Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-01-04 / nr. 2712

CLOPOTUL # PAGINA 2 „FRUMOASE VERSURI ■ £ £*£ 1 SPUNE ȚARA DE DIMINEAȚA PENAI SEARA..." INTERVIU CU 19 INTERLOCUTORI 0 în frunte — comuniștii # Noutatea noutăților # Ingineri H De-o vîrstă cu Țara # „Călătorii" în jurul globului 0 Zile­­muncă © Diferite emoții : Ancuța ® 100 de viitori ingineri ® Luceafărul ‹ Dor de țară # Poeta... Carmen Pușa Montaj fotografic de I. NEGREA !- Cînd ați simțit în mod deosebit iubirea pentru ța­ră în anul care a trecut ? Răspunde tovarășul NI­COLAE ILIUȚA, șeful sec­ției organizatorice a Comi­tetului județean de partid : — Anul 1969 a fost un an jubiliar. El este predomi­nat de două evenimente deo­sebit de mari în istoria pa­triei, a partidului nostru. ■Mă refer la cel de al X-lea Congres al P.C.R. și la cea de a XXV-a aniversare Eliberării României de sub a jugul fascist. Aceste două e­­venimente au înflăcărat iu­birea de țară a oricărui bun cetățean, deoarece ele fost de fapt o însumare a­ întregii noastre vieți pe ca­­­re de 25 de ani o trăim în libertate. 2. Prin ce considerați că a venit în intîmpinarea țării județul Botoșani de ziua Republicii ? — Trebuie menționat de la bun început că județul nostru, prin realizările sale, este cu modestie integrat în eforturile creatoare ale în­tregii țări. Iată și cîteva date concrete: a. Planul pe 1969 a fost îndeplinit și depășit încă de la data de 25 decembrie. b. S-au dat peste plan : 8 tone de zahăr, confecții în valoare de peste 5.000.000 lei, mobilă în valoare de 1­­00.000 lei, 57.000 m.p. țe­sături, 700.000 bucăți cără­midă și alte produse totali­zed 48 de milioane lei, ce­ea ce a făcut ca angajamen­tul luat în întrecerea dintre județe să fie depășit. c. Municipiul Botoșani obținut locul III iar orașul a Dorohoi locul II în întrece­rea pe țară în acțiunile de înfrumusețare. S-au efec­tuat în acest scop 14.000.000 ore de muncă patriotică. d. La aceste realizări pu­tem adăuga punerea în funcțiune, parțial, a Fabricii de brînzeturi, darea în fo­losință a peste 700 de apar­tamente, modernizarea zeci de km. de șosele și al­a­te obiective social-culturale. 3. Care sunt primii cinci mari patrioți din istoria neamului nostru care vă vin în minte ori de cîte ori vorbiți despre patrie ? — Mărturisesc că întreba­rea, pusă astfel, mă con­­strînge la un răspuns in­complet. Pe această temă s-ar putea scrie pagini în­tregi de ziar. Căci, ce poate fi mai înălțător decît să vorbești despre trecutul de glorie al neamului nostru românesc, despre marii săi bărbați, îmi vine de la în­ceput în minte, prin inter­mediul versurilor eminescie­ne, acel bărbat atît de sim­plu „după vorbă, după port“, care a fost Mircea cel Bătrîn. Apoi, Ștefan cel Mare, cel care, tot prin cu­vintele unui scriitor (B. Șt. Delavrancea) prevedea că Moldova este a „urmașilor urmașilor săi“. Și, bineînțe­les, Mihai Viteazul, ctitorul primei uniri. Nicolae Băl­­cescu — marele democrat, omul devorat de pasiunea libertății. La sfîrșit adaug profund emoționat pe Emi­­nescu, glasul de aur al li­teraturii românești, fiu prin naștere al Botoșanilor. Pa­triotismul său este binecu­noscut dacă ar fi să ne a­­mintim chiar numai poezia : „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie“... Dar noi trăim și istoria vie, a prezentului socialist, în care patriotis­mul se relevă prin fapte. 4. Ce momente socotiți că trebuiesc cruciale fixate în orice discuție despre pa­trie?" — In primul rînd Unirea de la 1859 și desăvîrșirea de mai tîrziu a Unirii români­lor. Apoi, cucerirea Indepen­dentei de stat la 1877, crea­rea P.C.R. în 1921. Ca o încununare urmează recția din august 1944. Insu­și la această întrebare răspun­sul solicită spații vaste...­­. V-am ruga să formu­lați, în cuvinte simple, pro­filul unui comunist... (Sun­tem­ de data aceasta la Fa­brica de confecții din Boto­șani). — Eu cred, referindu-mă la fabrica noastră, dar gîn­­dindu-mă la comuniștii din toată țara, că aceștia sînt oamenii actuali ; un comu­nist este un om al prezentu­lui socialist, dimensionat, bineînțeles, dintr-un alt unghi de vedere, în per­spectivă. Un om caracterizat prin modestie și prin parti­ciparea pasionată la opera noastră de construcție. Cînd își propune ceva acesta are în vedere antrenarea tutu­ror care-i stau în preajmă, este un exponent al colec­tivității și­ al colectivului... 6- Cîți astfel de oameni numără fabrica dumnea­voastră de confecții ? — Numărul total al co­muniștilor este la noi de 507. N-aș putea spune că cineva dintre aceștia se sustrage într-un anumit mod „defi­niției“ pe care am încer­cat-o la solicitarea ziarului nostru. Dimpotrivă, Comu­niștii sunt în unitatea noas­tră detașamentul înaintat al patriotismului în acțiune, al acțiunii pozitive de produc­ție. 7. Prin ce concretizați a­­ceastă „acțiune pozitivă de producție“ la sfîrșitul anu­lui 1969 privită din unghiul de vedere al organizației dumneavoastră de partid ? — Mai ales prin ce-am realizat nou. Și, de bunăsea­­mă, prin ce-am realizat global. Planul întreprinderii noastre a fost îndeplinit cu cinci zile înainte de termen- Am avut în vedere, pe tot parcursul anului trecut, în mod deosebit, creșterea productivității muncii pe muncitor. Im acest am întreprins o serie sens, de studii chiar, mai ales în sectorul lenjerie și în secto­rul pantaloni, unde am lu­crat cu întreaga capacitate pentru export. Sectorul len-­jerie a fost, spre exemplu, reorganizat integral după o nouă formă de producție — prodzonificat — prin care productivitatea fizică a cres­cut de la 10 cămăși la 13, pe fiecare muncitor... Sin­tem­, așadar, într-un flux ascendent, datorat, în pri­mul rînd, elanului comuniș­tilor, a organizației noastre de partid care a crescut mult în anul recent înche­iat. 8. Numeric, cîți munci­tori au intrat în partid anul trecut ? — Cifra este rotundă : 100. Din aceștia, șase sînt tehnicieni și ingineri. 9. Ce nume vă stau pe buze în clipa de față, dacă ar fi să-i evidențiați pe cei buni dintre cei mai buni ? — Inginerul Nicolae Pasăre, muncitorii Elvira Chirică, Nicolae Albu, Maria Anghe­­lache... 10. Vă mulțumesc. (A răs­puns tovarășa Cleopatra Popa, secretara comitetului de partid de la Fabrica de confecții din Botoșani). Sun­tem­ interesați, în continua­re, care a fost cea mai ma­re victorie obținută­ în anul 1969 de colectivul Uzi­nei de reparații Botoșani ? Răspunde tovarășul inginer Ludovic Reghenstreit, direc­torul uzinei. — Chiar dacă solicitați numai una din „victoriile“ uzinei noastre vă mărturi­sesc că trebuie să înfățișez aici un tablou mai larg al muncii colectivului nostru, deoarece victoriile noastre derivă una din cealaltă. In primul rînd, noi ne-am re­profilat în 1969, funda­mental. Făceam de 20 ani muncă de reparații de și iată că dintr-o dată am trăit revirimentul reprofilării. Colectivul nostru de munci­tori a trebuit să se recalifi­ce, sau și mai bine zis, să se policalifice într-un sin­gur an... 11. Acesta este aspectul victoriilor dumneavoastră din punctul de vedere al organizării, al perfecționă­rii muncii. Bănuim că rezul­tatele nu au întîrziat să prindă viață ? — Sigur că da. Am reali­zat, în 1969, 105 sorti­mente piese de schimb pen­tru tractoare și mașini a­­gricole ; 34 de tipuri de utilaje, dintre care unele sînt pentru prima dată fa­bricate la noi în țară ; spre exemplu mașina de sortat mere, motopompa ușoară MU 600, o serie de ventila­toare. Din cele 34 de tipuri, 11 sunt realizate pentru ex­port. Am lărgit gama utila­jelor pentru irigații. Sunt în curs de asimilare noi tipuri de utilaje de acest gen .. • 12. Suntem­ convinși că discuția noastră va sublinia, în continuare, ceea ce ați realizat cu totul și cu totul nou , noutatea­­ noutăți­lor .... — Da. Am dus o muncă susținută de reproiectare a unor utilaje și piese de schimb care au adus între­prinderii economii de 50 to­ne metal. în acest sens am folosit pentru prima dată foarte mulți înlocuitori cu poliamide. Iată, chiar pe bi­roul meu, se află un racord de acest gen. . . 13­ In biroul directorului tehnic al Combinatului tex­til am întîlnit, în aceeași zi, mai mulți ingineri, cadre tehnice cu înaltă răspundere în conducerea combinatu­lui. Am pus următoarea în­trebare : Cît de temeinic a fost anul trecut pentru ra­mura industrială în care vă desfășurați direct activita­tea ? Inginerul Augustin Cor­­doș, directorul tehnic . Eve­nimentul cel mai deosebit pe care l-am trăit în anul 25 al eliberării patriei este însăși constituirea combina­tului nostru textil ca urma­re a aplicării măsurilor sta­bilite de conducerea supe­rioară a partidului nostru. Prin aceasta drul folosirii s-a creat­ea­mai bune a resurselor din cele trei între­prinderi textile ale județu­lui nostru : Uzinele textile .,Moldova“, Fabrica de con­fecții Botoșani și Fabrica de confecții Dorohoi. 14. Care a fost ecoul aces­tei fundamentale schimbări, în rîndul muncitorilor din uzine ? (întrebarea se adre­sează inginerului șef al Combinatului, tov. Aurelian Petruc). — Muncitorii au căpătat posibilități noi de realizare a sarcinilor de producție. Se lucrează mai bine, mai mult... 15- Cîți muncitori aveți în secție tovarășe inginer Li­­viu Gafițescu ? — 957. Mai sunt 12 maiștri și 3 ingineri. Cel mai în vîrstă dintre lucrătorii noș­tri s-a pensionat acum trei săptămîni, cea mai tînără muncitoare s-a căsătorit lu­nile acestea. Mă refer la secția filatură a Uzinelor textile „Moldova“. 16. Despre care am auzit o metaforă „monstruoasă“. Că înconjoară adeseori glo­bul pămîntesc cu firele pe care le fabrică... — Această „călătorie“ este pentru noi la ordinea zilei. Teoretic, în anul de care ne-am despărțit, am rea­lizat cam 241.400.000 mii metri fir. 17. V-aș ruga să-mi pre­zentați un maistru, o mun­citoare (discuția noastră s-a transferat în mod firesc din biroul directorului teh­nic — direct în uzină, în secția filatură. Tovarășul Gafițescu mi-i prezintă pe maistrul Mihai Șpaiuc și pe filatoarea Felicia Ban­­tea). Așadar : Ce făceați, în 1969, la 23 August, to­varășe Șpaiuc ? — Defilam. Nu singur, bine­înțeles. Cu întreg colecti­vul schimbului B. 18. Ce realizare deosebită aveați înscrisă pe graficele dumneavoastră, la demon­strație ? — Noi am avut de înde­plinit, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Elibe­rării patriei, un angajament. Acesta a fost suplimentat prin voința noastră cu încă 2­000 kg. fire- Graficele noastre din ziua la care vă referiți înfățișați îndeplini­rea cu succes și a suplimen­tării respective... 19. Pe dumneavoastră, to­varășa Bantea, vă întreb ce­va tare banal : în ce an v-ați născut ? — 1947. 20. Iată însă că întrebarea mea capătă semnificații. Sînteți născută în anul naș­terii Republicii. Ce vi se pa­re deosebit de frumos în viața pe care ați trăit-o, aș zice, braț la braț, cu Repu­blica ?... — Sunt foarte multe lu­cruri frumoase. Am învățat 7 clase în satul meu natal, la Dîngeni ; sunt utecistă , am urmat școala profesio­nală de 2 ani la Botoșani. De cinci ani lucrez în aceas­tă uzină. M-am căsătorit tot cu un muncitor. Soțul meu este lăcătuș la uzina de re­parații. Avem un băiețel, Gabriel.­. 21. Ce ați dori să devi­nă?... — ... inginer. 22. Fiind în „zodia" ingi­nerilor, mă adresez în con­tinuare (în alt loc și-n altă zi) tovarășului Eugen Mi­­ghiu, inginer de asemenea, de data aceasta agronom, vicepreședinte al U.J.C.A.P­­Iată prima noastră întreba­re : Cîte zile-muncă au rea­lizat, în 1969, cooperati­vele de producție din jude­țul Botoșani ? — Din „Darea de seamă statistică departamentală“, denumită A.C.A.P. 1 rezul­tă că la sfîrșitul trimestru­lui III erau efectuate un nu­măr de 14 105 343 zile-mun­că în cele 131 de cooperati­ve agricole de producție din județul nostru. Mențio­nez însă că anul agricol mu era încheiat la­ acea dată... cut 23. Ați avut în anul tre­o perioadă de vîrf ? Mă refer la perioada în ca­re țăranii noștri cooperatori au fost solicitați în mod deosebit de muncile cîmpu­­lui... cu eforturi mai mari, ca un entuziasm aparte... — In agricultură, spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, trebuie să se muncească a­­tu­nci și atît cît trebuie. N-am avut cum credeți „pe­rioade de vîrf“. Sîntem, de altfel, împotriva muncii de campanie. Munca din a­­gricultură, ca pretutindeni, are eroismul ei zilnic. 24. Eroism care este în planul concret al existenței, „cheia“ bunăstării, belșu­gului. Cu ce mijloace deose­bite au­ smuls agriculturii în 1969 acest belșug ? — Trebuie, bineînțeles, să mă refer la ceva deosebit de nou... 25. Și doar la un singur exemplu­.. — Noi am făcut un lucru bun în zootehnie, apliicînd prevederile Regulamentu­lui elaborat de plenara U­ N.C.A.P. din decembrie prin înființarea unor fer­me zootehnice, opt la număr, și aș zice, deo­camdată, experimentale. Preconizăm să extindem a­­ceastă formă de organizare în anul 1970 și nu numai în zootehnie..­26. Următoarea întreba­re : care sînt cele mai bo­gate cooperative agricole din județ, judecate după va­loarea aproximativă a zilei­­muncă ? — In primul rînd C.A.P. Comcești unde se prelimina un plus de 5 lei (în bani) față de valoarea preconiza­tă a unei zile - muncă de 15 lei (valoare bănească). Sunt pe aceeași linie coope­rativele din Ripiceni, Ma­­noleasa, Bucecea.­. 27. Cu ce forțe tehnice specializate s-a îmbogățit agricultura județului nos­tru în anul trecut ? — întrebarea este de com­petența județene. Direcției agricole Cunosc însă că pînă­ în momentul de față s-au prezentat la posturi în cooperativele noastre agri­cole 14 medici veterinari și 23 de ingineri agronomi din promoția anului 1969... 28. O întrebare de compe­tența unui profesor de isto­rie am adresat, în cancela­ria Școlii generale nr. 11 din Botoșani- Ne-a răspuns, cu amabilitate, tovarășa profesoară Marcela Balano­­vici. Deci , care a fost cea mai emoționantă lecție des­pre patrie pe care ați pre­dat-o în anul recent înche­iat ? — Toate lecțiile privind istoria patriei sunt emoțio­nante , toate lecțiile de is­torie dețin infinite posibi­lități de a dezvolta elevilor noștri patriotismul socialist, îmi vine la întîmplare în minte lecția despre „For­marea poporului și a limbii române“, care­ pot spune că este titular, o lecție de pa­triotism... 29. Aveți o fetiță ? — am întrebat-o pe tovarășa pro­fesoară Elena Bărgăuanu, în aceeași cancelarie... —■ Da. O cheamă Ancuța... 30. Ce considerați că tre­buie să-și învețe o mamă copiii în mod deosebit și printre primele lucruri ? — Vă referiți, desigur, la iubirea de țară. Să știți că orice părinte bun realizează acest lucru implicit, obiș­­nuindu-și copiii să iubească lucrurile frumoase, să res­pecte munca, să crească apți pentru construcție, deoa­rece trăim acest timp crea­tor­.. 31. Legat de această idee mă adresez tovarășului pro­fesor Panait Forțu de la Liceul „Mihai Eminescu" din Botoșani : cit de patrio­tică vi se pare predarea fi­zicii într-un liceu ? — Enorm. N-aș vrea să operez, în răspunsul meu, cu exemple didactice de ge­nul — predînd despre ener­gie noi înfățișăm „n“ hidro și termocentrale care s-au construit la noi, dar țin să evidențiez aspectul esențial al problemei, că noi, profe­sorii de fizică, trimitem spre specializare superioa­ră viitoarele cadre tehnice de mîine ale industriei. De noi depinde pasiunea lor de o viață. Pot fi mîndru că în cel de-al doilea an de învățămînt al meu au ple­cat în facultățile cu profil tehnic 100 de elevi numai de la acest liceu — elevi ai mei — care astăzi sunt stu­denți în anii II și III... 32. Sintem­ în domeniul tinereții și­ al culturii- Care sunt eroii legendari din is­toria noastră care însufle­țesc tinerețea, tineretul ? —O anchetă care cuprin­dea o întrebare asemănătoa­re a organizat Comitetul ju­dețean U.T.C. printre ele­vii liceelor din Trușești Bucecea, ne răspunde tov a­și rășul Ilie Iftode, șeful sec­torului cu munca politico­­ideologică de la acest comi­tet. Toate răspunsurile au vizat pe voievozii moldo­veni, îndeosebi pe Ștefan cel Mare și Al. I. Cuza și totodată pe conducătorii de astăzi ai partidului nos­tru. Am participat la mo­mente emoționante printre tineri, atunci cînd a fost vorba despre patrie.. 33. Patria este iubită în mod natural de fiecare fiu al ei. Patria naște însă oa­meni excepționali, care ră­­mîn în conștiința noastră prin exemplul pe care l-au dat cu toată ființa lor în slujba ei. Am adresat pro­fesorului Lucian Valea ur­mătoarea întrebare: cît de actual vi se pare exemplul de patriotism nostru național, al poetului Mihai E­­minescu ? — Este, tovarășe repor­ter, o întrebare emoționan­tă. Ceea ce cred eu că va constitui mereu esența pa­triotismului la Eminescu este însăși vastitatea și com­plexitatea operei sale. E­­minescu nu are­ o poezie pa­triotică specială. „Scrisoa­rea a III-a“ este un pretext de filipică la­­ adresa con­temporanilor săi. Toată poe­zia lui Eminescu este pa­triotică, logic al însăși ti­pul psiho­erosului său, ca­drul natural, care sînt pur românești­ Dar poezia emi­nesciană­­ este patriotică mai presus de orice, nefiind le­gată de nici o conjunctură, fiind eternă ca pămîntul­ și apele și codrii acestei țări... 34. Cîte ediții Eminescu s-au epuizat în anul 1969 în librăria botoșăneană care-i poartă numele ? — Trei. Dar trebuie spus, consider și faptul că în a­­nul trecut noi am vîndut 63 800 de cărți, ceea ce poate fi o cifră semnificativă pen­tru nivelul de cultură al ora­șului, dar și un omagiu a­­dus culturii­ (Ștefan Trifa­­nov, librar). 35. Cum vi se par sărbă­torile noastre naționale ? Răspunde C. Fotea, direc­torul Casei județene de creație . Mai ales în zilele noastre aceste sărbători ve­rifică exclamația lui Alec­­sandri că „românul e născut poet“­ Intr-adevăr, la ma­rile noastre sărbători, prin­tre care ziua de 23 August este exemplară, i­a noi, ce­tățenii acestei țări, ne dizol­văm într-o singură ființă îndrăgostită de țară. Pe alt plan nu trebuie uitate fru­moasele noastre tradiții ca­re împodobesc diferite oca­zii și din care o parte le-am reîntîlnit la recentul Festi­val al obiceiurilor de iarnă. 36. Ne-am adresat și pic­torului scenograf Vasile Jur­je . Care a fost momen­tul din activitatea teatrului botoșănean care a venerat în mod plenar patria ? — Poate spectacolul cu piesa „Arcul de triumf“, conceput pentru masele largi, în cinstea Eliberării. Dar cred că aș răspunde mai corect afirmînd că a­­cest moment a fost realizat cu ceea ce a dat mai bun în anul trecut colectivul nos­tru-37. Contribuția dumnea­voastră la această venerare, în ce constă ? — îl citez pe poetul A. E. Baconsky : „Cu tot ce apar­țin acestui pămînt“... 38. Ați călătorit uneori peste graniță. Care­timentul unui român în străinătate ? — Dorul de patrie, înțeles- Dar, personal, bine­am fost atent mereu la frumu­sețile, la bogățiile țărilor pe unde am fost. Și vă măr­turisesc, întotdeauna am fost mîndru că țara noas­tră nu-i cu nimic mai pre­jos față de acestea, ba dim­potrivă (răspunsul aparține tovarășului Victor Scrip­­nic, organizator de turism la Agenția O.N.T. Botoșani). 39. Această bucurie, a­­ceastă mîndrie nesfîrșită ca­­re-i însăși Țara în clipa de hotar a anilor, reporterul a întîlnit-o pretutindeni pe parcursul realizării acestui diversificat „interviu“. Răs­punsurile sînt semnificative și nu mai solicită comentarii. Va trebui să punem punct aici ? Nu­ Sfîrșim cu prima întreba­re pe care am avut-o în minte cînd am pornit la realizarea interviului nos­tru. Și­ această întrebare se adresează unui copil. Așa­dar , spune-mi o poezie în­chinată Țării, Carmen ! — O poezie făcută de mi­ne ?! 40. Bineînțeles. TARII Cînd la-nceput de an școlar Noi am primit cărțile-n dar, M-am întrebat, privind la ele : Ce pot să-i dau eu țării me­le ? Și vara mă-ntrebam la ma­re, Sau cînd la munte, pe că­rare, Mă mîngîiau stejari și fagi, Ce dau eu țării mele dragi? MELE Ce pot să-ți dau iubită țară ? Un gînd senin de primăva­ră Și tot ce mîine voi putea Prin dorul meu și munca mea. POȘA CARMEN (clasa a Vl-a, Liceul de mu­zică și arte plastice) PAGINĂ REALIZATA DE ION MURGEANU

Next