Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-04-01 / nr. 2786
CLOPOTUL st PAGINA 2 Istoria, spunea Lenin, nu este altceva eleat activitatea omului care iși urmărește țelurile sale, și „... tot ce se intimplă în istorie se întimplă în mod necesar. Acesta este un adevăr elementar". Iar în lucrarea Ce sunt „prietenii poporului“ arăta că așa cum Darwin a pus capăt concepției după care speciile de animale și vegetale ar fi întîmplătoare, nelegate între ele prin nimic, „create de dumnezeu“ și neschimbătoare, situînd pentru prima oară biologia pe un teren pe deplin științific prin stabilirea transformării speciilor și a succesiunii lor, tot așa Marx a pus capăt concepției că societatea ar fi un agregat mecanic, de indivizi, care ar îngădui orice modificări inițiate de voința autorităților (sau ceea ce este același lucru, de voința societății ori a guvernului) și care ar apărea și s-ar transforma în mod întîmplâtor, situînd pentru prima oară sociologia pe un teren științific, stabilind noțiunea formației economice a societății ca totalitate a raporturilor respective de producție, stubind că dezvoltarea acestor formații constituie un proces istorico - natural". Gînditor genial, adversar neînduplecat al închistării gîndirii in dogme și canoane, date o dată pentru totdeauna, și militant consecvent pentru promovarea noului, V. I. Lenin a îmbogățit teoria marxistă despre formațiunea economică a societății, despre dezvoltarea ei dialectică, în general, despre societatea socialistă, comunistă, in special. El a dezvoltat tezele marxiste despre categoriile materialismului dialectic și istoric, a elaborat un ansamblu de idei privind sensul și rolul acestora în cercetarea sociologică, in cercetarea istorică, in stabilirea liniei politice și a tacticii partidului comunist. In majoritatea lucrărilor sale, un loc principal îl ocupă problema privind modul în care categoriile general și particular reflectă corelării ale obiectelor și proceselor din natură, societate și cunoaștere și, în mod deosebit, în revoluția și construcția socialistă. Materialismul dialectic, arată Lenin, demonstrează caracterul obiectiv și unitatea dialectică a generalului și particularului, ele existînd in realitate numai în legătură reciprocă indisolubilă. „Prin urmare, contrariile (particularul este opus generalului) sunt identice : particularul nu există decit in legătură cu ceea ce duce spre general. Generalul nu există decit în particular, prin particular. Orice particular este (intr-un fel sau altul) general. Orice general este (o părticică sau o latură sau esență) a particularului. Orice general nu înglobează decit aproximativ toate obiectele particulare. Orice particular nu intră decit incomplet in general etc. Orice particular este legat prin mii de treceri particulare de alt gen (lucruri, fenomene, procese). In toate acestea există deja elemente, embrioane, noțiuni de necesitate, de legătură obiectivă a naturii etc. („In jurul problemei dialecticii"). Așadar, legătura dialectică dintre general și particular se reflectă in trecerile reciproce dintr-unul in celălalt în procesul dezvoltării. Totdeauna vom cunoaște generalul, studiind comparând ansamble de fenomeși neindividuale. Cunoașterea, ca atare, este ridicarea de la singular, prin particular, la general și înțelegerea singularului se face în lumina generalului și particularului. Referindu-se la dezvoltare, la progresul social, în general, Lenin sublinia că aprecierea și stabilirea direcțiilor de dezvoltare nu poate fi făcută în mod abstract, fără a ține seama de etapa concret istorică de dezvoltare a formațiunii sociale, de tendințele obiective ale dezvoltării societății in momentul dat, de raporturile de clasă din țara respectivă, de situația ei în ansamblul relațiilor internaționale. Oglindirea generalului și particularului in revoluția și construcția socialismului l-a preocupat în mod deosebit pe V. I. Lenin. El a afirmat, in repetate rînduri, cu o genială previziune științifică, că toate națiunile, mari și mici, vor trece inevitabil, mai devreme sau mai tirziu, la comunism. Această trecere se va înfăptui însă în cele mai diverse forme, determinate de condițiile social - economice, istorice, concrete, din fiecare țară. Pe fundalul legilor generale ale revoluției și construcției socialiste, se vor reliefa căi și metode specifice de înfăptuire a trecerii de la capitalism la socialism, potrivit cu tradițiile de luptă ale fiecărei națiuni, cu gradul de pregătire revoluționară a forțelor sociale, cu capacitatea organizatorică și politică a clasei muncitoare, a avangărzii sale — partidul comunist. Tezele leniniste privind corelația și interpătrunderea reciprocă, dialectică, a generalului cu particularul au călăuzit permanent partidul nostru de-a lungul activității sale politice, teoretice și practice pentru înfăptuirea revoluției și construcției socialiste in România. In mobilizarea forțelor sociale înaintate la lupta pentru făurirea noii orînduiri, P.C.R. a luat în considerare atît cerințele obiective ale legilor generale ale revoluției și construcției socialiste, cit și condițiile istorice particulare în care s-a manifestat acțiunea legilor respective în țara noastră, în fiecare etapă a dezvoltării. „Analiza luptelor revoluționare din România, spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea la adunarea festivă cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a instaurării guvernului democratic de la 6 martie 1945, confirmă o dată mai mult justețea tezelor marxist - leniniste potrivit cărora fiecare popor, pășind pe calea revoluției și construcției socialiste, aduce o experiență proprie, aplică legile generale in forme specifice — corespunzător condițiilor concrete în care trăiește, particularităților istorice diferite de la țară la țară“. „Desfășurarea, încununată de succes, a revoluției în România a contribuit la îmbogățirea tezaurului teoriei și practicii marxism - leninismului cu noi metode și forme de luptă, cu noi soluții date marilor probleme ridicate de transformarea socialistă a societății ; experiența țării noastre a pus cu deosebită putere în evidență rolul maselor în cucerirea puterii, importanța deosebită a unirii tuturor forțelor revoluționar - democratice, progresiste ale națiunii in vederea răsturnării claselor exploatatoare și constituirii noii orinduiri sociale. In revoluția și construcția socialistă din țara noastră, generalul și particularul au constituit o unitate dialectică inseparabilă. De asemenea, P.C.R. a acordat și acordă o atenție deosebită, in activitatea sa, desfășurării evenimentelor internaționale, acționind permanent pentru întărirea prieteniei și colaborării cu toate țările socialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele antiimperialiste. Numai ținînd seama de interdependența dintre situația internă și cea internațională, partidul și statul nostru socialist au putut elabora o politică justă pentru construirea cu succes a noii orînduiri sociale. M. DOBOȘ CONCEPTUL LENINIST DESPRE RAPORTUL GENERAL - PARTICULAR IN REVOLUȚIA SI CONSTRUCȚIA SOCIALISTA »JWjWJWWWWVWWWVWWW^^WWWWWWUWWAWflWWWWUTi /AV.VWAWAW.VWAWW.V/AV/WWA’WAVAW.WAW.'ATM, fCROAZIERĂ COȘULA Clădirea din fotoare — mari și mici — patru încăperi. Intr-una este sală de vis-a-vis circumscripția clasă sanitară care, uneori, în raport de urgențe, e și casă de nașteri. Mai domiciliază aici o liniștită bibliotecă (închisă de mai multe sâptămîni) Pentru următoarele chestiuni nu avem poze. Așa că va trebui să ne credeți pe cuvînt ! La Săveni am avut ocazia să medităm pe teme de filologie. Amintind că am mai scris despre ce arătăm mai departe și că pentru luarea de măsuri nu s-a schițat încă nici un gest, întrebăm și o magazie cu diverse. Că și cu se deranjează una pe alta pricepe lesne oricine (excepțiile confirmă regula !) Ce supunem judecății dv. e următoarea propoziție interogativă : ce le spunem școlarilor cînd se-aud venind... berzele ? de ce anumite magazine se cheamă pate-baruri ? Doar nu se găsesc aici pateuri ci produse de patiserie !... Nu vi se pare normală formula pati-bar ? Și, apropo, unitatea din Săveni chiar de s-ar chema pati-bar și tot degeaba, că nu găsești acolo nici ce trebuie să afli într-un obișnuit magazin de pîine I PRAJENI Primarul acestei comune ne-a împărtășit un necaz al său și al cetățenilor în legătură cu electrificarea comunei care de fapt nu s-a electrificat deși această operațiune trebuia terminată mai de mult ușor. De altminteri, pe adresa Exploatării electroenergetice Botoșani avem de expediat un transport mai masiv de reclamații care — noi suntem optimiști — credem că vor fi soluționate. Așa e ? FRUMUȘICA 1. „Cine poate fi donator de singe ? Deschide și vei vedea !“ Inovația (foto 2) pe care o prezentăm prin aceste rînduri aparține medicului I. Steinic. Funcționare: Cel ce citește întrebarea și răspunde invitației (adică deschide) se vede într-o oglindă... Oricine, așadar, poate deveni donator ! Efecte : circumscripția sanitară din Frumușica e una din fruntașele județului în ce privește numărul donatorilor de singe. Poate că făcînd o astfel de publicitate, ingeniozitatea aceasta (și altele) va fi... molipsitoare ! Comuna N. BĂLCESCU Sortit să devină celebru, telefonul din foto 3, de la spitalul din comună, este, între niște ore (lungi), conectat siamez cu cele de la C.A.P., școală, cooperativa de consum. Cînd e chemată oricare din aceste nobile instituții se ridică simultan patru receptoare. Știm că problema dificil de soluționat. Poate că e totuși... BUCECEA Trecînd pe aici și revăzînd niște lucruri despre care la timpul cuvenit am relatat (!) am tras cu ochiul într-o parte și-n alta să vedem ce mai e. Și am văzut în afișierul de lingă consiliul popular reclame mobilizatoare de tipul „Nu supraîncălziți sobele“, și „Epurați apele reziduale“, sau altele, prin alte geamuri, recomandînd „Luna cărții la sate“ și alte acțiuni vetuste. Am mai văzut o „oglindă a faptelor“ cu două rubrici : bune și rele. După această oglindă poți bănui că Bucecea trăiește anonimat (ceea într-un sublim ce credem că nu-i adevărat). Pentru că nu e nimic afișat aici, nici la bune nici la rele ! Prin dreptul acestei „oglinzi“ trece zilnic un tovarăș care ar avea misiunea să se „oglindească“ din cînd în cînd prin toate acestea. Să zicem că atunci cînd merge la masă e grăbit. Dar cînd trece, sătul, pe acolo, ii ticnește prînzul ? Ei, dar cine poți vedea doar în trecere ! De ultimă oră Ne-a vizitat la redacție secretarul filarmonicii, care și-a exprimat nedumerirea în legătură cu următoarea esențială contradicție : în ziarul din 10 februarie, directorul liceului din Bucecea declara unui redactor : filarmonica din „Am dori ca Botoșani să vie mai des în Bucecea”. Duminică, filarmonica a prezentat în localitatea amintită un concert la care au fost prezenți doar cîțiva elevi de școală generală. Autorul solicitării notate mai sus era preocupat cu emisiunea Tv pe care o viziona în intimă ținută de casă. In timp ce altă personalitate, directorul clubului, se exersa la tenis de masă. De fapt nu e nici o contradicție : tovarășul director nu ceruse pentru el vizita filarmonicii. Așa că... Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT Fotografiile : IOAN NEGREA SA VENI ARCA UN NOE 3 ^AmWWWWiWWWWVWWWWWWWWtfWWWWVVWMVWWW iWVWUWWWWWWVYVWWlAMJWWWUWtfWVWifVWWWWWWIfWia Simplul fapt că discuțiile care se poartă în jurul unui film sunt foarte vii și generalizatoare nu constituie neapărat o garanție certă a valorii artistice a acestuia. O dispută de genul amintit poate avea surse nesemnificative, exterioare conținutului propriu-zis, sau poate fi rezultatul unor abil conduse comentarii de interes comercial. Am ținut să enumăr aceste posibilități pentru a preciza de la bun început să ele nu funcționează nicidecum in cazul „Reconstituirii“. Se știe totuși că filmul lui Lucian Pintilie a trezit comentarii din cele mai diferite. Pentru Pintilie arta filmului pare a se fi cristalizat în forma ei cea mai viabilă : o artă care nu uită niciodată că trebuie să servească unei idei (iar aceasta va transpare clar și elocvent) și în acelaș timp o idee care se dezvoltă în perfectă cunoștință a specificității artei care și-a propus să o prezinte. In limitele acestor considerații, „Reconstituirea” nu va fi o declarație retorică, sau acea specie de eseu dramatizat în care se poate transforma atît de ușor orice film filozofic (tentația și primejdia sînt la fel de mari) și nu va fi, în același timp, nici o demonstrație nelipsită de ostentație a unor virtuți cinematografice și tehnice, cum au înclinat să o vadă unii comentatori. Filmul acesta este in primul rînd un apel de o neobișnuită gravitate in favoarea necesității de a rămine in orice împrejurare om. Este o analiză lucidă de factori, epurată de orice dramatism inutil, de orice sentimentalism. Rezultatul il va constitui un film fără personaje negative sau pozitive, un conflict al cărui singur erou e umanul în ipostaze multiple, fiecare personaj putind exemplifica una sau mai multe din aceste ipostaze. Iar ideea cea mai valoroasă a filmului e conținută în însuși finalul acestuia : avertismentul extraordinar de crud pe care îl lansează acest final este acela că umanul poate dispare uneori fără ca nimeni să-și dea seama în primul moment de acest lucru, că acest sentiment fundamental poate fi inecat pe neobservate de convenționalism, de exces de zel, de neatenție, de minciună sau de alte asemenea erori pe care nici un cod penal nu le pedepsește în mod direct. Din punctul de vedere al realizării artistice, „Reconstituirea“ e o reușită mai mult decât remarcabilă, cu toate influențele, uneori încă foarte evidente, ale unor mari regizori ca Antonioni sau Tony Richardson, influențe care de altfel sunt preluate cu foarte mult discernamint, atenuind astfel șocul unui eventual gust eclectic. Echipa de actori este excelentă (a se observa încă o dată ci de bine știe Pintilie să lucreze cu actorii I) , George Constantin, Ernest Maftei, Vladimir Găitan și mai ales Gh. Mihăiță (in rolul lui Vuică). Poate mai puțin fericită e alegerea lui Emil Botta: acest fascinant actor de teatru nu a reușit totuși să-și uite formația de bază intr-un film care nu suportă, prin definiție, nici o apropiere cu modalități ale teatrului. In mod special, alături de imaginea filmului, trebuie menționată banda sonoră a acestuia, in măsura in care ea devine un instrument extrem de eficace de introducere completă in atmosfera cadrului. Este vorba, în concluzie, de o operă cinematografică de mare vigoare, atît prin ideea ei, cit și prin profesionalismul uimitor de bine stăpinit de către un cineast care se află doar la al doilea său film artistic. MARIUS TATARU CRONICA FILMULUI_________ „RECONSTITUIREA“ mKmBmmmmsmsmmmmnmmmKmammmkmmBmmBammmmmtmmamBum » I Li I.A.S. Dirigenti-a organizat o seară culturaldistractvă dedicată fruntașilor In Întrecerea Manifestarea a avut socialistă, un caracter sărbătoresc și a răsplătit atașamentul și dragostea față de muncă ale muncitorilor declarați fruntași In Întrecerea socialistă. Liceul agricol din Șendriceni a prezentat in Dorica un program artistic, urmărit de peste 400 săteni. Copiilor, teatrul de păpuși „Cravata roste" le-a oferit două spectacole in satele Lozna si Deraca. Brigada științifică a căminului cultural s-a deplasat In satul Străteni, unde a purtat cu cetățenii Interesante discuții pe teme științifice. In sala de festivități a Școlii nr. 1 din Tudora a avut loc un Interesant dialog pe aceeași scenă, la care au participat clasele a VI-a din școală. După aproximativ trei ore de Întrecere au ctstigat elevii clasei a Vl-a A, conduși de tóvani» profesoară Catinca Cuce, I «a TELEVIZIUNE MIERCURI 1 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-terra ‘70. 18.25 Actualitatea muzicală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Acțiunea „L” — Legumicultura. 19.30 Reportaj - anchetă. Orașul nu doarme niciodată. 20.00 Șarje de 1 aprilie. 20.15 Telecinemateca. Vin ploile. 21.55 Un zimbet de fe^^^■eportajul nostru mQRR la Botoșani, veți cunoaște nu numai peripețiile neobișnuite ale unei fetițe de 5 ani, ci, mai ales, devotamentul celor care i-au redat pentru a doua oară viața. 22.10 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Zimbet de primăvară Fotografia : I. HELICI Tribuna „Clopotul“ ÎN ATENȚIA COOPERATIVEI „ÎNFRĂȚIREA" Știu din experiența mea, ca și din relatările altor consăteni, că prezentarea pentru reparații a diverselor aparate electrice, in special televizoare și aparate de radio, atrage după sine unele semne de întrebare. Oamenii, in general, nu au cunoștințe prea mari în materie de aparatură electrică, de electronică. Nu spun că meseriașii de la cooperativa specializată din Botoșani ar abuza de această nepricepere, „găsind“ defecțiuni mai numeroase decit sunt in realitate, dar faptul că prețurile cerute de la atelier la atelier oscilează în mod suspect, lasă pe cetățeni să creadă și altceva. Tocmai pentru a mări siguranța oamenilor că prețul plătit reprezintă exact mărimea defecțiunilor la aparatele electrice, dar și pentru a se evita total orice tentativă de necinste din partea meseriașilor, propun ca în municipiu să se înființeze un Centru de primire a aparatelor la reparat. Oamenii se vor prezenta cu aparatele aici, unde vor fi examinate, și cu nota de constatare întocmită in acest centru se vor duce personal la atelierul dorit, sau vor fi îndrumate automat de către cooperativă, la preferința solicitanților. Astfel de centre există în orașele mai mari așa că înființarea lui și la Botoșani s-ar înscrie în tendințele de modernizare a rețelelor de prestări servicii. Cooperativa ar avea numai de cîștigat, s-ar economisi timpul lucrătorilor ocupați cu verificarea aparatelor prezentate la reparat, ar fi posibilă o mai mare corectitudine din partea lucrătorilor etc. TOADER VASILE satul Blindești, comuna Sulița O STAȚIE DE OPRIRE LA POIANA Satul nostru se află la o distanță de aproape 5 km de centrul comunei Brâești, și cei care au de mers la Botoșani sau la Dorohoi, în interese personale sau de serviciu, trebuie să facă această cale pe jos, pînă la actuala stație de autobuz. Dacă venim cu cursa de la Botoșani, trecem prin dreptul satului nostru și ne oprim tot la centrul de comună, de unde venim acasă pe jos. Inchipuiți-vâ cit de „plăcută" este o astfel de plimbare. Ar trebui un punct de oprire în dreptul satului nostru, și atunci șoferii ar opri de fiecare dată. Credem că aceasta nu necesită eforturi deosebite (o țeava și o bucată de tablă sunt de ajuns) și de aceea ne adresăm dumneavoastră cu rugămintea să interveniți pe lingă cel in drept. Noi am mai adresat o cerere și la Autobază, dar nu am primit nici un răspuns. Credem că dacă se va stabili un punct de oprire in dreptul satului Poiana, comuna Brâești, va avea toată lumea de ciștigat și călătorii și autobaza și securitatea circulației, întrucît acest traseu este frecventat de mașini care transportă nelegal persoane. GHEORGHE GH. HAUCA satul Poiana, comuna Brâești O soluție pentru a obține mai multa carne Consider că în acțiunea de sporire a producției de carne trebuie să fie folosite toate posibilitățile de care dispun și alte unități ce nu sunt profilate pe creșterea porcilor. Mă refer la cantinele din I.A.S., I.M.A., la cele din spitale, școli profesionale, licee etc. care dispun de cantități destul de mari de resturi menajere și pe care în prezent le aruncă. Cred că prin utilizarea acestor resturi menajere, cu cheltuieli reduse, s-ar putea crește un număr de porci suficient pentru a asigura consumul intern de carne de la aceste cantine. O altă sursă care în prezent nu este folosită in creșterea porcilor o constituie subprodusele de la abatorul industriei cărnii din Botoșani. La fel, pe lingă fiecare moară din mediul sătesc se pot crește un număr însemnat de porci, ceea ce pe județ ar însemna multe tone de carne. Propun consiliului popular județean să analizeze aceste sugestii pe care le consider destul de eficiente. La realizarea sarcinilor importante din acest sector pot și au posibilitatea să-și aducă contribuția și aceste unități. M. LUȚA Botoșani, str. Verona nr. 2 VREM SĂ ELECTRIC OULE Școlile din comuna Păltiniș, în funcție de extinderea imediată a liniei de joasă tensiune, urmează a fi electrificate în cursul acestui an școlar, pînă în iulie 1970, cînd trebuiesc terminate reparațiile curente sau capitale. Dispunem de fondurile necesare (18.000 lei) alocate de consiliul popular județean. Dificultatea constă în faptul că nu putem beneficia de executarea lucrărilor deoarece secțiile de lucru de la Darabani sau Dorohoi nu execută lucrările decit cu plata în numerar, ori noi nu putem plăti decit prin virament. Bani avem, dar... nu ni-i primește nimeni și cei peste 1 000 de elevi din Păltiniș sunt lipsiți de avantajele electrificării. Ce ne sfătuiți să facem ? Cum procedăm ? MARIN LISENCHE directorul Școlii generale Păltiniș 6.00 Buletin de știri 6.05 Matineu muzical 6.30 Actualitatea în agricultură 6.40 Bucurie, mindră floare 7.00 Informații și muzică 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Ritmuri industriale românești. JOI, 2 APRILIE — Caratele oțelului. 17.45 Prelucrări de folclor. 18.00 Colocviu radiofonic. — Implicațiile etice ale actului de muncă. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntece de mase și jocuri populare. 19.30 Jazz-ul în comentariu și sunet. 20.00 O oră cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Concertul săptămînii. 21.30 Scena. 21.45 Refrene îndrăgite. »• ■v