Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-04-01 / nr. 2786

CLOPOTUL st PAGINA 2 Istoria, spunea Lenin, nu este altceva eleat activitatea omului care iși urmărește țelurile sale, și „... tot ce se intimplă în is­torie se întimplă în mod nece­sar. Acesta este un adevăr ele­mentar". Iar în lucrarea Ce sunt „prietenii poporului“ arăta că așa cum Darwin a pus capăt concepției după care speciile de animale și vegetale ar fi întîm­­plătoare, nelegate între ele prin nimic, „create de dumnezeu“ și neschimbătoare, situînd pentru prima oară biologia pe un teren pe deplin științific prin stabili­rea transformării speciilor și a succesiunii lor, tot așa Marx a pus capăt concepției că socie­tatea ar fi un agregat mecanic, de indivizi, care ar îngădui orice modificări inițiate de voința autorităților (sau ceea ce este același lucru, de voința societă­­ții ori a guvernului) și care ar apărea și s-ar transforma în mod întîmplâtor, situînd pentru prima oară sociologia pe un teren ști­ințific, stabilind noțiunea forma­ției economice a societății ca totalitate a raporturilor respec­tive de producție, stubind că dezvoltarea acestor formații con­stituie un proces istorico - natu­ral". Gînditor genial, adversar ne­înduplecat al­ închistării gîndirii in dogme și canoane, date o dată pentru totdeauna, și mili­tant consecvent pentru promo­varea noului, V. I. Lenin a îm­bogățit teoria marxistă despre formațiunea economică a socie­tății, despre dezvoltarea ei dia­lectică, în general, despre so­cietatea socialistă, comunistă, in special. El a dezvoltat tezele marxiste despre categoriile ma­terialismului dialectic și istoric, a elaborat un ansamblu de idei privind sensul și rolul acestora în cercetarea sociologică, in cer­cetarea istorică, in stabilirea li­niei politice și a tacticii parti­dului comunist. In majoritatea lucrărilor sale, un loc principal îl ocupă problema privind mo­dul în care categoriile general și particular reflectă corelării ale obiectelor și proceselor din na­tură, societate și cunoaștere și, în mod deosebit, în revoluția și construcția socialistă. Materia­lismul dialectic, arată Lenin, de­monstrează caracterul obiectiv și unitatea dialectică a generalului și particularului, ele existînd in realitate numai în legătură reci­procă indisolubilă. „Prin urmare, contrariile (particularul este o­­pus generalului) sunt identice : particularul nu există decit in legătură cu ceea ce duce spre general. Generalul nu există de­cit în particular, prin particular. Orice particular este (intr-un fel sau altul) general. Orice ge­neral este (o părticică sau o la­tură sau esență) a particularu­lui. Orice general nu înglobează decit aproximativ toate obiectele particulare. Orice particular nu intră decit incomplet in gene­ral etc. Orice particular este le­gat prin mii de treceri particu­lare de alt gen (lucruri, fe­nomene, procese). In toate a­­cestea există deja elemente, em­­brioane, noțiuni de necesitate, de legătură obiectivă a naturii etc. („In jurul problemei dialec­ticii"). Așadar, legătura dialecti­că dintre general și particular se reflectă in trecerile reciproce dintr-unul in celălalt în procesul dezvoltării. Totdeauna vom cu­noaște generalul, studiind comparând ansamble de fenome­și ne­individuale. Cunoașterea, ca atare, este ridicarea de la sin­gular, prin particular, la gene­ral și înțelegerea singularului se face în lumina generalului și particularului. Referindu-se la dezvoltare, la progresul social, în general, Le­nin sublinia că aprecierea și stabilirea direcțiilor de dezvol­tare­­ nu poate fi făcută în mod abstract, fără a ține seama de etapa concret istorică de dez­voltare a formațiunii sociale, de tendințele obiective ale dezvol­tării societății in momentul dat, de raporturile de clasă din țara respectivă, de situația ei în an­samblul relațiilor internaționale. Oglindirea generalului și par­ticularului in revoluția și con­strucția socialismului l-a pre­ocupat în mod deosebit pe V. I. Lenin. El a afirmat, in re­petate rînduri, cu o genială pre­viziune științifică, că toate na­țiunile, mari și mici, vor trece inevitabil, mai devreme sau mai tirziu, la comunism. Această tre­cere se va înfăptui însă în cele mai diverse forme, determinate de condițiile social - economice, istorice, concrete, din fiecare ța­ră. Pe fundalul legilor generale ale revoluției și construcției so­cialiste, se vor reliefa căi și me­tode specifice de înfăptuire a trecerii de la capitalism la so­cialism, potrivit cu tradițiile de luptă ale fiecărei națiuni, cu gradul de pregătire revoluționa­ră a forțelor sociale, cu capaci­tatea organizatorică și politică a clasei muncitoare, a avangăr­zii sale — partidul comunist. Tezele leniniste privind core­lația și interpătrunderea recipro­că, dialectică, a generalului cu particularul au călăuzit perma­nent partidul nostru de-a lungul activității sale politice, teoretice și practice pentru înfăptuirea revoluției și construcției socia­liste in România. In mobilizarea forțelor sociale înaintate la lup­ta pentru făurirea noii orînduiri, P.C.R. a luat în considerare atît cerințele obiective ale legilor generale ale revoluției și con­strucției socialiste, cit și condi­țiile istorice particulare în care s-a manifestat acțiunea legilor respective în țara noastră, în fie­care etapă a dezvoltării. „Ana­liza luptelor revoluționare din România, spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvînta­­rea la adunarea festivă cu pri­lejul celei de-a 25-a ani­versări a instaurării guvernu­lui democratic de la 6 martie 1945, confirmă o dată mai mult justețea tezelor marxist - leni­niste potrivit cărora fiecare po­por, pășind pe calea revoluției și construcției socialiste, aduce o experiență proprie, aplică le­gile generale in forme specifice — corespunzător condițiilor concrete în care trăiește, parti­cularităților istorice diferite de la țară la țară“. „Desfășurarea, încununată de succes, a revolu­ției în România a contribuit la îmbogățirea tezaurului teoriei și practicii marxism - leninismului cu noi metode și forme de luptă, cu noi soluții date marilor pro­bleme ridicate de transformarea socialistă a societății ; experien­ța țării noastre a pus cu deose­bită putere în evidență rolul maselor în cucerirea puterii, im­portanța deosebită a unirii tu­turor forțelor revoluționar - de­mocratice, progresiste ale națiu­nii in vederea răsturnării claselor exploatatoare și constituirii noii orinduiri sociale. In revoluția și construcția socialistă din țara noastră, generalul și particularul au constituit o unitate dialec­tică inseparabilă. De asemenea, P.C.R. a acordat și acordă o atenție deosebită, in activitatea sa, desfășurării evenimentelor internaționale, acționind perma­nent pentru întărirea prieteniei și colaborării cu toate țările so­cialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele antiimperialiste. Numai ținînd seama de interdependența din­tre situația internă și cea inter­națională, partidul și statul nos­tru socialist au putut elabora o politică justă pentru construirea cu succes a noii orînduiri so­ciale. M. DOBOȘ CONCEPTUL LENINIST DESPRE RAPORTUL GENERAL - PARTICULAR IN REVOLUȚIA SI CONSTRUCȚIA SOCIALISTA »JWjWJWWWWVWWWVWWW^^WWWWWWUWWAWflWWWWUTi /AV.VWAWAW.VWAWW.V/AV/WWA’WAVAW.WAW.'ATM, fCROAZIERĂ COȘULA Clădirea din foto­­­are — mari și mici — patru încăperi. Intr-una este sală de vis-a-vis circumscripția clasă­­ sani­tară care, uneori, în raport de urgențe, e și casă de nașteri. Mai domiciliază aici o liniștită bibliotecă (închi­să de mai multe sâptămîni) Pentru următoarele ches­tiuni nu avem poze. Așa că va trebui să ne credeți pe cu­­vînt ! La Săveni am avut ocazia să medităm pe teme de filo­logie. Amintind că am mai scris despre ce arătăm mai departe și că pentru luarea de măsuri nu s-a schițat în­că nici un gest, întrebăm­­ și o magazie cu diverse. Că și cu­ se deranjează una pe alta pricepe lesne oricine (excepțiile confirmă regula !) Ce supunem judecății dv. e următoarea propoziție inte­rogativă : ce le spunem șco­larilor cînd se-aud venind... berzele ? de ce anumite magazine se cheamă pate-baruri ? Doar nu se găsesc aici pateuri ci produse de patiserie !... Nu vi se pare normală formula pati-bar ? Și, apropo, unita­tea din Săveni chiar de s-ar chema pati-bar și tot degea­ba, că nu găsești acolo nici ce trebuie să afli într-un o­­bișnuit magazin de pîine I PRAJENI Primarul acestei comune ne-a împărtășit un necaz al său și al cetățenilor în legă­tură cu electrificarea comu­nei care de fapt nu s-a e­­lectrificat deși această ope­rațiune trebuia terminată mai de mult ușor. De altminteri, pe adresa Exploatării electro­­energetice Botoșani avem de expediat un transport mai masiv de reclamații care — noi suntem­ optimiști — cre­dem că vor fi soluționate. Așa e ? FRUMUȘICA 1. „Cine poate fi donator de singe ? Deschide și vei vedea !“ Inovația (foto 2) pe care o prezentăm prin aceste rînduri aparține medicului I. Steinic. Funcționare: Cel ce citește întrebarea și răspun­de invitației (adică deschide) se vede într-o oglindă... Ori­cine, așadar, poate deveni donator ! Efecte : circumscrip­ția sanitară din Frumușica e una din fruntașele județului în ce privește numărul dona­torilor de singe. Poate că făcînd o astfel de publicita­te, ingeniozitatea aceasta (și altele) va fi... molipsitoare ! Comuna N. BĂLCESCU Sortit să devină celebru, te­lefonul din foto 3, de la spi­talul din comună, este, între niște ore (lungi), conectat siamez cu cele de la C.A.P., școală, cooperativa de con­sum. Cînd e chemată oricare din aceste nobile instituții se ridică simultan patru recep­toare. Știm că problema dificil de soluționat. Poate că e totuși... BUCECEA Trecînd pe aici și revăzînd niște lucruri despre care la timpul cuvenit am relatat (!) am tras cu ochiul într-o par­te și-n alta să vedem ce mai e. Și am văzut în afișierul de lingă consiliul popular re­clame mobilizatoare de tipul „Nu supraîncălziți sobele“, și „Epurați apele reziduale“, sau altele, prin alte geamuri, recomandînd „Luna cărții la sate“ și alte acțiuni vetuste. Am mai văzut o „oglindă a faptelor“ cu două rubrici : bune și rele. După această oglindă poți bănui că Buce­­cea trăiește anonimat (ceea într-un sublim ce credem că nu-i adevărat). Pentru că nu e nimic afișat aici, nici la bune nici la rele ! Prin dreptul acestei „o­­glinzi“ trece zilnic un tova­răș care ar avea misiunea să se „oglindească“ din cînd în cînd prin toate acestea. Să zicem că atunci cînd merge la masă e grăbit. Dar cînd trece, sătul, pe acolo, ii tic­nește prînzul ? Ei, dar cine poți vedea doar în trecere ! De ultimă oră Ne-a vizitat la redacție se­cretarul filarmonicii, care și-a exprimat nedumerirea în le­gătură cu următoarea esen­țială contradicție : în ziarul din 10 februarie, directorul li­ceului din Bucecea declara unui redactor : filarmonica din „Am dori ca Botoșani să vie mai des în Bucecea”. Du­minică, filarmonica a prezen­tat în localitatea amintită un concert la care au fost pre­zenți doar cîțiva elevi de școa­lă generală. Autorul solicitării notate mai sus era preocupat cu emisiunea Tv pe care o vi­ziona în intimă ținută de ca­să. In timp ce altă persona­litate, directorul clubului, se exersa la tenis de masă. De fapt nu e nici o contra­dicție : tovarășul director nu ceruse pentru el vizita filar­monicii. Așa că... Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT Fotografiile : IOAN NEGREA SA VENI­ ARCA UN NOE 3 ^AmWWWWiWWWWVWWWWWWWWtfWWWWVVWMVWWW iWVWUWWWWWWVYVWWlAMJWWWUWtfWVWifVWWWWWWIfWia Simplul fapt că discuțiile ca­re se poartă în jurul unui film sunt foarte vii și generalizatoare nu constituie neapărat o garan­ție certă a valorii artistice a a­­cestuia. O dispută de genul a­­mintit poate avea surse nesem­nificative, exterioare conținutu­lui propriu-zis, sau poate fi re­zultatul unor abil conduse co­mentarii de interes comercial. Am ținut să enumăr aceste po­sibilități pentru a preciza de la bun început să ele nu funcțio­nează nicidecum in cazul „Re­constituirii“. Se știe totuși că fil­mul lui Lucian Pintilie a trezit comentarii din cele mai diferite. Pentru Pintilie arta filmului pare a se fi cristalizat în forma ei cea mai viabilă : o artă care nu uită niciodată că trebuie să servească unei idei (iar aceas­ta va transpare clar și elocvent) și în acelaș timp o idee care se dezvoltă în perfectă cunoștință a specificității artei care și-a propus să o prezinte. In limitele acestor considerații, „Reconsti­tuirea” nu va fi o declarație re­torică, sau acea specie de eseu dramatizat în care se poate transforma atît de ușor orice film filozofic (tentația și primej­dia sînt la fel de mari) și nu va fi, în același timp, nici o demon­strație nelipsită de ostentație a unor virtuți cinematografice și tehnice, cum au înclinat să o vadă unii comentatori. Filmul a­­cesta este in primul rînd un apel de o neobișnuită gravitate in favoarea necesității de a rămine in orice împrejurare om. Este o analiză lucidă de factori, epu­rată de orice dramatism inutil, de orice sentimentalism. Rezul­tatul il va constitui un film fără personaje negative sau pozitive, un conflict al cărui sin­gur erou e umanul în i­­postaze multiple, fiecare per­sonaj putind exemplifica una sau mai multe din aceste ipos­taze. Iar ideea cea mai valoroa­să a filmului e conținută în în­suși finalul acestuia : avertismen­tul extraordinar de crud pe care îl lansează acest final este ace­la că umanul poate dispare uneori fără ca nimeni să-și dea seama în primul moment de a­­cest lucru, că acest sentiment fundamental poate fi inecat pe neobservate de convenționalism, de exces de zel, de neatenție, de minciună sau de alte aseme­nea erori pe care nici un cod penal nu le pedepsește în mod direct. Din punctul de vedere al reali­zării artistice, „Reconstituirea“ e o reușită mai mult decât re­marcabilă, cu toate influențele, uneori încă foarte evidente, ale unor mari regizori ca Antonioni sau Tony Richardson, influențe care de altfel sunt preluate cu foarte mult discernamint, ate­­nuind astfel șocul unui even­tual gust eclectic. Echipa de ac­tori este excelentă (a se obser­va încă o dată ci­ de bine știe Pintilie să lucreze cu actorii I) , George Constantin, Ernest Maf­tei, Vladimir Găitan și mai ales Gh. Mihăiță (in rolul lui Vuică). Poate mai puțin fericită e ale­gerea lui Emil Botta: acest fascinant actor de teatru nu a reușit totuși să-și uite formația de bază intr-un film care nu su­portă, prin definiție, nici o a­­propiere cu modalități ale tea­trului. In mod special, alături de imaginea filmului, trebuie men­ționată banda sonoră a aces­tuia, in măsura in care ea devine un instrument extrem de eficace de introducere completă in at­mosfera cadrului. Este vorba, în concluzie, de o operă cinematografică de mare vigoare, atît prin ideea ei, cit și prin profesionalismul uimitor de bine stăpinit de către un cineast care se află doar la al doilea său film artistic. MARIUS TATARU CRONICA FILMULUI_________ „RECONSTITUIREA“ mKmBmmmmsmsmmmmnmmmKmammmkmmBmmBammmmmtmmamBum » I Li I.A.S. Dirigent­i-a or­ganizat o seară cultural­­distractvă dedicată fruntași­lor In Întrecerea Manifestarea a avut socialistă, un ca­racter sărbătoresc și a răs­plătit atașamentul și dra­gostea față de muncă ale muncitorilor declarați frun­tași In Întrecerea socialistă. Liceul agricol din Șendri­­ceni a prezentat in Dorica un program artistic, urmărit de peste 400 săteni. Copiilor, teatrul de păpuși „Cravata roste" le-a oferit două spec­tacole in satele Lozna si Deraca. Brigada științifică a căminului cultural s-a depla­sat In satul Str­ăteni, unde a purtat cu cetățenii Intere­sante discuții pe teme ști­ințifice. In sala de festivități a Școlii nr. 1 din Tudora a avut loc un Interesant dia­log pe aceeași scenă, la ca­re au participat clasele a VI-a din școală. După a­­proximativ trei­­ ore de Între­cere au ctstigat elevii cla­sei a Vl-a A, conduși de tóvani­» profesoară Catinca Cuce, I «a TELEVIZIUNE MIERCURI 1 APRILIE 18.00 Deschiderea emi­siunii. Ex-terra ‘70. 18.25 Actualitatea muzi­cală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de sea­ră. 19.20 Acțiunea „L” — Le­gumicultura. 19.30 Reportaj - anchetă. Orașul nu doarme niciodată. 20.00 Șarje de 1 aprilie. 20.15 Tele­­­cinemateca. Vin ploile. 21.55 Un zimbet de fe­^^^■eportajul nostru mQRR la Botoșani, veți cunoaște nu nu­mai peripețiile ne­obișnuite ale unei fe­tițe de 5 ani, ci, mai ales, devotamentul celor care i-au redat pentru a doua oară viața. 22.10 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiu­nii. Zimbet de primăvară Fotografia : I. HELICI Tribuna „Clopotul“ ÎN ATENȚIA COOPERATIVEI „ÎNFRĂȚIREA" Știu din experiența mea, ca și din relatările altor consăteni, că prezentarea pentru reparații a diverselor aparate electrice, in special televizoare și aparate de radio, atrage după sine unele semne de întrebare. Oamenii, in general, nu au cunoștințe prea mari în materie de aparatură electrică, de electronică. Nu spun că meseriașii de la cooperativa specializată din Botoșani ar abuza de această nepricepere, „găsind“ defecțiuni mai nu­meroase decit sunt in realitate, dar faptul că prețurile cerute de la atelier la atelier osci­lează în mod suspect, lasă pe cetățeni să creadă și altceva. Tocmai pentru a mări sigu­ranța oamenilor că prețul plătit reprezintă exact mărimea defecțiunilor la aparatele electrice, dar și pentru a se evita total orice tentativă de necinste din partea meseriașilor, propun ca în municipiu să se înființeze un Centru de primire a aparatelor la reparat. Oa­menii se vor prezenta cu aparatele aici, unde vor fi examinate, și cu nota de constatare întocmită in acest centru se vor duce personal la atelierul dorit, sau vor fi îndrumate auto­mat de către cooperativă, la preferința solicitanților. Astfel de centre există în orașele mai mari așa că înființarea lui și la Botoșani s-ar înscrie în tendințele de modernizare a rețelelor de prestări servicii. Cooperativa ar avea numai de cîștigat, s-ar economisi timpul lucrătorilor ocupați cu verificarea aparatelor prezentate la reparat, ar fi posibilă o mai mare corectitudine din partea lucrătorilor etc. TOADER VASILE satul Blindești, comuna Sulița O STAȚIE DE OPRIRE LA POIANA Satul nostru se află la o distanță de aproape 5 km de centrul comunei­ Brâești, și cei care au de mers la Botoșani sau la Dorohoi, în interese personale sau de ser­viciu, trebuie să facă această cale pe jos, pînă la actuala stație de autobuz. Dacă venim cu cursa de la Botoșani, trecem prin dreptul satului nostru și ne oprim tot la centrul de comună, de unde venim acasă pe jos. Inchipuiți-vâ cit de „plăcută" este o astfel de plimbare. Ar trebui un punct de oprire în dreptul satului nostru, și a­­tunci șoferii ar opri de fiecare dată. Cre­dem că aceasta nu necesită eforturi deo­sebite (o țeava și o bucată de tablă sunt de ajuns) și de aceea ne adresăm dum­neavoastră cu rugămintea să interveniți pe lingă cel in drept. Noi am mai adresat o cerere și la Autobază, dar nu am primit nici un răspuns. Credem că dacă se va stabili un punct de oprire in dreptul satu­lui Poiana, comuna Brâești, va avea toa­tă lumea de ciștigat­­ și călătorii și auto­baza și securitatea circulației, întrucît a­­cest traseu este frecventat de mașini care transportă nelegal persoane. GHEORGHE GH. HAUCA satul Poiana, comuna Brâești O soluție pentru a obține mai multa carne Consider că în acțiunea de sporire a producției de carne trebuie să fie folosite toate posibilitățile de care dispun și alte unități ce nu sunt profilate pe creșterea porcilor. Mă refer la cantinele din I.A.S., I.M.A., la cele din spitale, școli profesio­nale, licee etc. care dispun de cantități destul de mari de resturi menajere și pe care în prezent le aruncă. Cred că prin utilizarea acestor resturi menajere, cu cheltuieli reduse, s-ar putea crește un nu­măr de porci suficient pentru a asigura consumul intern de carne de la aceste cantine. O altă sursă care în prezent nu este folosită in creșterea porcilor o constituie subprodusele de la abatorul industriei căr­nii din Botoșani. La fel, pe lingă fiecare moară din mediul sătesc se pot­ crește un număr însemnat de porci, ceea ce pe județ ar însemna multe tone de carne. Propun consiliului popular județean să analizeze aceste sugestii pe care le con­sider destul de eficiente. La realizarea sarcinilor importante din acest sector pot și au posibilitatea să-și aducă contribuția și aceste unități. M. LUȚA Botoșani, str. Verona nr. 2 VREM SĂ ELECTRIC OU­LE Școlile din comuna Păltiniș, în funcție de ex­tinderea imediată a li­niei de joasă tensiune, urmează a fi electrificate în cursul acestui an șco­lar, pînă în iulie 1970, cînd trebuiesc terminate reparațiile curente sau capitale. Dispunem de fondurile necesare (18.000 lei) alocate de consiliul popular județean. Dificul­tatea constă în faptul că nu putem beneficia de executarea lucrărilor de­oarece secțiile de lucru de la Darabani sau Do­rohoi nu execută lucrări­le decit cu plata în nu­merar, ori noi nu putem plăti decit prin virament. Bani avem, dar... nu ni-i primește nimeni și cei peste 1 000 de elevi din Păltiniș sunt lipsiți de a­­vantajele electrificării. Ce ne sfătuiți să facem ? Cum procedăm ? MARIN LISENCHE directorul Școlii generale Păltiniș 6.00 Buletin de știri 6.05 Matineu muzical 6.30 Actualitatea în agri­cultură 6.40 Bucurie, mindră floa­re 7.00 Informații și muzică 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Ritmuri industriale românești. JOI, 2 APRILIE — Caratele oțelului. 17.45 Prelucrări de fol­clor. 18.00 Colocviu radiofonic. — Implicațiile etice ale actului de mun­că. 18.20 Pe portativul unde­lor, melodia prefe­rată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntece de mase și jocuri populare. 19.30 Jazz-ul în comen­tariu și sunet. 20.00 O oră cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Concertul săptă­mînii. 21.30 Scen­a. 21.45 Refrene îndrăgite. »• ■v

Next