Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-03-26 / nr. 2781
r ■i Anul XXVI nr. 2781 ■ « joi 26 martie 1970 4 pagini 30 bani Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale La București au început, miercuri diminscucl# mcroiile sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu -Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilis Vsrdsi, Maxim Berghianu, Florian Danulache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații : Ștefan Boboș prim — secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim - secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică; pentru industrie, construcții și transporturi ; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale ; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învățământ, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) ÎMPRUMUTUL restant UN SEISMOGRAF AL NEAJUNSURILOR DIN ÎNTREPRINDERE CIND SPIRITUL GOSPODĂRESC SCADE, DIAGRAMA ÎMPRUMUTULUI EFICIENȚA CONTROLULUI BANCAR LA COTA ZERO? DOMINĂ DE PARTEA FORURILOR TUTELARE 14,9 milioane... 15,9 milioane... 31,7 milioane. Cifrele incriminează valoarea împrumuturilor existente în întreprinderile industriale și organizațiile comerciale din județul nostru la 31 decembrie 1969, 31 ianuarie și respectiv începutul lunii martie a.c. Raportate la totalul creditelor bancare acordate (la aceleași date) împrumuturile căzute sub incidența restanței reprezentau 3,5 la sută, 3,6 la sută și respectiv 7 la sută. Așadar, un salt spectaculos care semnalează apariția unor fenome-imobilizările de fonduri în mijloacele circulante (supranormative de materii prime și materiale, piese de schimb, stocuri aflate in producție neterminată peste ciclul de fabricație planificat, produse finite fără desfacere asigurată, refuzurile pentru calitatea necorespunzătoare continuă să constituie principalele cauze care determină întreprinderile să mențină la dispoziția lor împrumuturi bancare ANCHETA ECONOMICA nenegative în gospodărirea fondurilor puse la dispoziția unităților economice. Situația pe care o redăm în continuare este destul de concludentă, pentru a înfățișa evoluția rapidă, surprinzătoare chiar, a datelor restante la principalele unități, beneficiare de credite bancare , peste volumul necesar unei activități de aprovizionare - producție - desfacere considerată normală. In ciuda susținerilor făcute de către unii dintre interlocutorii anchetei noastre, trebuie să subliniem că principalele cauze ale acestor imobilizări de fonduri — cauze arhicunoscute de altfel, și care au făcut obiectul unor critici ascuțite și în anii anteriori — nu au deloc o bază obiectivă. Fiindcă am întîlnit și de astă dată pentru a cîta oară ? I — consecințele acelei nefaste tendințe de „agoniseală“ cu ce se găsește și nu cu ceea ce trebuie (și mai ales cît trebuie !). La combinatul textil imobilizările în stocuri necreditabile de materii prime și materiale, coloranți și chimicale, piese de schimb etc. suma de 4 milioane lei. depășesc Se acuză mereu greutățile în legătură cu producția pentru export. In bună parte ele sunt justificate. Șeful serviciului aprovizionare din combinat, Florin Ștefănescu își exprima pe bună dreptate nedumerirea : „Cum putem face o aprovizionare bună din moment ce acum, cu două săptămîni înainte de începerea trimestrului I noi nu știm încă ce vom produce pentru export în perioada aprilie-iunie a.c.?“. Dar stocurile supranormative care creează imobilizări de fonduri nu se referă numai la producția pentru export. Aproape două milioane și jumătate de nasturi din cornoplast și galarit, zeci de milioane de metri de apă din diferite culori, meleschin, curele trapezoidale etc. peste necesarul producției normale — evident, rodul unei aprovizionări fără nici un fundament real, produse refuzate, ca și alte 210 repere de materie primă și materiale, piese de schimb care nu-și mai găsesc utili- VICTOR MAFTEI (Continuate In pagina a III-a) RESTANT „AJUTOR" URCA DIN Unitatea ______Credite restante (în mii lei) ____________ 31 XII 1969 28 II 1970 13 III 1970 Combinatul textil 4623 16191 14 000 I.I.L. »Flamura roșie“ 613 687 1 400 Cooperativa meșteșugărească „Prestarea" 391 429 429 Cooperativa meșteșugărească „Progresul“ 83 227 443 I.C.R.T.I. 2 935 5 006 4 978 O.C.L. produse industriale 943 878 2 574 Uzina de reparații 130 2 919 2 872 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI • VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN AOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Redacția ți administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația — 12372 Apariția continuă în peisajul satelor noastre a unui număr mare de case noi, într-o ținută arhitectonică aleasă, este un fapt atît de obișnuit încît s-ar părea că atenția călătorului nu mai poate fi impresionată, iar semnele de admirativă mirare ar rămîne numai pentru spectaculosul altor noutăți. Pretutindeni, în vatra așezărilor rurale întilnești, decorate la exterior într-o prodigioasă varietate de modele și combinații coloristice, casele acelea largi, pătrate, cu temelie trainică de beton și acoperiș de tablă sau țiglă, cu geamuri mari și uși primitoare, cu mai multe camere avînd destinații diferite, după gustul actual pentru confort al săteanului , ulir țnrmai prin amnificări proporțiilor și prin ritmul crescînd fenomenul reține atenția și-și dezvăluie caracterul reprezentativ pentru bunăstarea satelor. Cifrele ne spun că numai cursul anului trecut în comuneîn le județului s-au construit 1674 de case noi, iar altele 117 au fost modernizate. In unele comune locuitorii s-au angajat parcă într-o întrecere a construcțiilor de locuințe, ca la Ralueon HurTncil M Cminarmi ----- - ------, ---------*"» și în alte părți ; la Suharău numai în partea de sat numită Săhânărie, se ridică un adevărat microcartier : șase case au fost inalțate aici anul trecut, iar altele zece sunt „pornite" pentru vara care se apropie. Dincoace de Bașeu, în centrul satului, casele noi sau aproape terminate te intîmpină la tot pasul și contabilul de la consiliul popular, Neculai Tihu, care te însoțește, înșiră numele gospodarilor : aici stă Victor Bușită, dincolo mecanizatorul E. Gutău , asta-i casa lui D. Rumega, cealaltă a lui C. Pintilii, în altă parte stă Mihai Agachi, șofer la C.A.P. Ne oprim la casa cooperatorului Constantin I. Ursan și legăm vorba cu gazda în timp ce Didina și Culița, copiii, își strecoară prudenți capetele pe ușă fixîndu-ne cu priviri curioase. Aflăm că singura sursă de venituri a acestui sătean este munca în cooperativă, unde anul trecut a efectuat 128 de zile-munca. Casa, construită în doi ani, a ieșit din mîna unor meșteri pricepuți și căutați prin partea locului, Ilie Baltaru, Ion Mihai și Victor Romaniuc. Mi-am amintit atunci de meșterul Ghiță a Andrioaei, care într-o povestire sadoveniană întruchipează talentul de meșteșugar al omului simplu, cu istețimea lui VIACI NO11C, VU ION BIȘOC (Continuare in pagina a IlI-a) NOROC BUN, IN CASĂ NOUĂ! REPORTAJ C.A.P. Lunca . Pe terenul zvîntat din livadă a început executarea arăturilor Fotografia : I. HELICI Prognoza In zilele de 27, 28 și 29 martie, vremea în general călduroasă la început, apoi în răcire ușoară. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi mai ales sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperatura aerului în scădere la sfîrșitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între plus 3—5 grade, iar maximele intre plus 7-15 grade. UZINA DE REPARAȚII BOTOȘANI CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Cu 7 zile înainte de încheierea trimestrului, colectivul de muncă al Uzinei de reparații din Botoșani a realizat planul producției globale, producția marfă și angajamentul de economii de metal (30 de tone) aferente primelor 3 luni ale anului. In această perioadă a fost introdus în fabricație un utilaj nou : aripi de ploaie din aluminiu tip ASJ-1 pentru irigații precum și 33 sortimente noi de piese de schimb. Pe podiumul de onoare în cadrul întrecerii socialiste care s-a angajat cu toate forțele întregul colectiv în acest ulîn tim an de cincinal se află maiștrii Petru Mihalache (secția de prelucrare a metalelor), Emil Rață (secția utilaje), Ioan Apetrei (secția de reparații), precum și ajustorul Constantin Petrescu, strungarii Constantin Cărbune și Ion Meloiu, frezorul Dumitru Prodan. Verticală cu fier - beton Fotografia : I. NOUR FABRICA DE CONFECȚII DOROHOI Un nou sistem de lucru La fabrica de confecții Dorohoi se definitivează în aceste zile studiul privind introducerea, începînd cu luna aprilie a.c. a sistemului de lucru prodsincron, deocamdată la sectorul de confecții costume - salopete. Cu sprijinul combinatului textil se execută în prezent mobilierul necesar noului sistem de lucru. In următoarele luni se are în vedere introducerea sistemului prod-sincron și la confecții pantaloni. La încheierea acțiunii pe întreaga fabrică (prevăzută pentru trimestrul III a.c.), locul celor 6 brigăzi îl vor lua 4 formații puternice de prod - sincron a cite 60-70 de muncitori fiecare. Lucrările de finisaj se vor executa, pentru început, în fiecare din aceste formații de lucru, iar mai tîrziu - centralizat. ION GHEORGHE, primarul comunei Albești. — Avem o serie de greutăți din partea Exploatării electro-energetice județene care, prin grupul de la Trușești, remediază defecțiunile ce apar în alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor, instituțiilor și a celorlalți abonați de pe raza comunei noastre. In luna ianuarie, de exemplu, nu am avut curent electric timp de 6 zile, din care cauză activitatea de producție din I.M.A. și I.A.S. a avut de suferit și nu s-au putut prezenta filmele programate în festivalul filmelor la sate. Becurile din rețeaua iluminatului public, din cele cinci sate electrificate, nu au fost schimbate din luna septembrie 1969, fiind în stare de funcționare doar circa 10—15 becuri pe întreaga comună. Banca națională onorează plata iluminatului fără consimțămîntul nostru, luîndu-ne din cont numai în luna ianuarie 1970, peste 3000 lei. Venim cu propunerea ca banca națională să nu onoreze astfel de plăți pînă nu intră în posesia pro(Continuare In pagina a IlI-a) CU ADRESĂ în jurul unui proces M-a făcut idiot.. Cine ? Mama ! „Lungul prilej de vorbe" e de astă dată prezența în fața comisiei de judecată. Se înghesuie aici certăreții, reclamagții, martorii „metaforici”. Să-și capete rînd ca să-și scuipe răutatea și să-și reverse veninul. Ca să-ți pierzi timp și să-ți macini nervi. Nu-i deranjează că au sau n-au dreptate, că au sau n-au motive. E cel din urmă lucru care interesează. Și încă, se zice, nici nu-i un adevărat reclamagiu cel ce nu știe să-și găsească la iuțeală un motiv. Cum se și vede... CRĂIȚĂ MINDRA VASILE INSĂMINȚARI In ziarul de marți am anunțat că la cooperativa agricolă din Viișoara — în nordul județului — au fost semănate 100 ha cu mac. Vă putem informa că însămînțările au început și în partea sudică a județului. Cooperatorii din Prăjeni au semănat 15 ha cu mac, iar pentru astăzi și-au programat să înceapă aceeași lucrare și cooperatorii din Frumușica și Flămînzi. CARNAVAL Manifestare tradițională, „Carnavalul textilistelor", care a avut loc la uzinele textile „Moldova”, a fost dedicat tinerelor muncitoare din întreprindere. Programul a cuprins manifestări artistice, estrada „Am 20 de primăveri", concursuri de muzică ușoară și populară, recitări, jocuri distractive. BUTELII PENTRU AUTOSIFON Venind în întîmpinarea cerințelor formulate de posesorii de autosifoane din municipiu, I.I.L. „Flamura roșie" a pus în funcțiune instalația de îmbuteliere a gazelor în buteliile de autosifon. Centrul de schimb al acestor butelii funcționează în secția întreprinderii din Calea Națională nr. 221, avînd același program ca și unitatea respectivă. AUTOMOBIL-CLUB Posesorii de autoturisme care doresc să ia parte la excursii în străinătate, raliuri automobilistice și alte acțiuni inițiate de A.C.R. pot deveni membri ai clubului auto achitînd o taxă de înscriere și cotizația anuală de 50 lei. Agenția județeană O.N.T., telefon 12784, vă poate oferi informații suplimentare cu privire la avantajele ce le oferă automobil clubul membrilor săi.