Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-01 / nr. 3094

CLOPOTUL • PAGINA 2 CONCURSURILE ȘCOLARE PE OBIECTE Pînă în prezent în școlile generale și în licee s-au des­fășurat etapele locale și, respectiv, cele județene ale con­cursurilor școlare pe obiecte. Pe marginea acestei noi ediții a concursurilor redăm aprecierile unor profesori cu îndelungate preocupări pe a­­ceastă linie. Deși aceste opinii se referă la anumite disci­pline ele își păstrează valabilitatea și pentru concursurile la alte obiecte decât cele vizate. Rezolvarea continuă a cît mai multor probleme, condiția reușitei concursurilor de matematică curs pot fi mult mai bune. A­­cest lucru va fi posibil dacă profesorii de matematică din licee și școli generale vor an­trena elevii, în mai mare mă­sură ca pînă acum, să rezol­ve un număr cît mai mare de probleme din Gazeta matema­tică, Seria B, sau din diferite culegeri de probleme de acest gen. Perseverența este o con­diție a priceperii de a rezol­va probleme și aici cred că profesorii trebuie să intervină mai mult. De asemenea, consider că trebuie să se ia măsuri pentru stimularea elevilor care se evi­dențiază la acest obiect. E grăi­tor, în acest sens, faptul că e­­levilor cîștigători la faza ju­dețeană nu li se dau premii sau, chiar dacă li se dau, a­­cestea nu reprezintă mai ni­mic. Cred că Inspectoratul școlar județean ar trebui să prevadă o sumă de bani și pen­tru premierea elevilor care se evidențiază în mod deosebit la concursuri. Luînd în discuție problema subiectelor întîlnite la aceste concursuri, opinăm că ele sînt bine alese și solicită în mare măsură capacitățile intelectua­le ale elevilor. Se poate obiec­ta totuși că nu totdeauna a­­ceste subiecte au fost conce­pute diferențiat, pe tipuri de școli. Astfel, în acest an, la e­­tapa locală a concursului pen­tru anii I — III, licee econo­mice, au fost propuse aceleași subiecte ca și la anii corespun­zători de la liceele teoretice, cu toate că programele sunt deo­sebite și diferă și numărul de ore alocate săptămînal obiec­tului respectiv. Situația a tre­buit să fie remediată prin pro­punerea, de către comisia con­stituită pentru faza locală, a altor subiecte adecvate. O situație dificilă a apărut din aceleași motive și la etapa județeană cînd, spre exemplu, elevilor din anul IV de la ace­leași licee economice li s-a pro­pus o problemă cu locuri geo­metrice, temă ce nu figurea­ză în programa școlară. In afară de aceasta, credem că subiectele propuse pentru concursul de matematică tre­buie astfel concepute încît să solicite logica și judecata și să nu necesite un mare număr de calcule inutile. Să nu se uite că scopul­­ concursurilor de matematică este, în primul rînd, depistarea de elemente cu adevărat talentate. Prof. GH. GROSU Privind retrospectiv evolu­ția concursurilor de matemati­că, se desprinde o constatare majoră, anume că desfășura­rea lor în județul nostru a reu­șit aproape în fiecare an să scoată la iveală un număr de elevi dotați, care au ajuns pînă la faza republicană, obținînd premii­ și mențiuni. Este cazul să cităm pe Corneliu Livanu și Vasile Colcriș, foști elevi ai Liceului economic din Boto­șani, cărora li s-a acordat, pre­miul în Iii­și, respectiv, mențiu­ne la faza pe țară ; Beby Cohn, elev al Liceului „A.T. Laurian“ din Botoșani care a obținut mențiune pe țară în 1970. Am putea continua cu multe alte exemple, citind elevi meri­tuoși de la Liceul „M­ Emines­­cu“ Botoșani și Liceul din Tru­­șești. In anul curent, pînă la a­­ceastă dată, s-au desfășurat e­tapele X și II ale concursurilor pentru licee și etapa locală pentru elevii școlilor genera­le. Rezultatele obținute pînă a­­cum sînt în general bune, fapt concretizat și prin numărul de 88 participanți din licee la fa­za pe județ, 13 din ei califi­­cîndu-se pentru faza finală prevăzută a avea loc în vacan­ta de primăvară. Desigur că rezultatele ele­vilor botoșăneni la acest con- Concursurile de literatură au... probleme nerezolvate! Pînă în stadiul actual, deși ar fi normal ca experiența nu­meroaselor ediții ale con­cursurilor școlare să fi fost valorificată creator, constatăm că se moștenește de la an la an o inerție care are conse­cințe negative asupra afirmă­rii autentice a elevilor din li­cee. Judecata pare severă și se vor găsi numeroase voci care să protesteze. Pentru a le îm­puțina, oferim cîteva argu­mente. Concursurile școlare sunt forme de activitate care, prin scopul lor, trebuie să eviden­țieze și să stimuleze elevi cu aptitudini și cunoștințe deose­bite. Dar cunoștințele se acu­mulează iar aptitudinile se consolidează în funcție de a­­numite programe școlare și de ani de studiu. Or, subiectele făcute de Societatea de științe filologice ignoră aceste cerințe elementare. Ipotetic, nu exclu­dem existența vreunui elev fe­nomenal care să trateze orice subiect de literatură, încă din anul I de liceu, cu adînca ma­turitate a unui profesor uni­versitar. Dar pentru el nu tre­buie concursuri școlare ! Pentru elevii dotați din fie­­care școală, subiectele se cer gradate după.ani de studii și după alte caracteristici intime ale procesului pătrunderii fe­nomenului literar. Că nu se procedează așa, ne-o dovedesc subiectele de la cele două faze de pînă acum. Elevii partici­panți la faza pe localitate s-au trezit în fața subiectului „Poe­tul meu preferat". Ai zice că s-au aflat, și-au suflecat mî­­necile și au scris. Dar să ve­dem cum s-au comportat cei din anul I. La aflarea subiec­tului — stupoare generală. Ei au studiat pînă acum numai noțiunile de teorie literară , noțiuni generale despre lite­ratură, structura operei lite­rare, noțiuni despre stil, genul și speciile literare, deci au că­pătat dexteritatea analizei pe text, au un instrumentar de lucru variat și așteaptă abia pentru anul următor studiul literaturii organizat pe criterii istorice și valorice. Soluțiile alese de partici­panți au fost, de aceea, de cir­cumstanță , au tratat Emines­­cu, Alecsandri. Pentru ambele subiecte au scontat pe cele cî­teva titluri prevăzute în pro­gramele claselor V — IX. Nici la anii mai mari subiec­tul n-a putut evidenția ceea ce s-a scontat, deoarece în loc să se stabilească o unitate de cerințe pentru ca participanții să-și dovedească virtuozitatea și temeinicia cunoștințelor, s-a obținut o varietate greu de ie­rarhizat. Mai mult, fiecare a luat ceea ce a știut mai bine, deși asta nu era totdeauna egal cu ceea ce le-a plăcut! Nici in faza județeană subiectul n-a ținut cont, pentru anul I, de sarcinile de studiu ale acestei perioade școlare. Din nou stu­poare, iarăși derută și decizia de a trata tot ce-au învățat în clasele V—VIII. Subiectul n-a fost prea potrivit nici pentru elevii mai mari. Iată și cîteva opinii despre subiect: „I-a obligat pe elevi la o tratare fitivă“ (prof. extensiv - expo­D. Țiganiuc) ; „Numai tratarea titlurilor ar fi umplut multe pagini și nimeni n-ar fi putut obiecta că elevul n-a făcut selecție valorică“ (prof. D.I. Ciubotaru); „Subiec­tul e departe de ceea ce ar tre­bui să fie pentru a da posibili­tate de remarcare unui elev cu vocația cercetării literaturii“ (prof. S. Cîrstean). Subiectul ideal, după părerea noastră, indicîndu-se elevilor să aibă asupra lor 2—4 volume de versuri (din autorii studiați în anul respectiv) li s-ar pu­tea cere analiza literară a u­­nei anumite poezii prin lucru pe text. Nimeni n-ar crede că vreun concurent va învăța pe de rost cîteva sute de analize literare. Pregătirea de către profesori s-or elevilor orien­ta atunci spre dezvoltarea ca­pacității de pătrundere în in­timitatea textului, spre stabi­lirea reglării corelațiilor necesare in­textului în ansamblul operei, dezvăluindu-i dimen­siunile valorice­ Participantul la concurs ar fi el însuși și nu manualul sau cursul profeso­rului, pe care le interpretează uneori după ureche. Soluții a­­semănătoare s-ar putea găsi și pentru proză, opere drama­tice. In mod inevitabil trebuie să ne referim și la o altă latură, chiar mai sensibilă decit cele­lalte : probitatea și compe­tenta corectării lucrărilor. To­tul se face prea în grabă, u­­neori necompetent. Aceeași lucrare corectată de trei, patru profesori a prezentat diferen­te de notare uluitoare, de nota 5 la nota 9. Dacă ar fa fi fost un caz singular, mai meargă , dar e vorba de mai multe. Nu vrem să precizăm care ar fi fost notele corect a­­cordate, ci să sesizăm faptul că una dintre ele nu mai era ori semnul incompetentei ori al superficialității. Am citit lucrări slabe notate foarte ri­­­dicat, „pentru originalitate“ pentru că puținele cunoștințe erau drapate în cuvinte bom­bastice, sau liric - edulcorate.O asemenea lucrare, corec­tată de către o comisie, după o lectură în colectiv urmată de discuții a primit nota 5, cu pa­tru puncte mai puțin decât i se dăduse inițial. Adăugind la aceste situații corectarea unor afirmații e­­xacte ale elevilor sau nume­roase greșeli nesesizate, ajun­gem la concluzia că pentru anul următor se impune stabi­lirea unei comisii formate , din profesorii de literatură cei mai competenți, oameni receptivi și în contact permanent cu cercetarea literară contempo­rană, care să lucreze atent, principial, pentru a se apropia de o apreciere cit mai corectă. Din acest punct de vedere ne-ar putea­ ajuta și Societa­­­tea de științe filologice, care, în colaborare cu Ministerul Invățămîntului, ar trebui să trimită ca președinte al comi­siei județene un cadru univer­sitar. S-ar asigura unitatea de vedere în apreciere și s-ar putea valorifica, în edițiile vi­itoare, observațiile pertinente făcute de comisie. Nu cred că am epuizat pro­blemele ridicate de desfășura­rea concursului de literatură, dar sper că măcar aceste cîte­va observații vor reacții ale profesorilor declanșa și e­­levilor, lucru ce n-ar avea de­cit consecințe pozitive pentru școală. Prof. ION ANIȚEI Cărți și cititori la biblioteca din comuna Copălău (bi­bliotecară, Maria Rizea) RADI VINERI 2 APRILIE 1971 6.00 De la 6 la 9.30. 7.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. Sport. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Memoria pămîntului ro­mânesc (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Pe Mureș și pe Tîrnave — muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Consultație juridică. 12.00 Melodii din repertoriul formației The Beatles. 12.10 Un interpret și rolurile sale. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Rebus melodii. 14.40 Interpreți ai muzicii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Melodii de Noru Deme­­triad. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică popu­lară. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîntă Tița Bărbulescu. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. Sport. 22.30 Concert de muzică ușoa­ră (continuare). 23.00 Concert de muzică ușoa­ră. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.­­Buletine de știri la o­­rele : 2.00 și 5.00). 1 RADIO IAȘI VINERI 2 APRILIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05—8.00 Radiomatineu . Melodii distractive. 6.30 Soliști și orchestre de muzică populară moldo­venească. 7.00 Melodii de muzică ușoa­ră : Breviar legislativ. 7.30 Alte informații utilitare. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor — melodia preferată. 18.00 De la muzica ușoară la jazz. 18.50 Cîntare României socia­liste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară româ­nească. 19.45 Din creația corală româ­nească. 20.00 Șapte arte. 20.30 Pagini literare. 22.10 De la caffe-concert la... music-hall. Luminiș în pădure I ! POȘTA SOSEȘTE CU... ! POȘTALIONUL? ! Pînă acum cîțiva ani în urmă, comu­­­­na noastră aparținea pe linia serviciilor­­ P.T.T.R. de Oficiul Bucecea. De acolo fu­ i­seserăm obișnuiți ca presa, scrisorile ele i să ne sosească la timp și în bune con­­­­dițiuni. ^ Se pare, însă, că Oficiul P.T.T.R. Bo­ i­toșani, în subordinea căruia am trecut,­­ intenționează să ne dezvețe de această­­ bună deservire, în special, de cîtva timp­i încoace. Presa nu ne mai sosește cu re­­­­gularitate iar unele publicații la care­­ suntem­ abonați nici nu mai ajung la noi.­­ Dacă prin Oficiul Bucecea o scrisoare­­ trimisă la sau de la București sosea a­­ doua zi de la expediere, acum, pe ace­­­­eași rută, scrisorile ajung la destinație , după o săptămînă, de parcă ar merge,­­ ca odinioară, cu poștalionul. După ștam­­­­pila de expediere, din alte localități, se­­ vede că scrisorile se împotmolesc aici, la Botoșani. 1 Comparînd cele două stiluri de lucru, 1 preferăm să revenim la Oficiul Bucecea, ■ în eventualitatea că salariații Oficiului 1 P.T.T.R. Botoșani nu vor să facă o deser­­­­vire corectă, așa cum eram obișnuiți m­a­­­­inte. ! M. GIURANIUC I director școlar coordonator, comuna­­ Vlădeni INSTRUIREA SECRETARILOR DE PARTID DIN ȘCOLI dului și statului nostru privind colaborarea economică cu toate țările lumii“ (pe baza în­trebărilor participanților), și „Tineretul și lumea contem­porană. Rolul tineretului in viața politică și socială a ță­rii noastre . Sarcinile ce re­vin organizațiilor U.T.C. din școli, în lumina cuvîntării to­varășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al IX-lea al U.T.C.“. După ce un grup de secre­tari au prezentat informări pe probleme ale muncii de partid din școli, s-au organizat dez­bateri la tema : „Școala și ac­tivitatea productivă. Sarcini­le curente și de perspectivă ale organizațiilor de partid și con­ducerilor de școli pentru dez­voltarea bazei didactico - ma­teriale necesară pregătirii practice a elevilor". Participanții au mai audiat expunerea metodică „Răs­punderea organizației de par­tid pentru pregătirea politico­­ideologică a cadrelor didac­tice“. In încheiere, tovarășul Bratu Păun, secretar al Comitetului județean de partid, a expus, în baza recentei analize a bi­roului Comitetului județean a activității organizațiilor de partid din școli, sarcinile ac­tuale privind dezvoltarea și perfecționarea invățămîntului de stat. Timp de 2 zile, la Botoșani, a avut loc instruirea secretari­lor de partid din școli. In ca­drul programului s-au acordat consultații pe temele: „Pro­bleme ale situației internațio­nale actuale. Politica parti­ BULETIN DE INFORMARE LUNARA Comitetul comunal de partid Copălău a luat inițiativa difuzării unui Buletin de informare lu­nară în care sunt dezbă­tute probleme economice și social-culturale ale comunei. Primul număr al Buletinului, din fe­bruarie a.c., se ocupă de dezvoltarea sectorului vegetal și a sectorului zootehnic la cooperativa agricolă din Coșula, de rolul intelectualului în în viața satului și publi­că o scurtă schiță mono­grafică a satului Pădu­­reni. dactare Colectivul de re­al Buletinului pregătește, la ora aceas­ta, un nou număr­ Tribuna „Clopotul“ NAȘI... BUCLUCAȘI Este în obiceiul pămîntului ca celui nou născut să i se dea un nume, obicei valabil și pentru instituții și între­prinderi care de regulă sint botezat și cu numele loca­lităților unde sînt amplasate. Astfel se întîmplă aiurea, dar in județul Botoșani cu­nosc o abatere de la această regulă, și anume cu S.M.A. Nicșeni. La nașterea ei, na­șii fiind „în formă“ ca la orice eveniment, cu sau fără intenție, au făcut o „șagă". La început S.M.A. fost botezată „Podeni“. Apoi, a găsindu-se de cuviință că locul noului născut ar fi sa­tul Dorobanți, au amplasat-o ca atare și, „șugubăț!“ cum sînt, au botezat-o iară, dar... S.M.A. Nicșeni ! Din această „șagă“ se întîmplă ca cei ce vin din direcția Săveni, Da­rabani, Vorniceni să ajungă in Nicșeni, aflînd că ceea ce caută, adică S.M.A. Doro­banți, se află în satul prin care au trecut deja. Mai amuzant, ca să spunem așa, este că cei ce caută S.M.A. Nicșeni și vin din direcția Botoșani cu mijloace de transport I.R.T.A. scot afle după ce a plecat cursa că „S.M.A. Nicșeni“ se află în satul următor, in Doro­banți, descurcîndu-se fiecare cum poate. Prima victimă a acestei glume a fost chiar șeful contabil, Mihai Moca­­nu, care a plecat să-și ia postul în primire la noua S.M.A. tru­di cînd te gîndești că pen­această corectare de nume nu este nevoie de hotărîre judecătorească... DUMITRU C. ICHIM bilet pînă la Nicșeni ca să contabil șef, S.M.A- Bucecea 50 DE REPORTAJE DIN CIMPIE Îs­ PECETEA SOCIALISMULUI PE PROFESII TRADIȚIONALE Configurația reliefului comunei Șendriceni se pare că a determinat cu consecvență profesiunea urmașilor legen­darului Șendrea. Preponderența dealurilor ce înconjură sa­tul cu „podișuri" net subordonate lor prin întindere, i-a în­demnat din bătrîni să urce pe culmi cirezile de vite, să prindă în rădăcinile pomilor fructiferi povîrnișurile pri­­porease sau să acopere platourile cu lanuri unduitoare. Aceste ocupații tradiționale capătă în zilele noastre un contur mai precis și mai actine, cu direcții și particu­larități care impun cuvintele „profilare“ și „specializare“. In accepțiunea șendricenenilor, denumirea de agricultor, pur și simplu, nu li se mai potrivește. Mulți dintre ei își zic, acum, zootehniști, alții pomicultori, iar cei care lu­crează în sectorul culturilor vegetale au în vedere că „ne-am profilat numai pe cultivarea griului și porumbu­lui". Așadar, contribuția principală a comunei la producția țării înglobează carnea, pîinea și fructele, pe care ei se străduiesc să le predea cu sporuri față de plan. Așa cum spunea președintele comunei, Mihai Crîșma­­r­u, creșterea vitelor s-a practicat dintotdeauna la Șendri­ceni, Pădureni sau Horlăceni. Nouă este însă profilarea pe creșterea și îngrășarea numai de tineret taurin. Zoo­tehnia este sectorul care a dat 45 la sută din veniturile ob­ținute de cooperativa agricolă­­ „Trebuie să livrăm pînă la sfîrșitul acestui an 1000 de capete de tăurași, la greu­tatea de 300 kg fiecare”. Acest lucru îl știu foarte bine și cooperatorii David Calin­ic, Marin Nistor, Vasile Hriban, Gheorghe Cical, Gh. Mihăescu, Constantin Elisei sau Ioan Rusu, strădania lor fiind în acest sens canali­zată. Hărnicia dă zor și în sectorul pomicol. Am privit dea­lurile care-și expuneau intenționat, parcă, geometria tera­selor lenticulare în care merii și perii tineri s-au așezat ordonat și statornic. Anul viitor vor intra pe rod încă 46 ha de livadă nouă. In plus, pe lingă celelalte, întinsele li­vezi ale fermei de stat cu parfumul florilor de măr con­vertit spre toamnă în parfumul fructelor, repetă într-un ciclu anual rezultate care apropie renumele localității de cel al Rădășenilor. In acțiunile de profilări și profesiuni specializate, la Șendriceni, liceul agricol se încadrează perfect. Liceu de specialitate, el pregătește cadre medii, tehnicieni agronomi. Anul acesta cooperativele agricole și fermele de stat vor beneficia de noi cadre, repartizate din cea de a doua pro­moție a liceului. Fină atunci, elevii pun mina pe aceeași unealtă cu cooperatorii de la diferite sectoare, învață și de la ei, pregătindu-se să învețe, la rîndul lor, pe alții. A­­plicațiile practice organizate intr-un nou mod anul acesta îi înfrățesc cu rodi­torul p­ă­m­î­n­t. Ei lu­crează in ferma didactică și pe cîmpul didactic, sau îngri­jesc „poarta“ umbroasă a Șendricenilor, grădina, livada și parcul liceului, loc pe unde intră șoseaua ce duce-n sat. Cînd soseam la Șendriceni, am trecut pe lingă un șir lung de tractoare ce plecau in cîmp. La plecare, alte două trac­toare, minate de eleve ale liceului agricol, sub suprave­gherea mecanizatorului, se întorceau la „bază". La Șen­driceni, prin intensa ei prezență, mașina tinde să devină o tradiție și să se integreze tradiționalului, armonios res­tructurat în anii socialismului. EUGEN HRUȘCA IARNA TRECE, LEMNELE ROMÎN... Nu e vorba de o acțiune de economi­sire a lemnelor, ci de o nedorită stare de lucruri care la noi, în satul Dămideni, comuna Românești, dăinuie de mai mul­te luni de zile. Un număr de peste 60 de cetățeni așteaptă în zădar să primească pentru munca efectuată în pădure, lemne pentru foc. Această tărăgănare de care dau dovadă tovarășii de la Sectorul forestier Botoșani ne surprinde cu­­»ti* mai mult cu cît iarna a trecut, iar lem­nele, de care noi avem nevoie în gospo­dărie, rămin în pădure și putrezesc Ha mai mult, circulă zvonul prin sat­­ și pînă nu faci focul, nu iese fum !) că u­nele cantități de lemne dispar din pădure în mod misterios, dînd de lucru orga­nelor de miliție. Fiind convinși că pînă la urmă vom fi puși în drepturi, că lemnele pe care noi le-am plătit în muncă și bani ne vor fi repartizate, reînnoim totuși cererea ca sectorul forestier să rezolve în timp scurt problema distribuirii combustibi­lului necesar oamenilor din satul nostru VASILE CAZAC , deputat în Consiliul popular al comunei Românești TELEVIZIUNE JOI 1 APRILIE 18.00 Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emi­siune pentru condu­cătorii auto. 18.50 Viața literară. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Istorie vie. A doua emisiune din acest ciclu în­chinat aniversă­rii semicentenarului partidului, aduce mărturii semnificati­ve despre tradițiile de luptă revoluțio­nară ale unor mari uzine bucureștene și în același timp, pu­ne în lumină impor­tanta lor contribuție la dezvoltarea indus­trială a țării. 20.50 Flori de primăva­ră... 21.05 Planeta se grăbeș­te. 21.40 Teledivertisment 71. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiu­nii programului 1.

Next