Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-10-01 / nr. 2940
t CLOPOTUL # PAGINA 2 AUTORII MORALI (ȘI DE DREPT) AI NEȘCOLARIZARII Ne-am pus adeseori întrebările .unde pot fi găsiți elevii care ar fi trebuit să ocupe băncile goale Intllnice In unele școli din Județ ? Au oare acești elevi o repulsie față de venirea școală sau conștiința lor nu partaticipă de loc In luarea unei asemenea hotăriri !* Putem afirma: In primul rind că, din totalul de elevi care n-au Intrat Inesi acolo unde le e locul, numai unui număr foarte restrâns dintre eie se pare el nu mai e necesar să vină la școală și acestora li s-a sădit o oarecare recalcitranță printr-o inoculare a unor principii absurde și retrograde din partea unor părinți. .Nud-ul dat ca răspuns de vreun elev Invitației de a merge la școală nu-i aparține lui, el el se face purtătorul docil de cuvlnt al obtuzității unui părinte sau al altei persoane Interesate in a-i bara drumul la școală. Un singur caz fost suficient a ne convingerea că acesta e adevărul: înainte de a se fi deschis școlile, o elevă dintr-o comună din județ, promovată a clasei a VIII-a, conchisese că nu mai trebuie să frecventeze clasa a IX-a. Respectiva elevă, încercase să se înscrie la o școală textilă dar se trezise prea târziu și înscrierile fuseseră sistate. De aici, părinții ei au tras concluzia că ,nicăieri nu poți intra mai departe și nu trebuie să faci nici o clase că le-ai făcut degeaba*. Explicându-i-se situația la amănunt, această concluzie falsă a fost înlăturată din concepția elevei iar atracția școlii se vede că e micșorată la ea numai de influența răuvoitoare a părinților. Căutând răspuns la prima întrebare care, spuneam mai sus, că ne-o pusesem, — am văzut că elevii pot fi găsiți fie acasă, fie ca angajați temporar la vreo unitate economică sau la persoane particulare, aceștia fiind autorii de fapt ai neșcolarizării acestor copii. Dar să lăsăm loc exemplelor care sunt elocvente. Satul Vorniceni. Școlile de aici Intimpină greutăți nu numai in școlarizarea copiilor din clasele a IX-a și a X-a, ci și cu un număr mare de elevi la clasele I— VIII. Intr-adevăr, la porțile multor oameni din Vorniceni trebuie să se ducă colectivele de cadre didactice pentru a 'e tempera Inchipăținarea. Dintre elevii chiulangii, trei Elene, toate eleve In el. a VII-a din familiile Muraru, Vatamanu și Merenciuc, socotesc, după zisa părinților, că le-a trecut timpul de școală. Un alt cetățean de aici, Theodor Istrate, îl dă pe Vasile al său păstor la cele trei vaci ale lui Dumitru Curcă. Nu se gândește, oare, că acest băiat va veni mai să-l ceară socoteală da ce tlnlu nu l-a lăsat și de ce nu l-a îndrumat să-și termine școala ? Ba unii părinți la poarta cărora vin cadrele didactice au obrazul a le vorbi injurios. Constantin Todrican, care are un băiat în clasa VI-a și P. Murari, tatăl unei fetițe de cl. a IV-a, sunt unii dintre aceștia. Spuneam că, in afara pârinți-PARINȚI, FERME ALE I.A.S., BRIGĂZI ALE C.A.P. REȚIN ELEVII DE LA ȘCOALA lor răspunzători și autori direcți ai cazurilor de neșcolarizați, mai e o a doua categorie de tutori“, unitățile economice. Ferma Trestiana a I.A.S. Dorohoi folosește mulți elevi din Vorniceni la recoltarea cartofilor. Atunci cînd Întreprinderile agricole solicită ajutorul școlii, aceasta iși depășește obligația pe care o are fiind binevoitoare a-l da oricînd. Iar, dumneavoastră, tovarăși de la I.A.S., faceți asemenea greutăți școlilor ? Intervenția hotărîtă a autorităților locale a curmat parțial această nesocotire a legalității. Un gest similar cu ferma Trestiana a I.A.S. Dorohoi îl face ferma de la Brăești a I.A.S. Leorda, care primește la lucru un elev din cl. a IX-a, Gheorghe Sabău. Culmea e că unele I.A.S. trimit și delegați care recrutează elevi de școală la muncile agricole. Așa s-au trezit cei de la Hănești ca o parte din copii au plecat la I.A.S. Bucium - Iași, ademeniți de delegatul întreprinderii Mihai Apetrăchioaie. Alți elevi, printre care Traian Popovici, s-au dus și mai departe, pe la șantierul de construcții grupul 1 T.C.H. Tomis — Nord — Constanța. Colegii lor îi așteaptă să vină la școală. Pe la elevii care nu-s plecați din localitate, ei în grup pentru a-i convinge merg că in mijlocul lor le e locul. Ne îndoim că fiica lui Gh. Rîndașu, atunci cînd îi vin colegii în vizită, nu vrea să se ducă cu ei, dar ce să facă dacă tatăl său spune că e mai bine să stea acasă ? Trebuie să-l creadă, îi e tată și are cuvînt greu, doar e și secretarul organizației de partid la brigada I a C.A.P. Hănești. Știe oare Gh. Rîndașu că are confrați de atitudine și în alte părți, oameni de la care la fel ca și de la el școala ar trebui să primească ajutor, nu să i se pună piedici ? lată, îi spunem : Ilie Todireanu, salariat la consiliul popular Avrămeni, și Zelescu Alexandru, îngrijitorul școlii din localitate. Nu ne putem abține să nu-i pomenim pe fermierul I. Buliga, răspunzător pentru soarta mai multor elevi, printre care D. Todireanu și I. Confederatu din Avrămeni, pe care-i ține la lucru în ferma pe care o conduce, sau Gh. Grosu de la brigada 1 C.A.P. Știubieni, care folosește la lucru pe tarlale un grup de eleve. Am citat mai multe nume în care au fost amestecate și nume de elevi, vizați fiind însă făptașii care, încâlcind legalitatea socialistă, împiedică ocuparea tuturor băncilor din clasă. Dar și forurile care prin atributele lor poartă răspunderea școlarizării tuturor copiilor de vîrstă școlară, pot deveni autorii morali ai acestui fenomen negativ, de care am vorbit, dacă "nu intervin prin toate mijloacele pentru curmarea lui. E. HRUȘCA Șantiere arheologice Am putea spune că luna septembrie a acestui an este luna șantierelor arheologice. Muzeul de Istorie din Botoșani patronează câteva șantiere din diferite colțuri ale județului. înainte de a le prezenta cititorilor, ne permitem să-l informăm că acad. C. Daicoviciu de la Cluj a vizitat luna aceasta cetățile traco - getice de la Stincești care, după opinia domniei sale, prezintă un mare interes științific. Șantierul de la Stincești va fi redeschis pînă la sfirșitul acestei luni. La Horodiștea, lectorul universitar Dinu Marin de la Iași, ajutat de studenți, a descoperit pînă în prezent material numeros din epoca neolitică. Interesante ipoteze de lucru, privitoare la istoria orașului Botoșani, sunt supuse verificării pe șantierul de la Hudum. Cercetătorii vor să afle cauzele mutării centrului orașului pe spațiul actual, în ciuda faptului că la începuturile întemeierii sale avusese tendințe să se stabilească pe drumurile principale ce traversau Hudumul. La Fundu- Harții există o așezare din sec. VIIIX e.n., a cărei cercetare poate furniza amănunte interesante privind formarea poporului și a limbii române. In prezent se continuă săpăturile la Ghireni , Cețușca și Ripiceni, sub îndrumarea unor cercetători de la București și Iași. Peste puțin timp vor fi reluate lucrările la șantierul Medeleni de lângă Ipotești. Constatăm deci că în județ se desfășoară o vie activitate de cercetări arheologice. Muzeul de istorie din Botoșani va avea posibilitatea să-și îmbogățească colecțile sale, iar cercetătorii științifici vor valorifica materialul descoperit în studii utile pentru luminarea diferitelor epoci din istoria patriei. D. B. t S. 0. I. La Frumușica se Înaltă piramide care s-ar putea să rivalizeze cu cele ale faraonilor dacă nimeni de la I.J.L.F. Botoșani nu va trece pe acolo. De sâmbătă 26 septembrie a.c. stau adunate peste 40.000 kg ceapă care așteaptă să vină beneficiarul și care tot nu mai vine. C.A.P. are nevoie și de lăzi de ambalaj care de asemenea lipsesc. La ce-or fi gândind tovarășii de la susnumita întreprindere ?, că uite vine iarna și s-ar putea lăsa treaba asta cu imputații, cu prins și lacrimi. Ar fi și normal, de la aba ceapă... „Către tine aleargă dorul meu“ Cu cîntecul fluzurind pe buze, Lupu Arcadie din comuna Ibănești se grăbea să ajungă mai repede acolo unde-i dădea ghes inima. Venise în satul natal tocmai din județul Prahova, un concediu, și trebuia să ajungă la Cristinești, la aleasa inimii sale. Ca un veritabil Făt Frumos a Încălecat pe... mai mulți cai putere, „priponiți" la secția I.M.A., și dus a fost ca vîntul și ca glndul. Dar cum tractorul era nărăvaș și dinsul nepriceput in conducere, călătoria s-a terminat Ia șanț.Acuma Arcadie primește răvașe: ".Iubite, de departe-ți scriu...“. Țigări și vin Două produse asociate cu existență și efect asupra lumii „civilizate". La Început doar calmante sau generatoare de bună dispoziție, iar în prezent, din cauza abuzului, toxine care corodează organismul uman și cel social. Iată un exemplu, al cîteleal, care justifică aceste reflexii: Dumitru I. Bălăucă din Cerbu, comuna Copălău, după ce a venit acasă beat-mort s-a culcat In pat cu țigara aprinsă. A murit asfixiat după ce-i luase foc salteaua. Prilej multora deci pentru noi reflecții. Rubrică realizată de VICTOR NEAGU ARCA LUI NOE VINERI 2 OCTOMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 18.00 Itinerar cultural-artistic. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă. 19.45 Recital de muzică ușoară. 20.00 Seară de muzică simfonică. 21.00 Buletin de știri. — Atlas liric. 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare). 21.55 Muzică de operetă. 22.20 De la muzica ușoară la jazz. 22.59 închiderea emisiunii. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI BOTOȘANI COMITETUL EXECUTIV LISTA DE PREȚURI NR. 50 anexă la decizia nr. 483 din 29 septembrie 1970 .. . Preț cumpărare Preț vînzare Nr. Denumirea contract cu amănuntul . . . calitatea calitatea crt. produsului________________ EI".........b....................B-------I I ------1. Roșii kg 2,00 1,50 1,15 3,00 2,30 1,80 2. Ardei gra* kg. 1,30 1,00 0,75 2,00 1,60 1,20 3. Vinete kg. 1,30 1,00 0,75 2,00 1,60 1,20 4. Prune gr. A kg. 2,25 1,75 1,30 3,55 2,85 2,15 5. Prune gr. B kg. 1,95 1,50 1,10 3,15 2,45 1,85 6. Gutui kg. 1,80 1,50 1,10 2,90 2,40 1,80 7. Praz kg. — 0,60 0,40 — 1,00 0,75 8. Ridichi toamnă kg. — 0,60 0,40 — 1,00 0,75 Prețurile de cumpărare intră in vigoare la data de 1 octombrie 1970, ora 0. Prețurile cu amănuntul intră în vigoare la data de 2 octombrie 1970, ora 0. TELEVIZIUNE JOI 1 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de conf. dr. Sorin Stati — Cuvinte din bătrini — Cronici românești in versuri. Prezintă Dan Simonescu — Libretele de operă comentate de Petre Codreanu — Poșta emisiunii de acad. Al. Graur. 18.25 Mîndraliță din Bacău. 18.40 Cadran internațional. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Aventurile lui Huckleberry Finn. 20.30 Emisiune dedicată deschiderii anului universitar. 21.00 Teatru scurt. Rădăcinile sunt amare, după romanul cu același titlu de Zaharia Stancu. 22.10 Poșta TV de Ion Bucheru. 22.25 Frescă. Din cele mai valoroase creații ale școlii românești de dans, purtind semnătura dansatorului Petre Bodeuț,și coregrafului „Ciobănașul” pe muzica lui Mihail Jora, „Ctitorițele" de Constantin Palade, „Luceafărul de ziuă" de Tudor Jarda, Emisiune de Dan Constantinescu și Aurel Cerbu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. r Expoziția "Pamîntul în lumina cercetării științifice" De curînd a fost difuzată în toate comunele și în instituțiile interesate, prin grija comisiei pentru difuzarea științei și culturii a județului Botoșani, o expoziție cu tema „Pămîntul în lumina cercetărilor științifice”, editată de către Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Realizată în condiții grafice excepționale, cuprinzînd un bogat material documentar în lumina ultimelor cercetări științifice, expoziția se adresează publicului larg atît din mediul rural cît și cel urban, aducînd cu ea elemente deosebit de valoroase pentru activitatea brigăzilor științifice și a conferențiarilor individuali. Folosirea mapelor ca material itinerant (de către brigăzile științifice și conferențiari )nu exclude însă posibilitatea ca în căminele culturale, casele de cultură și mai ales în acele localități în care fenomenul mistic este mai pronunțat să se organizeze expoziții staționare, pe baza cărora lectorii locali să organizeze dezbateri, consultații, expuneri în fața celor interesați. Aceasta presupune însă o sumă de măsuri care să ducă la utilizarea științifică a acestui deosebit de prețios material. Pentru acestea recomandăm să se acorde mare atenție locului în care va fi expusă expoziția (acolo unde afluența publicului este cît mai mare). Pe marginea planșelor din mapa expoziției se pot organiza mai multe expuneri potrivit capitolelor expoziției. Dăm aici, spre exemplificare, cîteva teme de expuneri ce pot fi ilustrate și comentate cu ajutorul planșelor expoziției : — Pămîntul și locul lui în univers : — Ce știm despre alcătuirea pămîntului ? — Pămîntul în veșnică mișcare și transformare . — Vulcani, cutremure și explicarea lor științifică . — Din trecutul îndepărtat al pămîntului. Colectivele de conferențiari de la nivelul comunelor și caselor de cultură pot formula și alte teme în funcție de cerințele locale, expunerile puțind fi completate cu proiecții de diafilme și diapozitive adecvate. Căminele culturale, casele de cultură au datoria să folosească din plin expoziția ca un instrument eficace pentru intensificarea activității de răspîndire a cunoștințelor cultural - științifice despre lume, în spiritul filozofiei materialist . dialectice. Prof. VALERIAN CRIȘMARU Sîmbătă la Suceava „Ocolul țarii în opt luni“ Televiziunea română în colaborare cu Biroul pentru turism a C.C. al U.T.C., organizează pe spațiul a opt luni un interesant concurs televizat, unde, tineri din întreaga țară își vor încrucișa inteligența și cunoștințele privitoare la trecutul cultural - istoric, precum și la marile izbînzi ale noii noastre vieți materiale și culturale . Concursul se va încheia în preajma zilei de 8 mai, constituind un fierbinte omagiu adus aniversării a unei jumătăți de veac de la crearea Partidului Comunist Român. La stairtul acestei importante și dificile competiții participă și județul nostru, format din următorul echipaj : Dumitru Ignat, căpitanul echipajului, inginera Aneta Feodorov și profesorii Dan Grigore și Ion Olariu. Partenerii lor de întrecere vor fi din județele : Iași, Piatra Neamț și Suceava. Concursul va fi transmis de televiziune, îndirect, la Suceava, pe programul de în seara zilei de sîmbătă 1, 3 octombrie. Alăturîndu-ne urărilor călduroase adresate echipajului botoșănean, prin intermediul unei din țară sosită la telegrame redacție, chiar cu cîteva minute înainte de a turna în plumb aceste rînduri, urăm mult succes celor încredințați cu cinstea și răspunderea de a ne reprezenta la acest concurs ! RADI VINERI 2 OCTOMBRIE 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Ateneu. Avanpremieră la Bienala de teatru „I. L. Caragiale“. Radioreportaj de Octavian Treistar. In județul Covasna păpușile se pregătesc pentru festival, însemnări de Traian Lalescu . Expoziția de artă naivă — Pitești. Prezintă Vasile Savonea. Agenda cultural - artistică. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, secția a 33-a. 10.30 Să evite tinerețea — muzică ușoară. 11.05 Arii din operete interpretate de Constanța Cîmpeanu. 11.15 Trei piese pentru orchestre de coarde de Constantin Silvestri. 11.30 De toate pentru toți ... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. Cura de ape minerale în bolile de stomac. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Sîntem zorii noi — cintece pionierești. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Estrada melodiilor. 13.45 Interpreți de muzică populară : Florica Ungur și Benone Sinulescu. 14.00 Compozitorul săptămînii : Edvard Grieg 14.40 Publicitate radio. 14.50 Piese de estradă. 15.00 Roza vînturilor. 15.25 Mult mă-ntreabă inima — muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de curînd lansate. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cîntă Aurelia Fătu, Nelu Huțu și Florea Cioacă. 18.00 Arii din operete. 18.10 Revista economică. In forul creatoare: discuțiilor Obiectivele viitorului cincinal. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical. 20.05 Tableta de seară de Tancrad Bănățeanu. 20.10 Microreeita! Orietta Berti. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiunea părinți ! 21.20 Cîntă Udo Jürgens. 21.30 Moment poetic. Versuri populare culese de Vasile Rlecsandri. 21.35 Solista serii : Dorina Drăghici. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Snort. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de seară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. concursul nostru „CUNOAȘTEȚI JUDEȚUL BOTOȘANI?“ 1. Situat in extremitatea nord - estică a țârii, județul Botoșani dispune de bogate resurse materiale și de oameni minunați, elemente care ii deschid faimoase perspective de dezvoltare. Arătați ca la sută din suprafața țârii reprezintă suprafața județului și respectiv alte procente din populația României. (5 PUNCTE). 2. Un turist și-a pierdut carnetul unde iși notase localitățile pe care voia să le viziteze in județul Botoșani, i-au rămas numai următoarele însemnări disparate : „Recunoașterea“, „O viață de om” , „Să mai salut odată colibele din vale” , „Impresii din copilărie”, „La împărțitul porumbului“. Știind că însemnările sunt legate direct de activitatea unor personalități născute în localitățile pe care voia să le viziteze turistul și-a refăcut planul excursiei, încercați și dvscriind localitățile in ordinea in care se află și însemnările. (10 PUNCTE). 3. Intr-o depeșă telegrafică trimisă autorităților din Dorohoi, Carol Davila menționa că Alex. Ioan Cuza „au întărit inființarea a 15 paturi pentru bolnavi în orașul de acolo". Peste un an documentele atestă existența spitalului. In ce an, atestat documentar, s-a inaugurat spitalul ?7 PUNC-4. Document revelator al stării școlilor rurale la inceputul sec. al XX-lea, bojdeuca din fotografie avea o cămăruță unde se îngrămădeau în bănci copiii din cinci sate. Cunoașteți comuna în care se afla această școală între anii 1900 — 1907 ? (7 PUNCTE). concursul nostru 5. Filarmonica botoșăneană,prima orchestră simfonică înființată, după Eliberare, în provincie, a adus o mare contribuție la educația muzicală a locuitorilor județului nostru și din alte părți ale țării. Precizați anul înființării acestei orchestre ? (5 PUNCTE). Numele și prenumele Profesia Locul de muncă Adresa Bon de participare nr. 1 <*k 1 i*ltat i * 4 * ) I» t