Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-01 / nr. 2940

t CLOPOTUL # PAGINA 2 AUTORII MORALI (ȘI DE DREPT) AI NEȘCOLARIZARII Ne-am pus adeseori întrebă­rile­­ .unde pot fi găsiți elevii care ar fi trebuit să ocupe băn­cile goale Intllnice In unele școli din Județ ? Au oare acești elevi o repulsie față de venirea școală sau conștiința lor nu par­ta­ticipă de loc In luarea unei ase­menea hotăriri !* Putem afirma: In primul rind că, din totalul de elevi care n-au Intrat Inesi acolo unde le e locul, numai unui număr foar­te restrâns dintre ei­e­ se pare e­l nu mai e necesar să vină la școală și acestora li s-a sădit o oarecare recalcitranță printr-o inoculare a unor principii ab­surde și retrograde din partea unor părinți. .Nud-ul dat ca răs­puns de vreun elev Invitației de a merge la școală nu-i aparți­ne lui, el el se face purtătorul docil de cuvlnt al obtuzității u­­nui părinte sau al altei persoa­ne Interesate in a-i bara drumul la școală. Un singur caz fost suficient a ne convinge­re­a că acesta e adevărul: înainte de a se fi deschis școlile, o elevă din­­tr-o comună din județ, promo­vată a clasei a VIII-a, conchise­­se că nu mai trebuie să frecven­teze clasa a IX-a. Respectiva e­­levă, încercase să se înscrie la o școală textilă dar se trezise prea târziu și înscrierile fuseseră sistate. De aici, părinții ei au tras concluzia că ,nicăieri nu poți intra mai departe și nu tre­buie să faci nici o clase că le-ai făcut degeaba*. Explicându-i-se situația la amănunt, această concluzie falsă a fost înlăturată din concepția elevei iar atracția școlii se vede că e micșorată la ea numai de influența răuvoitoa­re a părinților. Căutând răspuns la prima în­trebare care, spuneam mai sus, că ne-o pusesem, — am văzut că elevii pot fi găsiți fie acasă, fie ca angajați temporar la vreo unitate economică sau la per­soane particulare, aceștia fiind autorii de fapt ai neșcolarizării acestor copii. Dar să lăsăm loc exemplelor care­ s­unt elocvente. Satul Vorniceni. Școlile de aici Intimpină greutăți nu numai in școlarizarea copiilor din clasele a IX-a și a X-a, ci și cu un nu­măr mare de elevi la clasele I— VIII. Intr-adevăr, la porțile mul­tor oameni din Vorniceni trebuie să se ducă colectivele de cadre didactice pentru a 'e tempera Inchipăținarea. Dintre elevii chiu­langii, trei Elene, toate eleve In el. a VII-a din familiile Muraru, Vatamanu și Merenciuc, soco­tesc, după zisa părinților, că le-a trecut timpul de școală. Un alt cetățean de aici, Theodor Istra­­te, îl dă pe Vasile al său păstor la cele trei vaci ale lui Dumitru Curcă. Nu se gândește, oare, că acest băiat va veni mai să-l ceară socoteală da ce tlnlu nu l-a lăsat și de ce nu l-a îndru­mat să-și termine școala ? Ba u­­nii părinți la poarta cărora vin cadrele didactice au obrazul a le vorbi injurios. Constantin To­­drican, care are un băiat în cla­sa VI-a și P. Murari, tatăl unei fetițe de cl. a IV-a, sunt unii din­tre aceștia. Spuneam că, in afara pârinți-PARINȚI, FERME ALE I.A.S., BRIGĂZI ALE C.A.P. REȚIN ELE­VII DE LA ȘCOALA lor răspunzători și autori direcți ai cazurilor de neșcolarizați, mai e o a doua categorie de­­ tutori“, unitățile economice. Ferma Tres­­tiana a I.A.S. Dorohoi folosește mulți elevi din Vorniceni la re­coltarea cartofilor. Atunci cînd Întreprinderile agricole solicită a­­jutorul școlii, aceasta iși depă­șește obligația pe care o are fi­ind binevoitoare a-l da oricînd. Iar, dumneavoastră, tovarăși de la I.A.S., faceți asemenea greu­tăți școlilor ? Intervenția hotărî­­tă a autorităților locale a curmat parțial această nesocotire a le­galității. Un gest similar cu ferma Tres­­tiana a I.A.S. Dorohoi îl face ferma de la Brăești a I.A.S. Le­­orda, care primește la lucru un elev din cl. a IX-a, Gheorghe Sabău. Culmea e că unele I.A.S. trimit și delegați care recru­tează elevi de școală la muncile agricole. Așa s-au trezit cei de la Hănești ca o parte din copii au plecat la I.A.S. Bucium - Iași, ademeniți de delegatul întreprin­derii Mihai Apetrăchioaie. Alți elevi, printre care Traian Popo­­vici, s-au dus și mai departe, pe la șantierul de construcții gru­pul 1 T.C.H. Tomis — Nord — Constanța. Colegii lor îi așteaptă să vină la școală. Pe la elevii care nu-s plecați din localitate, ei în grup pentru a-i convinge merg că in mijlocul lor le e locul. Ne în­doim că fiica lui Gh. Rîndașu, atunci cînd îi vin colegii în vizi­tă, nu vrea să se ducă cu ei, dar ce să facă dacă tatăl său spune că e mai bine să stea acasă ? Trebuie să-l creadă, îi e tată și are cuvînt greu, doar e și secre­tarul organizației de partid la brigada I a C.A.P. Hănești. Știe oare Gh. Rîndașu că are con­frați de atitudine și în alte părți, oameni de la care la fel ca și de la el școala ar trebui să pri­mească ajutor, nu să i se pună piedici ? lată, îi spunem : Ilie To­­direanu, salariat la consiliul popular Avrămeni, și Zelescu A­­lexandru, îngrijitorul școlii din localitate. Nu ne putem abține să nu-i pomenim pe fermierul I. Buliga, răspunzător pentru soar­ta mai multor elevi, printre care D. Todireanu și I. Confederatu din Avrămeni, pe care-i ține la lucru în ferma pe care o condu­ce, sau Gh. Grosu de la brigada 1 C.A.P. Știubieni, care folosește la lucru pe tarlale un grup de eleve. Am citat mai multe nume în care au fost amestecate și nume de elevi, vizați fiind însă făptașii care, încâlcind legalita­tea socialistă, împiedică ocupa­rea tuturor băncilor din clasă. Dar și forurile care prin atri­butele lor poartă răspunderea școlarizării tuturor copiilor de vîrstă școlară, pot deveni auto­rii morali ai acestui fenomen ne­gativ, de care am vorbit, dacă "nu intervin prin toate mijloace­le pentru curmarea lui. E. HRUȘCA Șantiere arheologice Am putea spune că luna septembrie a acestui an este luna șantierelor arheologice. Muzeul de Istorie din Botoșani patronează câteva șantiere din diferite colțuri ale județului. înainte de a le prezenta citito­rilor, ne permitem să-l informăm că acad. C. Dai­­coviciu de la Cluj a vizitat luna aceasta cetățile tra­co - getice de la Stincești care, după opinia domniei sale, prezintă un mare interes științific. Șantierul de la Stincești va fi redeschis pînă la sfirșitul acestei luni. La Horodiștea, lectorul universitar Dinu Marin de la Iași, ajutat de studenți, a descoperit pînă în pre­zent material numeros din epoca neolitică. Interesante ipoteze de lucru, privitoare la istoria orașului Botoșani, sunt supuse verificării pe șantierul de la Hudum. Cercetătorii vor să afle cauzele mu­tării centrului orașului pe spațiul actual, în ciuda faptului că la începuturile întemeierii sale avusese tendințe să se stabilească pe drumurile principale ce traversau Hudumul. La Fundu- Harții există o așezare din sec. VIII­­X e.n., a cărei cercetare poate furniza amănunte in­teresante privind formarea poporului și a limbii române. In prezent se continuă săpăturile la Ghireni , Cețușca și Ripiceni, sub îndrumarea unor cercetători de la București și Iași. Peste puțin timp vor fi re­luate lucrările la șantierul Medeleni de lângă Ipo­­tești. Constatăm deci că în județ se desfășoară o vie activitate de cercetări arheologice. Muzeul de is­torie din Botoșani va avea posibilitatea să-și îmbo­gățească col­ecț­ile sale, iar cercetătorii științifici vor valorifica materialul descoperit în studii utile pentru luminarea diferitelor epoci din istoria patriei. D. B. t S. 0. I. La Frumușica se Înaltă pira­mide care s-ar putea să riva­lizeze cu cele ale faraonilor dacă nimeni de la I.J.L.F. Bo­toșani nu va trece pe acolo. De sâmbătă 26 septembrie a.c. stau adunate peste 40.000 kg ceapă care așteaptă să vină be­neficiarul și care tot nu mai vine. C.A.P. are nevoie și de lăzi de ambalaj care de aseme­nea lipsesc. La ce-or fi gândind tovarășii de la susnumita între­prindere ?, că uite vine iarna și s-ar putea lăsa treaba asta cu imputații, cu prins și lacrimi. Ar fi și normal, de la ab­­a ceapă... „Către tine aleargă dorul meu“ Cu cîntecul fluzur­ind pe bu­ze, Lupu Arcadie din comuna Ibănești se grăbea să ajungă mai repede acolo unde-i dădea ghes inima. Venise în satul na­tal tocmai din județul Prahova, un concediu, și trebuia să ajun­gă la Cristinești, la aleasa ini­mii sale. Ca un veritabil Făt Frumos a Încălecat pe... mai mulți cai putere, „priponiți" la secția I.M.A., și dus a fost ca vîntul și ca glndul. Dar cum tractorul era nărăvaș și dinsul nepriceput in conducere, călă­toria s-a terminat Ia șanț.­­A­­cuma Arcadie primește răvașe: ".Iubite, de departe-ți scriu...“. Țigări și vin Două produse asociate cu e­­xistență și efect asupra lumii „civilizate". La Început doar calmante sau generatoare de bună dispoziție, iar în prezent, din cauza abuzului, toxine care corodează organismul uman și cel social. Iată un exemplu, al cîteleal, care justifică aceste reflexii: Dumitru I. Bălăucă din Cerbu, comuna Copălău, după ce a venit acasă beat-mort s-a culcat In pat cu țigara aprinsă. A murit asfixiat după ce-i lua­se foc salteaua. Prilej multora deci pentru noi reflecții. Rubrică realizată de VICTOR NEAGU ARCA LUI NOE VINERI 2 OCTOMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 18.00 Itinerar cultural-ar­tistic. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă. 19.45 Recital de muzică u­­șoară. 20.00 Seară de muzică simfonică. 21.00 Buletin de știri. — Atlas liric. 21.15 Seară de muzică simfonică (continua­re). 21.55 Muzică de operetă. 22.20 De la muzica ușoa­ră la jazz. 22.59 închiderea emisiu­nii. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI BOTOȘANI COMITETUL EXECUTIV LISTA DE PREȚURI NR. 50 anexă la decizia nr. 483 din 29 septembrie 1970 .. . Preț cumpărare Preț vînzare Nr. Denumirea contract cu amănuntul . . . calitatea calitatea crt. produsului________________ E­I".........b­....................B-------I I­ ------1. Roșii kg 2,00 1,50 1,15 3,00 2,30 1,80 2. Ardei gra* kg. 1,30 1,00 0,75 2,00 1,60 1,20 3. Vinete kg. 1,30 1,00 0,75 2,00 1,60 1,20 4. Prune gr. A kg. 2,25 1,75 1,30 3,55 2,85 2,15 5. Prune gr. B kg. 1,95 1,50 1,10 3,15 2,45 1,85 6. Gutui kg. 1,80 1,50 1,10 2,90 2,40 1,80 7. Praz kg. — 0,60 0,40 — 1,00 0,75 8. Ridichi toamnă kg. — 0,60 0,40 — 1,00 0,75 Prețurile de cumpărare intră in vigoare la data de 1 octombrie 1970, ora 0. Prețurile cu amănuntul intră în vigoare la data de 2 octombrie 1970, ora 0. TELEVIZIUNE JOI 1 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de conf. dr. Sorin Stati­ — Cuvinte din bătrini — Cronici românești in ver­­­­suri. Prezintă Dan Simo­­nescu — Libretele de ope­ră comentate de Petre Co­­dreanu — Poșta emisiunii de acad. Al. Graur. 18.25 Mîndraliță din Bacău. 18.40 Cadran internațional. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Aventurile lui Huckleberry Finn. 20.30 Emisiune dedicată des­chiderii anului universitar. 21.00 Teatru scurt. Rădăcinile sunt amare, după romanul cu același ti­tlu de Zaharia Stancu. 22.10 Poșta TV de Ion Bucheru. 22.25 Frescă. Din cele mai valoroase crea­ții ale școlii românești de dans, purtind semnătura dansatorului Petre Bodeuț,și coregrafului „Ciobănașul” pe muzica lui Mihail Jora, „Ctitorițele" de Constantin Palade, „Luceafărul de ziuă" de Tudor Jarda, Emisiune de Dan Constan­­tinescu și Aurel Cerbu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. r Expoziția "Pamîntul în lumina cercetării științifice" De curînd a fost difuzată în toate co­munele și în instituțiile interesate, prin grija comisiei pentru difuzarea științei și culturii a județului Botoșani, o expoziție cu tema „Pămîn­tul în lumina cercetărilor științifice”, editată de către Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Realizată în condiții grafice excepțio­nale, cuprinzînd un bogat material docu­mentar în lumina ultimelor cercetări ști­ințifice, expoziția se adresează publicului larg atît din mediul rural cît și cel urban, aducînd cu ea elemente deosebit de valo­roase pentru activitatea brigăzilor științi­fice și a conferențiarilor individuali. Folosirea mapelor ca material itinerant (de către brigăzile științifice și conferen­țiari )nu exclude însă posibilitatea ca în căminele culturale, casele de cultură și mai ales în acele localități în care feno­menul mistic este mai pronunțat să se or­ganizeze expoziții staționare, pe baza că­rora lectorii locali să organizeze dezbateri, consultații, expuneri în fața celor intere­sați. Aceasta presupune însă o sumă de măsuri care să ducă la utilizarea științifi­că a acestui deosebit de prețios material. Pentru acestea recomandăm să se acorde mare atenție locului în care va fi expusă expoziția (acolo unde afluența publicului este cît mai mare). Pe marginea planșelor din mapa expo­ziției se pot organiza mai multe expu­neri potrivit capitolelor expoziției. Dăm aici, spre exemplificare, cîteva te­me de expuneri ce pot fi ilustrate și co­mentate cu ajutorul planșelor expoziției : — Pămîntul și locul lui în univers : — Ce știm despre alcătuirea pămîntu­­lui ?­­ — Pămîntul în veșnică mișcare și trans­formare . — Vulcani, cutremure și explicarea lor științifică . — Din trecutul îndepărtat al pămîn­­tului. Colectivele de conferențiari de la nive­lul comunelor și caselor de cultură pot formula și alte teme în funcție de cerin­țele locale, expunerile puțind fi comple­tate cu proiecții de diafilme și diapozi­tive adecvate. Căminele culturale, casele de cultură au datoria să folosească din plin expoziția ca un instrument eficace pentru intensifica­rea activității de răspîndire a cunoștințe­lor cultural - științifice despre lume, în spiritul filozofiei materialist . dialectice. Prof. VALERIAN CRIȘMARU Sîmbătă la Suceava „Ocolul țarii în opt luni“ Televiziunea română în co­laborare cu Biroul pentru tu­rism a C.C. al U.T.C., organi­zează pe spațiul a opt luni un interesant concurs televi­zat, unde, tineri din întreaga țară își vor încrucișa inteli­gența și cunoștințele privitoa­re la trecutul cultural - isto­ric, precum și la marile iz­­bînzi ale noii noastre vieți materiale și culturale . Concursul se va încheia în preajma zilei de 8 mai, con­stituind un fierbinte omagiu a­­dus aniversării a unei jumă­tăți de veac de la crearea Partidului Comunist Român. La stairtul acestei importan­te și dificile competiții parti­cipă și județul nostru, format din următorul echipaj : Du­mitru Ignat, căpitanul echi­pajului, inginera Aneta Feo­­dorov și profesorii Dan Grigo­­re și Ion Olariu. Partenerii lor de întrecere vor fi din ju­dețele : Iași, Piatra Neamț și Suceava. Concursul va fi transmis de televiziune, în­direct, la Suceava, pe programul de în­ seara zilei de sîmbătă 1­, 3 octombrie. Alăturîndu-ne u­­rărilor călduroase adresate echipajului botoșănean, prin intermediul unei din țară sosită la telegrame redacție, chiar cu cîteva minute înain­te de a turna în plumb aceste rînduri, urăm mult succes ce­lor încredințați cu cinstea și răspunderea de a ne reprezen­ta la acest concurs ! RADI VINERI 2 OCTOMBRIE 5.05— 6.00 Muzica dimi­neții. 6.05— 9.30 Muzică și ac­tualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Ateneu. Avanpremieră la Bie­nala de teatru „I. L. Caragiale“. Radio­­reportaj de Octavian Treistar. In județul Covasna păpușile se pregătesc pentru fes­tival, însemnări de Traian Lalescu . Ex­poziția de artă nai­vă — Pitești. Prezin­tă Vasile Savonea. A­­genda cultural - ar­tistică. 10.10 Curs de limba spa­niolă. Ciclul II, secția a 33-a. 10.30 Să evite tinerețea — muzică ușoară. 11.05 Arii din operete in­terpretate de Con­stanța Cîmpeanu. 11.15 Trei piese pentru orchestre de coar­de de Constantin Sil­­vestri. 11.30 De toate pentru toți ... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. Cura de ape minera­le în bolile de stomac. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Din muzica popoa­relor. 12.15 Sîntem zorii noi — cintece pionierești. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră coti­diană. 13.22 Estrada melodiilor. 13.45 Interpreți de mu­zică populară : Flo­­rica Ungur și Be­none Sinulescu. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii : Edvard Grieg 14.40 Publicitate radio. 14.50 Piese de estradă. 15.00 Roza vînturilor. 15.25 Mult mă-ntreabă i­­nima — muzică popu­lară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de curînd lansate. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cîntă Aurelia Fătu, Nelu Huțu și Florea Cioacă. 18.00 Arii din operete. 18.10 Revista economi­că. In forul creatoare: discuțiilor Obiecti­vele viitorului cinci­nal. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din tezaurul folclo­rului nostru muzical. 20.05 Tableta de seară de Tancrad Bănățea­­nu. 20.10 Microreeita! Orietta Berti. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii pre­ferate. 21.00 Atențiunea părinți ! 21.20 Cîntă Udo Jürgens. 21.30 Moment poetic. Versuri populare cu­lese de Vasile Rlec­­sandri. 21.35 Solista serii : Dori­na Drăghici. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Snort. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de seară. 0.03—3.00 Estrada noc­turnă. concursul nostru „CUNOAȘTEȚI JUDEȚUL BOTOȘANI?“ 1. Situat in extremitatea nord - estică a țârii, județul Botoșani dispune de bogate resurse materiale și de oameni minunați, elemente care ii deschid faimoase perspective de dezvoltare. Arătați ca­ la sută din suprafața țârii reprezintă suprafața județului și respectiv alte procente din populația României. (5 PUNCTE). 2. Un turist și-a pierdut carnetul unde iși notase locali­tățile pe care voia să le viziteze in județul Botoșani, i-au rămas numai următoarele însemnări disparate : „Recunoaște­rea“, „O viață de om” , „Să mai salut odată colibele din vale” , „Impresii din copilărie”, „La împărțitul porumbului“. Știind că însemnările sunt legate direct de activitatea unor personalități născute în localitățile pe care voia să le viziteze turistul și-a refăcut planul excursiei, încercați și dv­­scriind localitățile in ordinea in care se află și însemnările. (10 PUNCTE). 3. Intr-o depeșă telegrafică trimisă autorităților din Do­rohoi, Carol Davila menționa că Alex. Ioan Cuza „au întărit inființarea a 15 paturi pentru bolnavi în orașul de acolo". Peste un an documentele atestă existența spitalului. In ce an, atestat documentar, s-a inaugurat spitalul ?­­7 PUNC-4. Document revelator al stării școlilor rurale la inceputul sec. al XX-lea, bojdeuca din fotografie avea o cămăruță unde se îngrămădeau în bănci copiii din cinci sate. Cunoașteți comuna în care se afla această școală între anii 1900 — 1907 ? (7 PUNCTE). concursul nostru 5. Filarmonica botoșănea­­nă,prima orchestră simfoni­că înființată, după Eliberare, în provincie, a adus o mare contribuție la educația mu­zicală a locuitorilor județu­lui nostru și din alte părți ale­ țării. Precizați anul înfi­ințării acestei orchestre ? (5 PUNCTE). Numele și prenumele Profesia Locul de muncă Adresa Bon de participare nr. 1 <*k 1 i*l­tat i * 4 * ) I» t

Next