contract nu s-a predat nici un kilogram. In con­tul muncilor executate de I.M.A. se putea preda mai mult. Dar merge greu sor­tatul. La brigada din Ionă­­șeni unde se însilozează cartofii de sămînță am gă­sit foarte mulți cooperatori. Doi lucrau iar restul... se uitau la ei. Președintele se plîngea că mulți coope­ratori ies la lucru nu­mai de ochii lumii. Au cîte 5—6 zile - muncă de la în­ceputul anului. Ne uităm de curiozitate prin fișele de e­­vidență a zilelor-muncă. La pozițiile lui Nicolae Zub, Virginia Mîndrișoru, Elena Rîznic, Filareta Ma­tei, Dumitru Cuzuban, Va­sile Huțu și multor altora, rubrica „zile - muncă efec­tuate“ a rămas complet al­bă. Nu lucrează , nici, Maria Rîmbu și Elena Grigoruță (soții ale șefilor de echipă), nici soția lui Constantin Ciu­­botărașu. Pe Virginia salariat de stat, Mîndrișorii o găsim în curte, stingînd var într-un ciubăr. O femeie voinică, sănătoasă stă în­­tr-o asemenea zi bună de lucru, acasă. Nici nu-i pa­să de treburile gospodări­ei. „Dumneata nu lucrezi de loc la cîmp, acum cînd este atîta treabă ?“ E d­u­­doasă de întrebarea, noas­tră. Tace. Mestecă mai departe varul cu coa­da furcii. Apoi furioasă: „Eu nu-s , măritată, n-am nici un fel de obligații, față de C.A.P.!“., Obligații n-are, tot personal — da. Dar adu­ -nchetă realizată de V. MAFTEI (Continuare în pag. a lll-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ ! Redacția și administrația­­ Calea Natională nr. 261 Botoșani Telefoane • Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Plecarea din Capitală DELHI 13 — Trimișii speciali Agerpres, Nico­­lae Ionescu și Ion Putinelu transmit : Sentimentele de prie­tenie, stimă și pre­țuire care leagă dinco­­lo de spațiile geografi­ce popoarele român și indian au găsit o con­vingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost întîmpinați so­lii României pe stră­vechiul pămînt al Indiei. Președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Ni­­colae Ceaușescu, președintele consiliului și de Miniștri, Ion Gheor­­ghe Maurer, sunt purtă­torii unui mesaj de pa­ce și bună înțelegere, de prietenie și colabo­rare, soli ai dorinței po­porului român de a con­tribui la dezvoltarea continuă a bunelor re­lații statornicite între cele două țări și popoa­re, bazate pe respecta­rea neabătută a princi­piilor suveranității și in­dependenței naționale, egalității în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avantajului re­ciproc. Primirea cordială fă­cută oaspeților români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialități indiene, cît și de popu­lația orașului, confirmă din plin dorința unei mai bune cunoașteri și conlucrări în interesul ambelor popoare, în sprijinul consolidării u­­nui climat de pace și în­țelegere între popoarele lumii. (Continuare în pag. HI) Duminică dimineață a pără­sit Capitala, plecînd spre In­dia, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușes­cu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, care, la invitația președintelui Re­publicii India, Varahagiri Ven­kata Giri, și a prio­ului mi­nistru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliu­lui de Miniștri sunt însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Bur­tică, ministrul comerțului ex­terior, și Ion Morega, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, membri ai Consiliu­lui de Stat și ai Consiliului de Miniștri, conducători de insti­tuții centrale și organizații ob­ștești, generali, ziariști. Erau de față B. D. Goswami, însărcinatul­ cu afaceri ad - interim al­ Indiei la București, și membri ai Ambasadei In­diei, șefi ai misiunilor diplo­matice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapele­­ de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de bucureș­­teni, prezenți la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat și pe președintele Consi­liului de Miniștri. ★ In drum spre India, avionul prezidențial român a făcut o escală la Tașkent. (Agerpres). Dineu oferit de președintele Republicii India Președintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și so­ția sa, au oferit, luni seara, în saloanele Palatului preziden­țial „Rashtrapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cor­nel Burtică, ministrul comerțu­lui exterior, Ion Morega, ad­junct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, și Pe­tre Tănăsie, ambasadorul Ro­mâniei in India. Din­ partea indiană au parti­cipat : primul-ministru, Indira Gandhi, G. S. Chir­on, preșe­dintele Camerei populare a In­diei, M. Hidayatul­an, preșe­dintele Curții Supreme a In­diei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor externe, V. B. Cha­­van, ministrul de interne, Jagji­­van Ram, ministrul agriculturii și alimentației, Bhagat Bali Ram, ministrul comerțului ex­terior și al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oțelului și industriei grele, V. K. Rao, mi­nistrul educației și probleme­lor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor și metalurgiei, Violet Alva, vicepreședinte al Con­siliului statelor, Hans Raj Gup­ta, primarul orașului, deputați, oameni de artă, știință și cul­tură, oameni de afaceri, zia­riști. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă d­e­­osebit de cordială, prieteneas­că, cei doi șefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In încheierea dineului, a fost prezentat un program de mu­zică și dansuri indiene, inspi­rate din inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări. Toastul președintelui Toastul președintelui Varahagh­i Venkata Giri Nicolae Ceaușescu Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru de externe, Excelențe, Doamnelor și domnilor. Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, excelența sa domnul Nicolae Ceaușescu. Domnule președin­te, aceasta este prima dum­neavoastră vizită în India și, deși sînteți doar de puțin timp aici, avem impresia că vă sim­țiți bine, ca acasă, în mijlo­cul nostru. Avem plăcerea de a avea în același timp în mij­locul nostru pe distinșii dum­neavoastră colaboratori, pri­mul ministru și ministrul afa­cerilor externe. Tuturor, vă u­­rez în seara aceasta un c­>i­dial „Bun venit“. Urîndu-vă bun venit, domnu­le președinte, noi salutăm Ro­mânia modernă, o națiune și un popor angajat pe drumul construirii unei societăți care va oferi o viață mai bună tuturor fiilor și fiicelor sale Este o coincidență cu adevă­rat fericită că anul acesta s-a sărbătorit a 25-a aniversare a înființării României noi. Permi­teți-mi să mă folosesc de a­­cest prilej pentru a vă felicita pe dumneavoastră și, dumneavoastră, poporul prin Ro­mâniei pentru această fericită aniversare și pentru a vă ex­prima cele mai bune urări de prosperitate în viitor a Româ­niei. Pentru noi, cei din India, a­­nul acesta are, de asemenea, o importanță aparte. Noi co­memorăm acum centenarul nașterii părintelui națiunii. Mahatma Gandhi a determinat scopul care, desigur, recla­ma un spirit de înaltă dis­ciplină pentru toate popoarele lumii, și, ceea ce este mai mult, el ne-a indicat coman­­damentele, mijloacele și meto­dele care reclamau aceeași disciplină Țelul său era, citez: ■O Indie în care cei mai să­raci se vor simți în propria lor țară, în edificarea căreia ei au un cuvînt de spus, o Indie în care nu vor exista, în rîndul poporului, clase superioare și inferioare“. Citez din nou : „Atunci cînd ai îndoieli sau cînd devii plin de tir. , ad­i­­că următoarea regulă: amin­­tește-ți fața celui mai sărac și mai slab pe care l-ai văzut vreodată și întreabă-te­m că acțiunea proiectată i-ar fi fo­lositoare. Va cîștiga astfel ceva ? Ii va restaura contro­lul asupra propriului destin ? Cu alte cuvinte, va conduce a­­ceasta spre autoguvernarea milioanelor de înfometați din punct de vedere material și spiritual ? Va trebui să edificăm o so­cietate de tip socialist, în care bunăstarea și dreptatea vor fi drepturi moștenite încă de la nașterea fiecărui concetățean. In viitor, va trebui să a­dlu­­ăm în această direcție în­tr-un ritm care să depășească stag­narea secolelor. Pentru o țară de mărimea și diver­setater­­ii­(Continuare în pagina a IlI-a) Domnule președinte. Doamnă prim - ministru, Doamnelor și domnilor. Ne aflăm doar de cîteva ore în India — și într-adevăr ne simțim în țara dumneavoas­­­­tră ca în mijlocul unor prie­teni buni, apropiați. In pri­mirea cordială pe care ne-ați făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populația orașului Delhi, noi­­ vedem o expresie a relațiilor de prietenie și colaborare din­tre România și India, a senti­mentelor de stimă și respect ce și le nutresc reciproc po­poarele noastre. Vă mulțumim încă o dată pentru ospitalita­te, pentru salutul cordial pe care ni l-ați adresat, pentru cuvintele frumoase rostite la adresa țării noastre. Contactele și schimbul de vizite între conducătorii sta­telor noastre corespund pe deplin dorinței popoarelor ro­mân și indian de a se cunoaș­te mai bine, de a prospecta noi căi și posibilități pentru întărirea și dezvoltarea conti­nuă a raporturilor reciproce, a conlucrării pe plan interna­țional, pentru salvgardarea păcii și securității, pentru în­țelegere și colaborare între națiuni. In țara noastră este cunos­cută și prețuită contribuția va­loroasă pe care India a adus-o de-a lungul istoriei sale milenare, la tezaurul de civilizație și cultură al ome­nirii; este cunoscut și apre­ciat geniul creator al poporu­lui indian, dragostea lui pen­tru frumos, măiestria lui de artist, spiritul lui pașnic, con­structiv. Poporul român a urmărit cu sentimente de profundă soli­daritate lupta poporului in­dian, a forțelor sale înaintate pentru scuturarea jugului străin, pentru eliberarea de sub dominația colonială, pen­tru independență națională. România a salutat cu deose­bită satisfacție cucerirea in­dependenței de către poporul de peste 500 milioane al In­diei, care a dat o puternică lovitură sistemului colonial al imperialismului, a adus o con­tribuție importantă la grăbirea procesului de destrămare a acestuia. Ne bucurăm că avem prile­jul să vizităm țara dumnea­voastră în zilele aniversării a 100 de ani de la nașterea ma­relui fiu al Indiei, Mahatma Gandhi, militant înflăcărat al luptei poporului indian pen­tru independență și eliberare națională. Poporul român urmărește cu deosebită simpatie eforturile Indiei pentru propășirea eco­nomică și socială, activitatea sa susținută pentru înlătura­rea urmărilor trecutului de do­minație, pentru dezvoltarea in­dustriei, culturii, științei, pen­tru construirea unei societăți moderne. Ca prieteni sinceri, dorim harnicului și talentatu­lui popor indian succese cît mai mari în această muncă avea, dar vitală pentru pro­ (Cosonna** la pagina a Ii-a)

Next