Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-01-04 / nr. 2712
CLOPOTUL # PAGINA 2 „FRUMOASE VERSURI ■ £ £*£ 1 SPUNE ȚARA DE DIMINEAȚA PENAI SEARA..." INTERVIU CU 19 INTERLOCUTORI 0 în frunte — comuniștii # Noutatea noutăților # Ingineri H De-o vîrstă cu Țara # „Călătorii" în jurul globului 0 Zilemuncă © Diferite emoții : Ancuța ® 100 de viitori ingineri ® Luceafărul ‹ Dor de țară # Poeta... Carmen Pușa Montaj fotografic de I. NEGREA !- Cînd ați simțit în mod deosebit iubirea pentru țară în anul care a trecut ? Răspunde tovarășul NICOLAE ILIUȚA, șeful secției organizatorice a Comitetului județean de partid : — Anul 1969 a fost un an jubiliar. El este predominat de două evenimente deosebit de mari în istoria patriei, a partidului nostru. ■Mă refer la cel de al X-lea Congres al P.C.R. și la cea de a XXV-a aniversare Eliberării României de sub a jugul fascist. Aceste două evenimente au înflăcărat iubirea de țară a oricărui bun cetățean, deoarece ele fost de fapt o însumare a întregii noastre vieți pe care de 25 de ani o trăim în libertate. 2. Prin ce considerați că a venit în intîmpinarea țării județul Botoșani de ziua Republicii ? — Trebuie menționat de la bun început că județul nostru, prin realizările sale, este cu modestie integrat în eforturile creatoare ale întregii țări. Iată și cîteva date concrete: a. Planul pe 1969 a fost îndeplinit și depășit încă de la data de 25 decembrie. b. S-au dat peste plan : 8 tone de zahăr, confecții în valoare de peste 5.000.000 lei, mobilă în valoare de 100.000 lei, 57.000 m.p. țesături, 700.000 bucăți cărămidă și alte produse totalized 48 de milioane lei, ceea ce a făcut ca angajamentul luat în întrecerea dintre județe să fie depășit. c. Municipiul Botoșani obținut locul III iar orașul a Dorohoi locul II în întrecerea pe țară în acțiunile de înfrumusețare. S-au efectuat în acest scop 14.000.000 ore de muncă patriotică. d. La aceste realizări putem adăuga punerea în funcțiune, parțial, a Fabricii de brînzeturi, darea în folosință a peste 700 de apartamente, modernizarea zeci de km. de șosele și alate obiective social-culturale. 3. Care sunt primii cinci mari patrioți din istoria neamului nostru care vă vin în minte ori de cîte ori vorbiți despre patrie ? — Mărturisesc că întrebarea, pusă astfel, mă constrînge la un răspuns incomplet. Pe această temă s-ar putea scrie pagini întregi de ziar. Căci, ce poate fi mai înălțător decît să vorbești despre trecutul de glorie al neamului nostru românesc, despre marii săi bărbați, îmi vine de la început în minte, prin intermediul versurilor eminesciene, acel bărbat atît de simplu „după vorbă, după port“, care a fost Mircea cel Bătrîn. Apoi, Ștefan cel Mare, cel care, tot prin cuvintele unui scriitor (B. Șt. Delavrancea) prevedea că Moldova este a „urmașilor urmașilor săi“. Și, bineînțeles, Mihai Viteazul, ctitorul primei uniri. Nicolae Bălcescu — marele democrat, omul devorat de pasiunea libertății. La sfîrșit adaug profund emoționat pe Eminescu, glasul de aur al literaturii românești, fiu prin naștere al Botoșanilor. Patriotismul său este binecunoscut dacă ar fi să ne amintim chiar numai poezia : „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie“... Dar noi trăim și istoria vie, a prezentului socialist, în care patriotismul se relevă prin fapte. 4. Ce momente socotiți că trebuiesc cruciale fixate în orice discuție despre patrie?" — In primul rînd Unirea de la 1859 și desăvîrșirea de mai tîrziu a Unirii românilor. Apoi, cucerirea Independentei de stat la 1877, crearea P.C.R. în 1921. Ca o încununare urmează recția din august 1944. Insuși la această întrebare răspunsul solicită spații vaste.... V-am ruga să formulați, în cuvinte simple, profilul unui comunist... (Suntem de data aceasta la Fabrica de confecții din Botoșani). — Eu cred, referindu-mă la fabrica noastră, dar gîndindu-mă la comuniștii din toată țara, că aceștia sînt oamenii actuali ; un comunist este un om al prezentului socialist, dimensionat, bineînțeles, dintr-un alt unghi de vedere, în perspectivă. Un om caracterizat prin modestie și prin participarea pasionată la opera noastră de construcție. Cînd își propune ceva acesta are în vedere antrenarea tuturor care-i stau în preajmă, este un exponent al colectivității și al colectivului... 6- Cîți astfel de oameni numără fabrica dumneavoastră de confecții ? — Numărul total al comuniștilor este la noi de 507. N-aș putea spune că cineva dintre aceștia se sustrage într-un anumit mod „definiției“ pe care am încercat-o la solicitarea ziarului nostru. Dimpotrivă, Comuniștii sunt în unitatea noastră detașamentul înaintat al patriotismului în acțiune, al acțiunii pozitive de producție. 7. Prin ce concretizați această „acțiune pozitivă de producție“ la sfîrșitul anului 1969 privită din unghiul de vedere al organizației dumneavoastră de partid ? — Mai ales prin ce-am realizat nou. Și, de bunăseamă, prin ce-am realizat global. Planul întreprinderii noastre a fost îndeplinit cu cinci zile înainte de termen- Am avut în vedere, pe tot parcursul anului trecut, în mod deosebit, creșterea productivității muncii pe muncitor. Im acest am întreprins o serie sens, de studii chiar, mai ales în sectorul lenjerie și în sectorul pantaloni, unde am lucrat cu întreaga capacitate pentru export. Sectorul len-jerie a fost, spre exemplu, reorganizat integral după o nouă formă de producție — prodzonificat — prin care productivitatea fizică a crescut de la 10 cămăși la 13, pe fiecare muncitor... Sintem, așadar, într-un flux ascendent, datorat, în primul rînd, elanului comuniștilor, a organizației noastre de partid care a crescut mult în anul recent încheiat. 8. Numeric, cîți muncitori au intrat în partid anul trecut ? — Cifra este rotundă : 100. Din aceștia, șase sînt tehnicieni și ingineri. 9. Ce nume vă stau pe buze în clipa de față, dacă ar fi să-i evidențiați pe cei buni dintre cei mai buni ? — Inginerul Nicolae Pasăre, muncitorii Elvira Chirică, Nicolae Albu, Maria Anghelache... 10. Vă mulțumesc. (A răspuns tovarășa Cleopatra Popa, secretara comitetului de partid de la Fabrica de confecții din Botoșani). Suntem interesați, în continuare, care a fost cea mai mare victorie obținută în anul 1969 de colectivul Uzinei de reparații Botoșani ? Răspunde tovarășul inginer Ludovic Reghenstreit, directorul uzinei. — Chiar dacă solicitați numai una din „victoriile“ uzinei noastre vă mărturisesc că trebuie să înfățișez aici un tablou mai larg al muncii colectivului nostru, deoarece victoriile noastre derivă una din cealaltă. In primul rînd, noi ne-am reprofilat în 1969, fundamental. Făceam de 20 ani muncă de reparații de și iată că dintr-o dată am trăit revirimentul reprofilării. Colectivul nostru de muncitori a trebuit să se recalifice, sau și mai bine zis, să se policalifice într-un singur an... 11. Acesta este aspectul victoriilor dumneavoastră din punctul de vedere al organizării, al perfecționării muncii. Bănuim că rezultatele nu au întîrziat să prindă viață ? — Sigur că da. Am realizat, în 1969, 105 sortimente piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole ; 34 de tipuri de utilaje, dintre care unele sînt pentru prima dată fabricate la noi în țară ; spre exemplu mașina de sortat mere, motopompa ușoară MU 600, o serie de ventilatoare. Din cele 34 de tipuri, 11 sunt realizate pentru export. Am lărgit gama utilajelor pentru irigații. Sunt în curs de asimilare noi tipuri de utilaje de acest gen .. • 12. Suntem convinși că discuția noastră va sublinia, în continuare, ceea ce ați realizat cu totul și cu totul nou , noutatea noutăților .... — Da. Am dus o muncă susținută de reproiectare a unor utilaje și piese de schimb care au adus întreprinderii economii de 50 tone metal. în acest sens am folosit pentru prima dată foarte mulți înlocuitori cu poliamide. Iată, chiar pe biroul meu, se află un racord de acest gen. . . 13 In biroul directorului tehnic al Combinatului textil am întîlnit, în aceeași zi, mai mulți ingineri, cadre tehnice cu înaltă răspundere în conducerea combinatului. Am pus următoarea întrebare : Cît de temeinic a fost anul trecut pentru ramura industrială în care vă desfășurați direct activitatea ? Inginerul Augustin Cordoș, directorul tehnic . Evenimentul cel mai deosebit pe care l-am trăit în anul 25 al eliberării patriei este însăși constituirea combinatului nostru textil ca urmare a aplicării măsurilor stabilite de conducerea superioară a partidului nostru. Prin aceasta drul folosirii s-a createamai bune a resurselor din cele trei întreprinderi textile ale județului nostru : Uzinele textile .,Moldova“, Fabrica de confecții Botoșani și Fabrica de confecții Dorohoi. 14. Care a fost ecoul acestei fundamentale schimbări, în rîndul muncitorilor din uzine ? (întrebarea se adresează inginerului șef al Combinatului, tov. Aurelian Petruc). — Muncitorii au căpătat posibilități noi de realizare a sarcinilor de producție. Se lucrează mai bine, mai mult... 15- Cîți muncitori aveți în secție tovarășe inginer Liviu Gafițescu ? — 957. Mai sunt 12 maiștri și 3 ingineri. Cel mai în vîrstă dintre lucrătorii noștri s-a pensionat acum trei săptămîni, cea mai tînără muncitoare s-a căsătorit lunile acestea. Mă refer la secția filatură a Uzinelor textile „Moldova“. 16. Despre care am auzit o metaforă „monstruoasă“. Că înconjoară adeseori globul pămîntesc cu firele pe care le fabrică... — Această „călătorie“ este pentru noi la ordinea zilei. Teoretic, în anul de care ne-am despărțit, am realizat cam 241.400.000 mii metri fir. 17. V-aș ruga să-mi prezentați un maistru, o muncitoare (discuția noastră s-a transferat în mod firesc din biroul directorului tehnic — direct în uzină, în secția filatură. Tovarășul Gafițescu mi-i prezintă pe maistrul Mihai Șpaiuc și pe filatoarea Felicia Bantea). Așadar : Ce făceați, în 1969, la 23 August, tovarășe Șpaiuc ? — Defilam. Nu singur, bineînțeles. Cu întreg colectivul schimbului B. 18. Ce realizare deosebită aveați înscrisă pe graficele dumneavoastră, la demonstrație ? — Noi am avut de îndeplinit, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Eliberării patriei, un angajament. Acesta a fost suplimentat prin voința noastră cu încă 2000 kg. fire- Graficele noastre din ziua la care vă referiți înfățișați îndeplinirea cu succes și a suplimentării respective... 19. Pe dumneavoastră, tovarășa Bantea, vă întreb ceva tare banal : în ce an v-ați născut ? — 1947. 20. Iată însă că întrebarea mea capătă semnificații. Sînteți născută în anul nașterii Republicii. Ce vi se pare deosebit de frumos în viața pe care ați trăit-o, aș zice, braț la braț, cu Republica ?... — Sunt foarte multe lucruri frumoase. Am învățat 7 clase în satul meu natal, la Dîngeni ; sunt utecistă , am urmat școala profesională de 2 ani la Botoșani. De cinci ani lucrez în această uzină. M-am căsătorit tot cu un muncitor. Soțul meu este lăcătuș la uzina de reparații. Avem un băiețel, Gabriel.. 21. Ce ați dori să devină?... — ... inginer. 22. Fiind în „zodia" inginerilor, mă adresez în continuare (în alt loc și-n altă zi) tovarășului Eugen Mighiu, inginer de asemenea, de data aceasta agronom, vicepreședinte al U.J.C.A.PIată prima noastră întrebare : Cîte zile-muncă au realizat, în 1969, cooperativele de producție din județul Botoșani ? — Din „Darea de seamă statistică departamentală“, denumită A.C.A.P. 1 rezultă că la sfîrșitul trimestrului III erau efectuate un număr de 14 105 343 zile-muncă în cele 131 de cooperative agricole de producție din județul nostru. Menționez însă că anul agricol mu era încheiat la acea dată... cut 23. Ați avut în anul treo perioadă de vîrf ? Mă refer la perioada în care țăranii noștri cooperatori au fost solicitați în mod deosebit de muncile cîmpului... cu eforturi mai mari, ca un entuziasm aparte... — In agricultură, spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, trebuie să se muncească atunci și atît cît trebuie. N-am avut cum credeți „perioade de vîrf“. Sîntem, de altfel, împotriva muncii de campanie. Munca din agricultură, ca pretutindeni, are eroismul ei zilnic. 24. Eroism care este în planul concret al existenței, „cheia“ bunăstării, belșugului. Cu ce mijloace deosebite au smuls agriculturii în 1969 acest belșug ? — Trebuie, bineînțeles, să mă refer la ceva deosebit de nou... 25. Și doar la un singur exemplu.. — Noi am făcut un lucru bun în zootehnie, apliicînd prevederile Regulamentului elaborat de plenara U N.C.A.P. din decembrie prin înființarea unor ferme zootehnice, opt la număr, și aș zice, deocamdată, experimentale. Preconizăm să extindem această formă de organizare în anul 1970 și nu numai în zootehnie..26. Următoarea întrebare : care sînt cele mai bogate cooperative agricole din județ, judecate după valoarea aproximativă a zileimuncă ? — In primul rînd C.A.P. Comcești unde se prelimina un plus de 5 lei (în bani) față de valoarea preconizată a unei zile - muncă de 15 lei (valoare bănească). Sunt pe aceeași linie cooperativele din Ripiceni, Manoleasa, Bucecea.. 27. Cu ce forțe tehnice specializate s-a îmbogățit agricultura județului nostru în anul trecut ? — întrebarea este de competența județene. Direcției agricole Cunosc însă că pînă în momentul de față s-au prezentat la posturi în cooperativele noastre agricole 14 medici veterinari și 23 de ingineri agronomi din promoția anului 1969... 28. O întrebare de competența unui profesor de istorie am adresat, în cancelaria Școlii generale nr. 11 din Botoșani- Ne-a răspuns, cu amabilitate, tovarășa profesoară Marcela Balanovici. Deci , care a fost cea mai emoționantă lecție despre patrie pe care ați predat-o în anul recent încheiat ? — Toate lecțiile privind istoria patriei sunt emoționante , toate lecțiile de istorie dețin infinite posibilități de a dezvolta elevilor noștri patriotismul socialist, îmi vine la întîmplare în minte lecția despre „Formarea poporului și a limbii române“, care pot spune că este titular, o lecție de patriotism... 29. Aveți o fetiță ? — am întrebat-o pe tovarășa profesoară Elena Bărgăuanu, în aceeași cancelarie... —■ Da. O cheamă Ancuța... 30. Ce considerați că trebuie să-și învețe o mamă copiii în mod deosebit și printre primele lucruri ? — Vă referiți, desigur, la iubirea de țară. Să știți că orice părinte bun realizează acest lucru implicit, obișnuindu-și copiii să iubească lucrurile frumoase, să respecte munca, să crească apți pentru construcție, deoarece trăim acest timp creator.. 31. Legat de această idee mă adresez tovarășului profesor Panait Forțu de la Liceul „Mihai Eminescu" din Botoșani : cit de patriotică vi se pare predarea fizicii într-un liceu ? — Enorm. N-aș vrea să operez, în răspunsul meu, cu exemple didactice de genul — predînd despre energie noi înfățișăm „n“ hidro și termocentrale care s-au construit la noi, dar țin să evidențiez aspectul esențial al problemei, că noi, profesorii de fizică, trimitem spre specializare superioară viitoarele cadre tehnice de mîine ale industriei. De noi depinde pasiunea lor de o viață. Pot fi mîndru că în cel de-al doilea an de învățămînt al meu au plecat în facultățile cu profil tehnic 100 de elevi numai de la acest liceu — elevi ai mei — care astăzi sunt studenți în anii II și III... 32. Sintem în domeniul tinereții și al culturii- Care sunt eroii legendari din istoria noastră care însuflețesc tinerețea, tineretul ? —O anchetă care cuprindea o întrebare asemănătoare a organizat Comitetul județean U.T.C. printre elevii liceelor din Trușești Bucecea, ne răspunde tov ași rășul Ilie Iftode, șeful sectorului cu munca politicoideologică de la acest comitet. Toate răspunsurile au vizat pe voievozii moldoveni, îndeosebi pe Ștefan cel Mare și Al. I. Cuza și totodată pe conducătorii de astăzi ai partidului nostru. Am participat la momente emoționante printre tineri, atunci cînd a fost vorba despre patrie.. 33. Patria este iubită în mod natural de fiecare fiu al ei. Patria naște însă oameni excepționali, care rămîn în conștiința noastră prin exemplul pe care l-au dat cu toată ființa lor în slujba ei. Am adresat profesorului Lucian Valea următoarea întrebare: cît de actual vi se pare exemplul de patriotism nostru național, al poetului Mihai Eminescu ? — Este, tovarășe reporter, o întrebare emoționantă. Ceea ce cred eu că va constitui mereu esența patriotismului la Eminescu este însăși vastitatea și complexitatea operei sale. Eminescu nu are o poezie patriotică specială. „Scrisoarea a III-a“ este un pretext de filipică la adresa contemporanilor săi. Toată poezia lui Eminescu este patriotică, logic al însăși tipul psihoerosului său, cadrul natural, care sînt pur românești Dar poezia eminesciană este patriotică mai presus de orice, nefiind legată de nici o conjunctură, fiind eternă ca pămîntul și apele și codrii acestei țări... 34. Cîte ediții Eminescu s-au epuizat în anul 1969 în librăria botoșăneană care-i poartă numele ? — Trei. Dar trebuie spus, consider și faptul că în anul trecut noi am vîndut 63 800 de cărți, ceea ce poate fi o cifră semnificativă pentru nivelul de cultură al orașului, dar și un omagiu adus culturii (Ștefan Trifanov, librar). 35. Cum vi se par sărbătorile noastre naționale ? Răspunde C. Fotea, directorul Casei județene de creație . Mai ales în zilele noastre aceste sărbători verifică exclamația lui Alecsandri că „românul e născut poet“ Intr-adevăr, la marile noastre sărbători, printre care ziua de 23 August este exemplară, ia noi, cetățenii acestei țări, ne dizolvăm într-o singură ființă îndrăgostită de țară. Pe alt plan nu trebuie uitate frumoasele noastre tradiții care împodobesc diferite ocazii și din care o parte le-am reîntîlnit la recentul Festival al obiceiurilor de iarnă. 36. Ne-am adresat și pictorului scenograf Vasile Jurje . Care a fost momentul din activitatea teatrului botoșănean care a venerat în mod plenar patria ? — Poate spectacolul cu piesa „Arcul de triumf“, conceput pentru masele largi, în cinstea Eliberării. Dar cred că aș răspunde mai corect afirmînd că acest moment a fost realizat cu ceea ce a dat mai bun în anul trecut colectivul nostru-37. Contribuția dumneavoastră la această venerare, în ce constă ? — îl citez pe poetul A. E. Baconsky : „Cu tot ce aparțin acestui pămînt“... 38. Ați călătorit uneori peste graniță. Caretimentul unui român în străinătate ? — Dorul de patrie, înțeles- Dar, personal, bineam fost atent mereu la frumusețile, la bogățiile țărilor pe unde am fost. Și vă mărturisesc, întotdeauna am fost mîndru că țara noastră nu-i cu nimic mai prejos față de acestea, ba dimpotrivă (răspunsul aparține tovarășului Victor Scripnic, organizator de turism la Agenția O.N.T. Botoșani). 39. Această bucurie, această mîndrie nesfîrșită care-i însăși Țara în clipa de hotar a anilor, reporterul a întîlnit-o pretutindeni pe parcursul realizării acestui diversificat „interviu“. Răspunsurile sînt semnificative și nu mai solicită comentarii. Va trebui să punem punct aici ? Nu Sfîrșim cu prima întrebare pe care am avut-o în minte cînd am pornit la realizarea interviului nostru. Și această întrebare se adresează unui copil. Așadar , spune-mi o poezie închinată Țării, Carmen ! — O poezie făcută de mine ?! 40. Bineînțeles. TARII Cînd la-nceput de an școlar Noi am primit cărțile-n dar, M-am întrebat, privind la ele : Ce pot să-i dau eu țării mele ? Și vara mă-ntrebam la mare, Sau cînd la munte, pe cărare, Mă mîngîiau stejari și fagi, Ce dau eu țării mele dragi? MELE Ce pot să-ți dau iubită țară ? Un gînd senin de primăvară Și tot ce mîine voi putea Prin dorul meu și munca mea. POȘA CARMEN (clasa a Vl-a, Liceul de muzică și arte plastice) PAGINĂ REALIZATA DE ION MURGEANU