Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-04-01 / nr. 3094
CLOPOTUL • PAGINA 2 CONCURSURILE ȘCOLARE PE OBIECTE Pînă în prezent în școlile generale și în licee s-au desfășurat etapele locale și, respectiv, cele județene ale concursurilor școlare pe obiecte. Pe marginea acestei noi ediții a concursurilor redăm aprecierile unor profesori cu îndelungate preocupări pe această linie. Deși aceste opinii se referă la anumite discipline ele își păstrează valabilitatea și pentru concursurile la alte obiecte decât cele vizate. Rezolvarea continuă a cît mai multor probleme, condiția reușitei concursurilor de matematică curs pot fi mult mai bune. Acest lucru va fi posibil dacă profesorii de matematică din licee și școli generale vor antrena elevii, în mai mare măsură ca pînă acum, să rezolve un număr cît mai mare de probleme din Gazeta matematică, Seria B, sau din diferite culegeri de probleme de acest gen. Perseverența este o condiție a priceperii de a rezolva probleme și aici cred că profesorii trebuie să intervină mai mult. De asemenea, consider că trebuie să se ia măsuri pentru stimularea elevilor care se evidențiază la acest obiect. E grăitor, în acest sens, faptul că elevilor cîștigători la faza județeană nu li se dau premii sau, chiar dacă li se dau, acestea nu reprezintă mai nimic. Cred că Inspectoratul școlar județean ar trebui să prevadă o sumă de bani și pentru premierea elevilor care se evidențiază în mod deosebit la concursuri. Luînd în discuție problema subiectelor întîlnite la aceste concursuri, opinăm că ele sînt bine alese și solicită în mare măsură capacitățile intelectuale ale elevilor. Se poate obiecta totuși că nu totdeauna aceste subiecte au fost concepute diferențiat, pe tipuri de școli. Astfel, în acest an, la etapa locală a concursului pentru anii I — III, licee economice, au fost propuse aceleași subiecte ca și la anii corespunzători de la liceele teoretice, cu toate că programele sunt deosebite și diferă și numărul de ore alocate săptămînal obiectului respectiv. Situația a trebuit să fie remediată prin propunerea, de către comisia constituită pentru faza locală, a altor subiecte adecvate. O situație dificilă a apărut din aceleași motive și la etapa județeană cînd, spre exemplu, elevilor din anul IV de la aceleași licee economice li s-a propus o problemă cu locuri geometrice, temă ce nu figurează în programa școlară. In afară de aceasta, credem că subiectele propuse pentru concursul de matematică trebuie astfel concepute încît să solicite logica și judecata și să nu necesite un mare număr de calcule inutile. Să nu se uite că scopul concursurilor de matematică este, în primul rînd, depistarea de elemente cu adevărat talentate. Prof. GH. GROSU Privind retrospectiv evoluția concursurilor de matematică, se desprinde o constatare majoră, anume că desfășurarea lor în județul nostru a reușit aproape în fiecare an să scoată la iveală un număr de elevi dotați, care au ajuns pînă la faza republicană, obținînd premii și mențiuni. Este cazul să cităm pe Corneliu Livanu și Vasile Colcriș, foști elevi ai Liceului economic din Botoșani, cărora li s-a acordat, premiul în Iiiși, respectiv, mențiune la faza pe țară ; Beby Cohn, elev al Liceului „A.T. Laurian“ din Botoșani care a obținut mențiune pe țară în 1970. Am putea continua cu multe alte exemple, citind elevi merituoși de la Liceul „M Eminescu“ Botoșani și Liceul din Trușești. In anul curent, pînă la această dată, s-au desfășurat etapele X și II ale concursurilor pentru licee și etapa locală pentru elevii școlilor generale. Rezultatele obținute pînă acum sînt în general bune, fapt concretizat și prin numărul de 88 participanți din licee la faza pe județ, 13 din ei calificîndu-se pentru faza finală prevăzută a avea loc în vacanta de primăvară. Desigur că rezultatele elevilor botoșăneni la acest con- Concursurile de literatură au... probleme nerezolvate! Pînă în stadiul actual, deși ar fi normal ca experiența numeroaselor ediții ale concursurilor școlare să fi fost valorificată creator, constatăm că se moștenește de la an la an o inerție care are consecințe negative asupra afirmării autentice a elevilor din licee. Judecata pare severă și se vor găsi numeroase voci care să protesteze. Pentru a le împuțina, oferim cîteva argumente. Concursurile școlare sunt forme de activitate care, prin scopul lor, trebuie să evidențieze și să stimuleze elevi cu aptitudini și cunoștințe deosebite. Dar cunoștințele se acumulează iar aptitudinile se consolidează în funcție de anumite programe școlare și de ani de studiu. Or, subiectele făcute de Societatea de științe filologice ignoră aceste cerințe elementare. Ipotetic, nu excludem existența vreunui elev fenomenal care să trateze orice subiect de literatură, încă din anul I de liceu, cu adînca maturitate a unui profesor universitar. Dar pentru el nu trebuie concursuri școlare ! Pentru elevii dotați din fiecare școală, subiectele se cer gradate după.ani de studii și după alte caracteristici intime ale procesului pătrunderii fenomenului literar. Că nu se procedează așa, ne-o dovedesc subiectele de la cele două faze de pînă acum. Elevii participanți la faza pe localitate s-au trezit în fața subiectului „Poetul meu preferat". Ai zice că s-au aflat, și-au suflecat mînecile și au scris. Dar să vedem cum s-au comportat cei din anul I. La aflarea subiectului — stupoare generală. Ei au studiat pînă acum numai noțiunile de teorie literară , noțiuni generale despre literatură, structura operei literare, noțiuni despre stil, genul și speciile literare, deci au căpătat dexteritatea analizei pe text, au un instrumentar de lucru variat și așteaptă abia pentru anul următor studiul literaturii organizat pe criterii istorice și valorice. Soluțiile alese de participanți au fost, de aceea, de circumstanță , au tratat Eminescu, Alecsandri. Pentru ambele subiecte au scontat pe cele cîteva titluri prevăzute în programele claselor V — IX. Nici la anii mai mari subiectul n-a putut evidenția ceea ce s-a scontat, deoarece în loc să se stabilească o unitate de cerințe pentru ca participanții să-și dovedească virtuozitatea și temeinicia cunoștințelor, s-a obținut o varietate greu de ierarhizat. Mai mult, fiecare a luat ceea ce a știut mai bine, deși asta nu era totdeauna egal cu ceea ce le-a plăcut! Nici in faza județeană subiectul n-a ținut cont, pentru anul I, de sarcinile de studiu ale acestei perioade școlare. Din nou stupoare, iarăși derută și decizia de a trata tot ce-au învățat în clasele V—VIII. Subiectul n-a fost prea potrivit nici pentru elevii mai mari. Iată și cîteva opinii despre subiect: „I-a obligat pe elevi la o tratare fitivă“ (prof. extensiv - expoD. Țiganiuc) ; „Numai tratarea titlurilor ar fi umplut multe pagini și nimeni n-ar fi putut obiecta că elevul n-a făcut selecție valorică“ (prof. D.I. Ciubotaru); „Subiectul e departe de ceea ce ar trebui să fie pentru a da posibilitate de remarcare unui elev cu vocația cercetării literaturii“ (prof. S. Cîrstean). Subiectul ideal, după părerea noastră, indicîndu-se elevilor să aibă asupra lor 2—4 volume de versuri (din autorii studiați în anul respectiv) li s-ar putea cere analiza literară a unei anumite poezii prin lucru pe text. Nimeni n-ar crede că vreun concurent va învăța pe de rost cîteva sute de analize literare. Pregătirea de către profesori s-or elevilor orienta atunci spre dezvoltarea capacității de pătrundere în intimitatea textului, spre stabilirea reglării corelațiilor necesare intextului în ansamblul operei, dezvăluindu-i dimensiunile valorice Participantul la concurs ar fi el însuși și nu manualul sau cursul profesorului, pe care le interpretează uneori după ureche. Soluții asemănătoare s-ar putea găsi și pentru proză, opere dramatice. In mod inevitabil trebuie să ne referim și la o altă latură, chiar mai sensibilă decit celelalte : probitatea și competenta corectării lucrărilor. Totul se face prea în grabă, uneori necompetent. Aceeași lucrare corectată de trei, patru profesori a prezentat diferente de notare uluitoare, de nota 5 la nota 9. Dacă ar fa fi fost un caz singular, mai meargă , dar e vorba de mai multe. Nu vrem să precizăm care ar fi fost notele corect acordate, ci să sesizăm faptul că una dintre ele nu mai era ori semnul incompetentei ori al superficialității. Am citit lucrări slabe notate foarte ridicat, „pentru originalitate“ pentru că puținele cunoștințe erau drapate în cuvinte bombastice, sau liric - edulcorate.O asemenea lucrare, corectată de către o comisie, după o lectură în colectiv urmată de discuții a primit nota 5, cu patru puncte mai puțin decât i se dăduse inițial. Adăugind la aceste situații corectarea unor afirmații exacte ale elevilor sau numeroase greșeli nesesizate, ajungem la concluzia că pentru anul următor se impune stabilirea unei comisii formate , din profesorii de literatură cei mai competenți, oameni receptivi și în contact permanent cu cercetarea literară contemporană, care să lucreze atent, principial, pentru a se apropia de o apreciere cit mai corectă. Din acest punct de vedere ne-ar putea ajuta și Societatea de științe filologice, care, în colaborare cu Ministerul Invățămîntului, ar trebui să trimită ca președinte al comisiei județene un cadru universitar. S-ar asigura unitatea de vedere în apreciere și s-ar putea valorifica, în edițiile viitoare, observațiile pertinente făcute de comisie. Nu cred că am epuizat problemele ridicate de desfășurarea concursului de literatură, dar sper că măcar aceste cîteva observații vor reacții ale profesorilor declanșa și elevilor, lucru ce n-ar avea decit consecințe pozitive pentru școală. Prof. ION ANIȚEI Cărți și cititori la biblioteca din comuna Copălău (bibliotecară, Maria Rizea) RADI VINERI 2 APRILIE 1971 6.00 De la 6 la 9.30. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Memoria pămîntului românesc (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Pe Mureș și pe Tîrnave — muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Consultație juridică. 12.00 Melodii din repertoriul formației The Beatles. 12.10 Un interpret și rolurile sale. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Rebus melodii. 14.40 Interpreți ai muzicii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Melodii de Noru Demetriad. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîntă Tița Bărbulescu. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară (continuare). 23.00 Concert de muzică ușoară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.Buletine de știri la orele : 2.00 și 5.00). 1 RADIO IAȘI VINERI 2 APRILIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05—8.00 Radiomatineu . Melodii distractive. 6.30 Soliști și orchestre de muzică populară moldovenească. 7.00 Melodii de muzică ușoară : Breviar legislativ. 7.30 Alte informații utilitare. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor — melodia preferată. 18.00 De la muzica ușoară la jazz. 18.50 Cîntare României socialiste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară românească. 19.45 Din creația corală românească. 20.00 Șapte arte. 20.30 Pagini literare. 22.10 De la caffe-concert la... music-hall. Luminiș în pădure I ! POȘTA SOSEȘTE CU... ! POȘTALIONUL? ! Pînă acum cîțiva ani în urmă, comuna noastră aparținea pe linia serviciilor P.T.T.R. de Oficiul Bucecea. De acolo fu iseserăm obișnuiți ca presa, scrisorile ele i să ne sosească la timp și în bune condițiuni. ^ Se pare, însă, că Oficiul P.T.T.R. Bo itoșani, în subordinea căruia am trecut, intenționează să ne dezvețe de această bună deservire, în special, de cîtva timpi încoace. Presa nu ne mai sosește cu regularitate iar unele publicații la care suntem abonați nici nu mai ajung la noi. Dacă prin Oficiul Bucecea o scrisoare trimisă la sau de la București sosea a doua zi de la expediere, acum, pe aceeași rută, scrisorile ajung la destinație , după o săptămînă, de parcă ar merge, ca odinioară, cu poștalionul. După ștampila de expediere, din alte localități, se vede că scrisorile se împotmolesc aici, la Botoșani. 1 Comparînd cele două stiluri de lucru, 1 preferăm să revenim la Oficiul Bucecea, ■ în eventualitatea că salariații Oficiului 1 P.T.T.R. Botoșani nu vor să facă o deservire corectă, așa cum eram obișnuiți mainte. ! M. GIURANIUC I director școlar coordonator, comuna Vlădeni INSTRUIREA SECRETARILOR DE PARTID DIN ȘCOLI dului și statului nostru privind colaborarea economică cu toate țările lumii“ (pe baza întrebărilor participanților), și „Tineretul și lumea contemporană. Rolul tineretului in viața politică și socială a țării noastre . Sarcinile ce revin organizațiilor U.T.C. din școli, în lumina cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al IX-lea al U.T.C.“. După ce un grup de secretari au prezentat informări pe probleme ale muncii de partid din școli, s-au organizat dezbateri la tema : „Școala și activitatea productivă. Sarcinile curente și de perspectivă ale organizațiilor de partid și conducerilor de școli pentru dezvoltarea bazei didactico - materiale necesară pregătirii practice a elevilor". Participanții au mai audiat expunerea metodică „Răspunderea organizației de partid pentru pregătirea politicoideologică a cadrelor didactice“. In încheiere, tovarășul Bratu Păun, secretar al Comitetului județean de partid, a expus, în baza recentei analize a biroului Comitetului județean a activității organizațiilor de partid din școli, sarcinile actuale privind dezvoltarea și perfecționarea invățămîntului de stat. Timp de 2 zile, la Botoșani, a avut loc instruirea secretarilor de partid din școli. In cadrul programului s-au acordat consultații pe temele: „Probleme ale situației internaționale actuale. Politica parti BULETIN DE INFORMARE LUNARA Comitetul comunal de partid Copălău a luat inițiativa difuzării unui Buletin de informare lunară în care sunt dezbătute probleme economice și social-culturale ale comunei. Primul număr al Buletinului, din februarie a.c., se ocupă de dezvoltarea sectorului vegetal și a sectorului zootehnic la cooperativa agricolă din Coșula, de rolul intelectualului în în viața satului și publică o scurtă schiță monografică a satului Pădureni. dactare Colectivul de real Buletinului pregătește, la ora aceasta, un nou număr Tribuna „Clopotul“ NAȘI... BUCLUCAȘI Este în obiceiul pămîntului ca celui nou născut să i se dea un nume, obicei valabil și pentru instituții și întreprinderi care de regulă sint botezat și cu numele localităților unde sînt amplasate. Astfel se întîmplă aiurea, dar in județul Botoșani cunosc o abatere de la această regulă, și anume cu S.M.A. Nicșeni. La nașterea ei, nașii fiind „în formă“ ca la orice eveniment, cu sau fără intenție, au făcut o „șagă". La început S.M.A. fost botezată „Podeni“. Apoi, a găsindu-se de cuviință că locul noului născut ar fi satul Dorobanți, au amplasat-o ca atare și, „șugubăț!“ cum sînt, au botezat-o iară, dar... S.M.A. Nicșeni ! Din această „șagă“ se întîmplă ca cei ce vin din direcția Săveni, Darabani, Vorniceni să ajungă in Nicșeni, aflînd că ceea ce caută, adică S.M.A. Dorobanți, se află în satul prin care au trecut deja. Mai amuzant, ca să spunem așa, este că cei ce caută S.M.A. Nicșeni și vin din direcția Botoșani cu mijloace de transport I.R.T.A. scot afle după ce a plecat cursa că „S.M.A. Nicșeni“ se află în satul următor, in Dorobanți, descurcîndu-se fiecare cum poate. Prima victimă a acestei glume a fost chiar șeful contabil, Mihai Mocanu, care a plecat să-și ia postul în primire la noua S.M.A. trudi cînd te gîndești că penaceastă corectare de nume nu este nevoie de hotărîre judecătorească... DUMITRU C. ICHIM bilet pînă la Nicșeni ca să contabil șef, S.M.A- Bucecea 50 DE REPORTAJE DIN CIMPIE Îs PECETEA SOCIALISMULUI PE PROFESII TRADIȚIONALE Configurația reliefului comunei Șendriceni se pare că a determinat cu consecvență profesiunea urmașilor legendarului Șendrea. Preponderența dealurilor ce înconjură satul cu „podișuri" net subordonate lor prin întindere, i-a îndemnat din bătrîni să urce pe culmi cirezile de vite, să prindă în rădăcinile pomilor fructiferi povîrnișurile priporease sau să acopere platourile cu lanuri unduitoare. Aceste ocupații tradiționale capătă în zilele noastre un contur mai precis și mai actine, cu direcții și particularități care impun cuvintele „profilare“ și „specializare“. In accepțiunea șendricenenilor, denumirea de agricultor, pur și simplu, nu li se mai potrivește. Mulți dintre ei își zic, acum, zootehniști, alții pomicultori, iar cei care lucrează în sectorul culturilor vegetale au în vedere că „ne-am profilat numai pe cultivarea griului și porumbului". Așadar, contribuția principală a comunei la producția țării înglobează carnea, pîinea și fructele, pe care ei se străduiesc să le predea cu sporuri față de plan. Așa cum spunea președintele comunei, Mihai Crîșmaru, creșterea vitelor s-a practicat dintotdeauna la Șendriceni, Pădureni sau Horlăceni. Nouă este însă profilarea pe creșterea și îngrășarea numai de tineret taurin. Zootehnia este sectorul care a dat 45 la sută din veniturile obținute de cooperativa agricolă „Trebuie să livrăm pînă la sfîrșitul acestui an 1000 de capete de tăurași, la greutatea de 300 kg fiecare”. Acest lucru îl știu foarte bine și cooperatorii David Calinic, Marin Nistor, Vasile Hriban, Gheorghe Cical, Gh. Mihăescu, Constantin Elisei sau Ioan Rusu, strădania lor fiind în acest sens canalizată. Hărnicia dă zor și în sectorul pomicol. Am privit dealurile care-și expuneau intenționat, parcă, geometria teraselor lenticulare în care merii și perii tineri s-au așezat ordonat și statornic. Anul viitor vor intra pe rod încă 46 ha de livadă nouă. In plus, pe lingă celelalte, întinsele livezi ale fermei de stat cu parfumul florilor de măr convertit spre toamnă în parfumul fructelor, repetă într-un ciclu anual rezultate care apropie renumele localității de cel al Rădășenilor. In acțiunile de profilări și profesiuni specializate, la Șendriceni, liceul agricol se încadrează perfect. Liceu de specialitate, el pregătește cadre medii, tehnicieni agronomi. Anul acesta cooperativele agricole și fermele de stat vor beneficia de noi cadre, repartizate din cea de a doua promoție a liceului. Fină atunci, elevii pun mina pe aceeași unealtă cu cooperatorii de la diferite sectoare, învață și de la ei, pregătindu-se să învețe, la rîndul lor, pe alții. Aplicațiile practice organizate intr-un nou mod anul acesta îi înfrățesc cu roditorul pămînt. Ei lucrează in ferma didactică și pe cîmpul didactic, sau îngrijesc „poarta“ umbroasă a Șendricenilor, grădina, livada și parcul liceului, loc pe unde intră șoseaua ce duce-n sat. Cînd soseam la Șendriceni, am trecut pe lingă un șir lung de tractoare ce plecau in cîmp. La plecare, alte două tractoare, minate de eleve ale liceului agricol, sub supravegherea mecanizatorului, se întorceau la „bază". La Șendriceni, prin intensa ei prezență, mașina tinde să devină o tradiție și să se integreze tradiționalului, armonios restructurat în anii socialismului. EUGEN HRUȘCA IARNA TRECE, LEMNELE ROMÎN... Nu e vorba de o acțiune de economisire a lemnelor, ci de o nedorită stare de lucruri care la noi, în satul Dămideni, comuna Românești, dăinuie de mai multe luni de zile. Un număr de peste 60 de cetățeni așteaptă în zădar să primească pentru munca efectuată în pădure, lemne pentru foc. Această tărăgănare de care dau dovadă tovarășii de la Sectorul forestier Botoșani ne surprinde cu»ti* mai mult cu cît iarna a trecut, iar lemnele, de care noi avem nevoie în gospodărie, rămin în pădure și putrezesc Ha mai mult, circulă zvonul prin sat și pînă nu faci focul, nu iese fum !) că unele cantități de lemne dispar din pădure în mod misterios, dînd de lucru organelor de miliție. Fiind convinși că pînă la urmă vom fi puși în drepturi, că lemnele pe care noi le-am plătit în muncă și bani ne vor fi repartizate, reînnoim totuși cererea ca sectorul forestier să rezolve în timp scurt problema distribuirii combustibilului necesar oamenilor din satul nostru VASILE CAZAC , deputat în Consiliul popular al comunei Românești TELEVIZIUNE JOI 1 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Viața literară. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Istorie vie. A doua emisiune din acest ciclu închinat aniversării semicentenarului partidului, aduce mărturii semnificative despre tradițiile de luptă revoluționară ale unor mari uzine bucureștene și în același timp, pune în lumină importanta lor contribuție la dezvoltarea industrială a țării. 20.50 Flori de primăvară... 21.05 Planeta se grăbește. 21.40 Teledivertisment 71. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programului 1.