Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-08 / nr. 3126

a PAGINA 2 (Urmare din pagina I) In toată această perioadă, partidul a fost organizatorul și conducătorul tuturor luptelor revoluționare ale oamenilor muncii. Dintre nu­meroasele bătălii de clasă din acea vreme, voi menționa greva minerilor de la Lupeni din 1929, grevele petroliștilor și ceferiștilor din 1933 — care au exprimat în modul cel mai grăitor spiritul combativ al clasei noastre muncitoare, afirmarea rolului partidului comunist, a capaci­tății sale de a organiza și conduce lupta oame­nilor muncii. (Aplauze puternice). O activitate multilaterală a desfășurat parti­dul nostru pentru unitatea clasei muncitoare, pentru unirea tuturor forțelor democratice în lupta împotriva politicii de fascizare a țării și a pregătirii de război. Merită menționate în acest sens acțiunile unite ale forțelor democrate, soldate cu succes în alegerile parțiale din 1936, precum și marea demonstrație antifascistă și antirăzboinică de la 1 mai 1939. In toată această perioadă, partidul a militat neobosit pentru o politică de prietenie și colaborare cu Uniunea Sovietică, pentru stabilirea de relații diplomati­ce între cele două țări. (Vii aplauze). In fața politicii antinaționale a cercurilor reacționare, partidul comunist a fost forța cea mai consecventă a apărării intereselor naționale ale țării. Lipsa de unitate a forțelor democratice a permis însă reacțiunii să instaureze dictatura militaro - fascistă, să subordoneze țara Germa­niei hitleriste. După cum se știe, în 1939 — 1940 situația internațională s-a agravat . Germania nazistă a trecut la agresiune directă împotriva a numeroase state din Europa, dezlănțuind cel de-al doilea război mondial. România se găsea într-o situație de izolare internațională, care a ușurat lui Hitler impunerea Dictatului de la Vie­­na, dezmembrarea teritorială a țării noastre. In aceste împrejurări, Partidul Comunist din Ro­mânia, împreună cu Frontul Plugarilor, MADOSZ-ul și alte forțe politice au chemat po­porul la luptă pentru apărarea integrității terito­riale a patriei. (Aplauze puternice). Se crea­se o situație favorabilă rezistenței națio­nale, dar trădarea cercurilor conducătoa­re guvernante și a conducerii partidelor burgheze a împiedicat lupta maselor largi populare. La scurt timp, România a fost împin­să de dictatura militaro - fascistă, alături de Germania nazistă, în războiul antisovietic, împo­triva voinței poporului și a intereselor sale na­ționale. Intrarea trupelor hitleriste în țară în 1940 a însemnat în fapt ocuparea României și subor­donarea ei mașinii de război naziste, a dus la je­fuirea bogățiilor țării, provocînd grele suferințe poporului român. Totodată, dictatura militaro­­fascistă și ocupanții hitleriști au dezlănțuit o pri­goană sălbatică împotriva comuniștilor și a altor forțe patriotice antifasciste. Sute și mii de co­muniști și luptători antifasciști au fost aruncați în închisori și lagăre ; zeci dintre ei au fost u­­ciși de plutoanele de execuție. Prin aceste re­presiuni sîngeroase se urmărea decapitarea miș­cării de rezistență antifascistă și antirăzboinică. Dar, după cum se știe, planurile reacțiunii fas­ciste române și ale naziștilor germani au sufe­rit un eșec total ; ei nu au putut învinge voința forțelor antifasciste care, în ciuda terorii, și-au unit rîndurile și au desfășurat cu succes lupta contra fascismului și războiului. (Aplauze puter­nice, prelungite). Este meritul Partidului Comunist Român că a militat, încă de la înființarea sa, împotriva in­tervenției imperialiste contra puterii sovietice. După cum știți, la primul Congres a fost votată și o moțiune de solidaritate cu statul făurit de Lenin. (Vii aplauze). Atunci cînd a izbuc­nit agresiunea Germaniei fasciste, partidul s-a ridicat cu toată forța împotriva par­ticipării României la acest război nedrept. El a chemat toate forțele naționale la lupta pentru ieșirea din războiul antisovietic, pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste și alăturarea țării noastre coaliției antihitleriste. Prin politica sa, Partidul Comunist Român a apărat onoarea poporului și interesele naționale ale țării, politica de prietenie tradițio­nală cu marea noastră vecină — Uniunea Sovie­tică. (Aplauze puternice). Activitatea intensă desfășurată de partid a dus la unirea forțelor antifasciste patriotice, la formarea în mai 1944 a Frontului Unic Muncitoresc între Partidul Co­munist și Partidul Social - Democrat și a­­poi a Blocului Național Democratic. In același timp, partidul a organizat gărzile patrio­tice, a condus numeroase acțiuni de sabotare a războiului. . Anul 1944 se caracterizează prin schimbarea radicală a situației militare în favoarea coaliției antihitleriste. Sub loviturile zdrobitoare ale Ar­matei Roșii, care a dus greul celui de-al doilea război mondial, trupele fasciste se retrăgeau cu pierderi mari ; pe alte fronturi forțele aliate dă­deau, de asemenea, lovituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forțelor patriotice din diferite țări creștea în amploare, izbind nim­n­­citor mașina de război fascistă. Folosind con­di­­țiile interne și externe favorabile, forțele națio­nale patriotice din România, în rîndul cărora partidul comunist constituia principalul nucleu, inițiatorul și organizatorul acțiunilor antifasciste și antirăzboinice, au trecut la declanșarea și în­făptuirea cu succes a insurecției naționale antifasciste armate (Vii aplauze). Aceasta a dus la arestarea guvernului Antonescu, la ieșirea imediată a României din războiul antisovietic și la intrarea ei în luptă împotriva Germaniei na­ziste, alături de Uniunea Sovietică și celelalte țări ale coaliției antihitleriste. (Aplauze puterni­gg)­ Din primul moment al înfăptuirii actului is­toric de la 23 August, partidul nostru a fost or­ganizatorul, sufletul tuturor acțiunilor poporului și ale armatei. Forțele patriotice și armata au eliberat rapid Capitala și alte centre ale țării, capturînd importante grupări militare hitleriste. Pentru a înțelege starea de spirit din acel timp, merită să menționăm că întreaga armată a răspuns cu promptitudine chemării de a se ală­tura armatei sovietice, coaliției antihitleriste. (A­­plauze). Angajîndu-se cu toate resursele de care, dispunea în­ războiul antifascist, armata română a purtat, alături de armata roșie, grele lupte pentru eliberarea definitivă a patriei, a partici­pat la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei pînă la înfrîngerea completă a Germaniei hitleriste, înscriind astfel o luminoasă pagină de eroism și glorie în istoria României. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a aniversare a partidului nostru, în preajma Zilei Victoriei, aducem un fierbinte omagiu și prinosul recunoștinței întregului nos­tru popor fiilor patriei care au săvîrșit fapte de vitejie, au dat dovadă de înalt devotament și nu și-au precupețit nici viața pentru eliberarea ță­rii și înfrîngerea fascismului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Totodată, exprimăm sen­timentele noastre de recunoștință față de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, care, cu prețul unor jertfe uriașe, au sfărîmat mașina de război nazistă, au adus o contribuție hotărîtoare la eliberarea României și a altor țări de sub jugul fascist, la înfrîngerea Germaniei hitleriste. (Aplauze puternice). In același timp, poporul nostru cinstește me­moria ostașilor tuturor celorlalte țări din coali­ția antihitleristă care au participat la marea bă­tălie militară pentru înfrîngerea Germaniei fas­ciste. (Aplauze puternice). Ne îndreptăm gîndul cu venerație spre mi­lioanele de luptători din rezistență, spre patrioții din țările cotropite, care și-au vărsat sîngele, și-au dat viața în dramatica încleștare cu fascis­mul, contribuind prin lupta lor eroică la salva­rea civilizației umane de robia hitleristă. (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militaro - fasciste a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea Româ­niei, lupta antifascistă, democratică, transformîn­­du-se rapid într-o mișcare socială de o amploa­re cum nu a mai cunoscut istoria țării și care a deschis calea celor mai profunde schimbări re­voluționare, înfăptuirii idealurilor de libertate și dreptate socială și națională ale poporu­lui român. Desfășurînd o multilaterală ac­tivitate politică și organizatorică, Partidul Comunist Român a reunit în această miș­care principalele­ forțe ale națiunii — cla­sa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, păturile mijlocii de la orașe și chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase populare, instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern cu adevărat democratic din istoria țării — în frunte cu înflăcăratul pa­triot, eminent om de stat și militant progresist dr. Petru Groza — a însemnat o mare victorie a forțelor revoluționare, democratice, a marcat instaurarea puterii revoluționar - democratice a muncitorilor și țăranilor, a deschis calea unor transformări social - politice profunde în socie­tatea românească. (Aplauze îndelungate). Doresc să exprim cu acest prilej mulțumi­rile și recunoștința partidului nostru tuturor par­tidelor și organizațiilor democratice, patriotice, care au colaborat în acei ani cu comuniștii în lupta pentru transformarea revoluționară a țării. (Vii aplauze) Este știut că România ieșise din război rui­nată și secătuită, că în țară domneau haosul eco­nomic și sărăcia, că masele muncitoare se zbă­­teau într-o neagră mizerie. Sarcina imperioasă care se punea în fața țării era ieșirea din aceas­tă situație catastrofală, trasarea unui program al evoluției economice și sociale imediate și de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Conferinței Naționale din 1945 a Parti­dului Comunist Român, al raportului prezentat de Gheorghe Gheorghiu - Dej — fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al mișcării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în fruntea partidului nostru, a­­ducînd împreună cu întregul activ de partid și de stat o contribuție de seamă la realizarea ma­rilor transformări revoluționare din acea perioa­dă. (Aplauze puternice). Subliniind însemnă­tatea esențială a industrializării pentru a­­sigurarea progresului general al țării și consolidarea independenței noastre naționa­le, Conferința Națională a indicat ca pri­mă etapă trecerea la reconstrucția țării, la refa­cerea rapidă a economiei distruse și dezorgani­zate de război. Partidul nostru a desfășurat o intensă acti­vitate pentru mobilizarea maselor largi popu­­­lare la înfăptuirea acestui obiectiv principal. Munca constructivă, amplă și grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva forțelor reacționare, a claselor exploatatoare și a partidelor lor politice, care, contînd pe sprijinul cercurilor imperialiste din exterior, se opuneau cu înverșunare trans­formărilor sociale, democratizării țării, înfăptu­irii măsurilor de redresare și dezvoltare econo­mică. Amplificarea continuă a procesului revo­luționar a dus la modificarea radicală a rapor­tului forțelor sociale în favoarea maselor celor ce muncesc, la înfrîngerea claselor exploatatoa­re, la eliminarea din guvern a ultimilor repre­zentanți ai partidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române. (Aplauze puternice). Primesc adesea întrebări în legătură cu fe­lul în care a cîștigat partidul nostru majorita­tea poporului de partea sa. încă alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat elocvent înfrîn­gerea politicii reacționare, marea majoritate a poporului — peste 70 la sută dintre votanți — exprimîndu-și în mod democratic încrederea în partidul comunist și în forțele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea so­cialismului a fost deci expresia voinței, demo­cratic exprimată, prin vot, a poporului român care s-a convins pe deplin — în anii cînd parti­dul nostru a militat neînfricat pentru interesele națiunii și a mobilizat toate forțele pentru sal­varea poporului — că numai urmîndu-i pe co­muniști își asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (Aplauze puterni­ce). Desigur, nu negăm — și am mai arătat a­­ceasta — că a existat întotdeauna o strînsă in­terdependență între condițiile interne și inter­naționale, că împrejurările internaționale ne-au favorizat, dar pînă la urmă, rolul hotărîtor, fă­ră de care nu se putea face nimic, l-a avut po­porul. Lui îi mulțumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă ! (Aplauze puternice, prelungite). ... în cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoare, s-a făurit și dezvoltat alianța muncitorească - țărănească ; partidul a înmă­­nunchiat într-un singur șuvoi eforturile munci­torimii, țărănimii, intelectualității, ale tuturor forțelor patriotice și progresiste ale națiunii. O importanță deosebită pentru desfășurarea cu succes a procesului revoluționar a avut reali­zarea unității de acțiune între Partidul Comunist și Partidul Social - Democrat, pe baza frontului unic creat încă în anii luptei împotriva fascis­mului, în condițiile ilegalității. Făurirea în fe­bruarie 1948 a partidului revoluționar unic al clasei muncitoare, pe temelia marxism - leninis­mului, a asigurat realizarea unității depline po­litico - organizatorice a proletariatului — con­diție a exercitării de către clasa muncitoare și partidul ei a rolului de forță conducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu ce­lelalte­ categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea țării într-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptuirea revoluției socialiste. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Realizarea acestui salt calitativ în viața societății noastre impu­nea ca o condiție sine qua non trecerea a­­vuției naționale în mîinile celor ce muncesc. Un rol hotăr­îtor l-a avut în acest sens actul revolu­ționar al naționalizării principalelor mijloace de producție, și apoi cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea și dezvoltarea unui puter­nic sector socialist în economie. Pornind de la cerințele legilor obiective, de la studierea realităților concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orînduiri, a organizat și condus întreaga activi­tate de dezvoltare a bazei tehnico - materiale a socialismului, de consolidare și generalizare a relațiilor de producție socialiste, de ridicare nivelului de trai material și cultural al celor ce a muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea țării, poporul român, condus de partidul comunist, a desfășurat o uriașă activita­te creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfățișează ca un stat socialist în­floritor, cu o industrie dezvoltată și o agricultu­ră în plin proces de modernizare, cu o orînduire socială avansată care asigură condiții de viață tot mai bune tuturor oamenilor muncii de la o­­rașe și sate. (Vii aplauze). Exploatarea o­­mului de către om a fost lichidată pen­tru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe avuția națională, pe destinul său, li­ber și suveran în propria țară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipează traducerea în viață a aspirațiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai îndrăznețe, nutrite de-a lungul timpurilor de mințile luminate ale po­porului. Cu trei decenii în urmă cercurile conducă­toare considerau că România este predestinată să rămînă „eminamente agricolă". Astăzi, geo­grafia economică a patriei cuprinde mii și mii de întreprinderi industriale moderne de înalt ni­vel tehnic. In 20 de ani de economie planificată socialistă, industria s-a dezvol­tat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru înzestrarea superioară a tuturor ramuri­lor, pentru progresul rapid al întregii economii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului burghe­zo - moșieresc, este suficient să amintim că pro­ducția industrială a fost în 1970 de circa 17 ori mai mare decât în anul 1938. Crearea marii proprietăți agricole socialiste, înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul mul­tilateral acordat de stat țărănimii au deschis drumul transformării radicale a satului, creșterii producției agricole, schimbării condițiilor de lu­cru și ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de ba­ză a economiei noastre — a adus și aduce o în­semnată contribuție la sporirea venitului națio­nal. Rezultatul principal al vertiginosului pro­gres înregistrat în dezvoltarea forțelor de pro­ducție, în creșterea potențialului economic al ță­rii este ridicarea nivelului de trai al tuturor ce­tățenilor de la orașe și sate. O uriașă dezvoltare a cunoscut învățămîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, iară a 4 milioane de analfabeți, România asigură astăzi cetățenilor ei învăță­mîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remarcabil a cunoscut activitatea științifică în care se materializează inteligența, geniul creator al poporului nostru, știința devenind unul din factorii esențiali ai progresului, o uriașă forță materială în slujba societății socialiste. Perioada în care dezvoltarea societății noas­tre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toa­te planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966 — 1970, al cărei bilanț l-am făcut nu de mult, și care a pus în evidență marile resurse ale orînduirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care poporul muncește pentru înfăptuirea pro­gramului partidului în care vede garanția viito­rului său de bunăstare și fericire. (Aplauze pre­lungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să facem față multor di­ficultăți, inerente unei opere de proporțiile ce­lei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experiență, lipsei de pre­gătire, precum și unei viziuni simpliste despre socialism care au dăunat bunului mers al con­strucției economice și sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri și neajunsuri, s-au comis multe greșeli. Se știe că într-o anu­mită perioadă au fost încălcate normele și prin­cipiile concepției noastre socialiste, aceasta a­­vînd consecințe negative în întreaga viață so­cială, în desfășurarea construcției noii orînduiri. Așa cum este cunoscut, partidul nostru a acțio­nat cu hotărîre împotriva acestor încălcări și a­­buzuri, a făcut o analiză aprofundată cauzelor care le-au provocat și a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activi­tatea de partid și de stat, în întreaga noastră societate. Esențial de subliniat este faptul că po­porul nostru, partidul comunist au găsit întot­deauna resursele necesare pentru a înlătura greutățile, pentru a îndrepta greșelile, pentru a depăși­ dificultățile. Linia caracteristică domi­nantă a epocii construcției socialiste în Româ­nia este dezvoltarea ascendentă, neîntreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, perfecționarea continuă a activității în toate do­meniile. (Aplauze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, pu­tem face cu mîndrie, cu conștiința datoriei îm­plinite, nu numai bilanțul glorioaselor lupte re­voluționare duse împotriva vechiului regim, ci și bilanțul muncii încununate de succes în gu­vernarea țării, în conducerea poporului pe ca­lea luminoasă a socialismului și comunismului. (Aplauze puternice, îndelungi). In marea bătălie pentru cucerirea puterii, pentru înfăptuirea revoluției socialiste și edifi­carea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă muncitoare, care și-a dove­dit pe deplin capacitatea revoluționară, spiritul combativ, dîrzenia și hărnicia, îndeplinindu-și cu cinste misiunea istorică de clasă conducă­toare a societății. (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru transformarea țării, pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, țărănimea, aliata de nădejde a clasei muncitoa­re — care, după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială și independență națională. Țărănimea și-a însușit cu devota­ment politica partidului comunist și a participat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Ală­turi de toți oamenii muncii, intelectualitatea ță­rii, înțelegîndu-și înalta menire ce-i revine în noua societate, și-a adus contribuția prețioasă la toate marile noastre succese, la sporirea patri­moniului de valori materiale și spirituale ale ță­rii, la edificarea socialismului. (Aplauze puterni­ce). Se cuvine evidențiată munca plină de abne­gație a milioanelor de femei — uriașă forță a națiunii — care au participat activ alături de bărbații și fiii lor, de frații lor, la întreaga ope­ră de dezvoltare socialistă a României. (Vii a­­plauze). Tineretul, animat de un profund spirit patriotic, a răspuns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiți de șantierele construcției socialiste! Ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, așa ca și pe frontul antifascist, ca în toa­te domeniile de activitate socială ! El și-a con­sacrat energiile, întreaga putere de muncă cau­zei nobile a progresului și propășirii patriei so­cialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă dar bo­gată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriașei forțe creatoare a între­gului popor, a tuturor celor ce muncesc de la orașe și sate — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — cărora orînduirea so­cialistă le-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimitat de afirmare socială, o perspectivă cla­ră de progres și prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele obținute de poporul român în lupta pentru eliberare națională și socială, pen­tru făurirea noii orînduiri, o contribuție deose­bită au adus comuniștii, zecile de mii de acti­viști de partid și de stat, care in condiții grele au muncit neobosit, cu dăruire și devotament nețărmurit, neprecupețind nimic pentru transpu­nerea în viață a politicii partidului, pentru sluji­rea poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al parti­dului, în numele Comitetului Central, al Consi­liului de Stat și al guvernului, adresei clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tineretu­lui, femeilor, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, comuniștilor, activiș­tilor de partid și de stat cele mai calde mulțu­miri și felicitări pentru munca lor eroică, în­chinată înfloririi României socialiste, bună­stării și fericirii națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice, îndelungate). EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU oft. Programul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate Dragi tovarăși. Intrăm în a doua jumătate de secol de exis­tență a partidului nostru, în condițiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălțarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîn­­tul României. Oamenii muncii acționează însu­flețiți de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a e­­laborat programul dezvoltării țării în perioada 1971 — 1975, precum și liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărârii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui pro­gram o constituie rezultatele obținute în prime­le patru luni ale anului. Planul producției in­dustriale a fost nu numai îndeplinit, ci și depă­șit, realizîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută față de perioada corespunzătoare a a­­nului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcinilor și obiective­lor pe care ni le-am propus, a capacității po­porului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiții a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puterni­ce). Noua etapă istorică de dezvoltare a societății noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cinci­nale, este etapa făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Esența acestei etape rezidă în construirea unei economii avansate, înzestrate cu o industrie modernă și o agricultură intensivă de înalt randament ; desfășurarea pe un front larg a activității științifice, a instrucției publice și a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultu­ral al maselor; creșterea continuă a bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii de la orașe și sate ; înfăptuirea repartiției bunurilor produse de societate în spiritul dreptății și echi­tății socialiste; perfecționarea relațiilor de pro­ducție, a organizării societății; realizarea cadru­lui organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetățean la viața publică, la rezolvarea treburilor obștești, lărgirea libertăților publice, dezvoltarea demo­crației socialiste, înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizație și pros­peritate, va crea condiții pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care și-a înche­iat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe anii 1971—1975, apreciind că prevederile sale co­respund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și că realizarea lor va avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societății socialiste multilate­ral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii desfășurate de organele de partid și de stat, de centrale și întreprinderi pentru funda­mentarea prevederilor planului, dezbaterii temei­nice, eficiente a acestor prevederi în unitățile e­­conomice și științifice, la județe și ministere. Par­ticiparea nemijlocită a maselor de oameni ai mun­cii la elaborarea și definitivarea planului a contri­buit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a potențialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naționale. Față de Direc­tivele Congresului al X-lea, planul cincinal pre­zintă îmbunătățiri importante la toți indicatorii principali. INDICATORII principali ai planului cincinal 1971—1975 Corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria își va întări poziția conducă­toare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului național. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramurilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ri­dicați, de valoare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în această direcție, construcțiilor de mașini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri, — prevăzută să-și sporească pro­ducția în cincinal de peste 2 ori — se va realiza in special pe baza creșterii susținute a industriei electrotehnice și electronice, a mecanicii fine, a producției de nave, mașini - unelte, utilaje teh­nologice. Electronica și mecanica fină își vor spori producția de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de mașini să-și îndeplinească, în condiții tot mai bune, rolul pe care-l are în înzestrarea superioară a tuturor ra­murilor producției materiale, în accelerarea pro­gresului tehnic al întregii economii naționale. Se va asigura, de asemenea, creșterea și modernizarea în continuare a metalur­giei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oțel , va spori producția la laminate, se va ex­tinde fabricația de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producției de oțeluri aliate, care va depăși 1 milion tone la sfîrșitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creștere, producția ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor și fibrelor sintetice, ma­selor plastice, caracterizate printr-o înaltă efi­ciență economică. Se va dezvolta puternic industria materia­­­­lelor de construcții. Producția de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricație a unor materiale noi de construcții. Vor fi mai larg puse în valoare posibilitățile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susținută a produc­ției bunurilor de consum, a industriei alimentare și a industriei ușoare. Se prevede îmbogățirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul și preferințele consumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilitățile largi de creștere a producției bunurilor de consum în ca­drul industriei locale și cooperației meșteșugă­rești, precum și prin extinderea muncii la do­miciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei energetice și de materii prime. Sporirea rapidă a cerințelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime și com­bustibil, să găsim soluții pentru sporirea poten­țialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul ra­pid al industriei noastre este dezvoltarea spe­cializării și cooperării. Vor trebui întocmite pro­grame concrete de profilare rațională a unități­lor, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacităților de producție.­ Se impune, de asemenea, o preocupa­re sporită pentru îmbunătățirea aprovizionării tehnico - materiale , trebuie să se asigure ritmi­citatea livrărilor de materii prime și materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprin­derile a obligațiilor asumate prin contract. Ridicarea calității produselor trebuie să se afle în centrul atenției organelor și unităților economice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmu­lui de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să consti­tuie preocupări de prim - ordin ale tuturor uni­tăților. Este necesar să se înființeze în scurt timp un institut central de conducere și automatizare, care să întocmească studii și proiecte de perfec­ționare, pe baze științifice, a activității întreprin­derilor, să elaboreze soluții pentru automatizarea producției în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creșterea producției agricole globale cu 49 la sută față de media anuală a perioadei 1966—1970. Așa cum s-a subliniat și în plenară, agricultura noas­tră dispune încă de rezerve foarte mari și va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investițiile prevăzute pentru a­­gricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl constituie sporirea și moder­nizarea parcului de tractoare și mașini, rezolva­rea problemei mecanizării complexe a lucrărilor agricole. De asemenea, agricultura va primi în (Continuare in pagina a lll-a) Prevederi Prevederi Indicatorul directive plan cincinal Producția globală industrială Producția globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat în industrie Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție-marfă in industria de stat în 1975, față de 1970, în f­o Volumul comerțului exterior (pe perioada de 5 ani) Investițiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mil d. lei Venitul național Creșterea numărului de salariați în economia națională — mii persoane Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul Volumul serviciilor prestate populației Salariul real Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția agricolă pe o per­soană activă 150—157 168—178 128—131 136—149 137—140 142 6,0—7,0 10—12 140—145 160—170 420—435 470 145—150 168—182 400—500 1­010 130—135 153 130—135 140—146 140—145 155—161 116—120 120 115—120 122—130 dinamica — în % JL A J Y * v

Next