Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-04-20 / nr. 3110
> t A Anul XXVII nr 3110 marți 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani în cadrul perfecționat de organizare, planificare și conducere a agriculturii ÎNTREG CONSILIUL INTERCOOPERATIST SE OCUPA DE UNITĂȚILE CU ACTIVITATE NESATISFACATOARE Se poate aprecia cu certitudine că constituirea consiliului intercooperatist din Frumușica a reprezentat un important pas înainte pe linia îmbunătățirii activității organizatorice și economice a celor patru unități ce îl compun — Frumușica, Prăjeni, eu și Flămînzi. Nicolae BăleșAnalizele ce le-a întreprins au prilejuit dezbateri fructuoase asupra problemelor și sarcinilor majore ale planului de producție pe acest an și pe cel viitor, vădind responsabilitatea și hotărîrea fermă a cadrelor tehnice, a conducerilor de C.A.P. și cooperatorilor de a face totul pentru îmbunătățirea calitativă a activității de producție. Una dintre dificultățile care a dat naștere la o amplă și matură analiză a fost aceea referitoare la diferența de venituri pe care le-au înregistrat aceste unități în anii din urmă, cu toate că au condiții apropiate. Plecînd de la faptul că ani de-a riodus cooperativa agricolă de producție Nicole Bălcescu nu și-a îndeplinit planul, ne spunea tovarășul Petru Manea, președintele consiliului intercooperatist, s-a hotărît ca de comun acord să se stabilească, de la bun început, citeva măsuri care să vină în ajutorul acesteia. Prima și cea mai importantă măsură a fost aceea a zonării culturilor. Apreciindu-se că această unitate cooperatistă dispune de o experiență ceva mai bună decât celelalte, de terenuri propice pentru culturile tehnice, consiliul intercooperatist ajutat-o ca să-și extindă suprafețele destinate în acest scop. Drept urmare, în acest an cooperativa agricolă din Nicolae Bălcescu va însămînța 600 ha cu floarea - soarelui, 80 ha cu mac și întreaga suprafață cu cartofi din cadrul consiliului — 50 ha — preluînd sarcinile de plan ale celorlalte partenere. Problemele legate de ajutorarea unității respective, ca și a altora, au făcut, printre altele, și obiectul analizei ce a avut loc la 31 martie a.c. în cadrul unei ședințe de lucru. După ce membrii săi au analizat felul cum au fost înfăptuite sarcinile stabilite pe primul trimestru al anului, au hotărît ca, într-un viitor apropiat, cooperativa agricolă Nicolae Bălcescu să fie ajutată să-și înființeze o fermă specializată pe creșterea tineretului taurin pentru prăsilă, să extindă sectorul ovin pînă la 5000 capete, înlocuind metișii de caracul cu oi din vase meninos și țigaie. Astfel de măsuri, unele încă în faza de discuție, privind și alte cooperative agricole, au fost luate după o analiză concretă a condițiilor și posibilităților de activitate ale fiecărei unități agricole în parte. Se înțelege că acum important este ca și celelalte obiective, cuprinse în programul de lucru al consiliului intercooperatist, să devină în cel mai scurt timp posibil fapte concrete. Or, sub acest aspect cel care răspunde in mod direct de înfăptuirea acestor obligații nu este — cum e și firesc — numai consiliul intercooperatist; sarcina aparține și fiecărui consiliu de conducere, cadrelor tehnice din cele patru unități cooperatiste, să vedem ce eforturi Așadar, depun acestea pentru proprii valorificarea condițiilor create : la Nicolae Bălcescu și la Prăjeni, consiliile de conducere, la întocmirea planului de producție, au studiat cu mai multă atenție posibilitățile ce s-au creat acum și au făcut amplasarea culturilor cu mai multă pricepere. O dată cu aceasta s-a ajuns la concluzia că producțiile planificate pot fi majorate față de anii anteriori la principalele culturi cu 40 kg pînă la 230 kg la ha, datorită atît zonării mai bune cât și sporirii cantităților de îngrășăminte folosite. Pentru a obține rezultatele așteptate, după cum ne spunea Gheorghe Răutu, președintele cooperativei din Prăjeni, un deosebit accent s-a pus pe temeinica organizare a muncii : a fost analizată cu toată atenția activitatea fiecărei formații de lucru, s-au stabilit măsuri noi și sarcini concrete pe fiecare om. Cei care nu au corespuns în funcția de conducere a formațiunilor de lucru au fost înlocuiți. In acest fel s-au creat premise ca în acest an să se realizeze producțiile planificate în toate sectoarele și, o dată cu aceasta, realizarea unei retribuții de cel puțin 23,50 lei pe fiecare normă de categoria I. Argumente asemănătoare au adus și tovarășii din conducerea cooperativei agricole de producție din Flăminzi și care au adăugat, pe lângă cele arătate mai înainte, că în acest an calitatea lucrărilor la cimp este cu mult superioară celor din anii precedenți; noul sistem de organizare, conducere și planificare a muncii mobilizează cooperatorii la realizarea obiectivelor stabilite în planurile de producție. Este însă necesar ca și în continuare să se dea dovadă de inițiativă și operativitate în rezolvarea diferitelor aspecte pe care le pune în fața consiliului intercooperatist ridicarea activității economice la nivelul unităților cu cele mai bune rezultate. T. TOMA Imagine de lucru de pe șantierul nr. 1 Octav Băncilă Botoșani Fotografia : IOAN HELICI In zilele de 21, 22 și 23 aprilie a.c., vremea va fi în general frumoasă și relativ călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe, izolate. Vîntul va sufla potrivit din sectorul sudest. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar cele maxime între 12 și 19 grade. H A SOSIT INSAMINȚARII VREMEA PORUMBULUI In aceste zile bune de lucru, în majoritatea cooperativelor agricole, consiliile de conducere și specialiștii manifestă preocupare susținută pentru ritm și calitate la semănat, pentru a pune temelii sigure recoltei acestui an. Hotărîrea cooperatorilor și a mecanizatorilor de a participa la sporirea substanțială a producțiilor se materializează în realizările zilnice la semănat. Pînă la începutul acestei săptămîni au fost însămînțate 65.841 ha, ceea ce reprezintă 40 la sută din suprafața planificată. Datorită eforturilor depuse de mecanizatori și cooperatori în 113 cooperative agricole s-a terminat semănatul sfeclei de zahăr, iar în 66, al florii-soarelui, adică 98,5 la sută și respectiv 88,7 la sută față de ceea ce s-a planificat pe întregul județ. Este important să subliniem că deși aceste culturi dețin o pondere însemnată în cooperativele agricole Hlipiceni, Românești, Buimăcelu, Darabani, Durnești, Ștefănești, Frumușica, Brăești și Miorcani, datorită bunei organizări a muncii suprafețele planificate au fost însămînțate în epoca optimă, la un nivel calitativ corespunzător tehnologiilor stabilite pentru fiecare cultură. Și asemenea exemple sunt numeroase în județul nostru Deși au existat, condiții asemănătoare pedoclimatice, în unele cooperative agricole s-a amînat executarea unor lucrări la zi, ceea a adus rămâneri în urmă la semănat. Sîmbătă seara, de exemplu, cooperativele agricole din Poiana, Zlătunoaia, Podeni mai aveau de semănat cite 60—70 ha cu sfeclă de zahăr, iar cele din Bălușeni, Călărași, Copălău, N- Bălcescu, Corlăteni, Dimăcheni, Cristinești, Vatra , Hudești, Avrămeni și Cordăreni, 190—290 ha floarea soarelui. Evident că în aceste unități organizarea muncii nu se face cu toată răspunderea, forțele existente nu sînt folosite la întreaga capacitate. De altfel, în cooperativele agricole, în zilele de 16 și 17 aprilie s-au însămînțat numai 7191 ha, ceea ce nu echivalează nici măcar cu viteza stabilită pe o zi. Iată un motiv în plus pentru consiliile de conducere ale cooperativelor agricole și specialiști de a spori ritmul la semănat. Practic, la această dată ar fi fost normal ca semănatul trifolienelor să fi fost încheiat. Or, din situația existentă, rezultă că numai 65 de cooperative agricole, printre care cele din Roma, Poiana, Vf. Cîmpului, Ripiceni, Românești și Mîndrești au îndeplinit, și depășit planul la aceste plante furajere valoroase. La cooperativa agricolă din Săveni mai sînt de însămînțat cu trifoliene 85 ha, Movila Ruptă — 75 ha, Vatra — Hudești — 54 ha, Nicșeni — 50 ha, Bălușeni — 37 ha, iar la Cordăreni, Știubieni și Negreni nu s-a însămînțat nici un hectar din ceea ce și-au planificcat. Faptul că in majoritatea cooperativelor agricole s-a încheiat semănatul culturilor din prima epocă, că temperatura este în creștere creează condiții pentru a se trece cu toate forțele la pregătirea nului și la însămînțarea tereporumbului. Această lucrare a și început pînă acum în 18 unități. La cooperativa agricolă din Buimăceni au și fost semănate 160 ha, iar la Drăgușeni, inginerul șef Cornel Cornescu, ne spunea că au semănat 52 ha, iar alte 70 ha sînt pregătite pentru a intra semănătorile. — Noi am pregătit mai mult de 50 la sută din suprafața ce urmează să o însămînțăm cu porumb — ne relata ing. Ianis Papadachii . de . la cooperativa • PLANUL LA INSAMINȚARI DE PRIMĂVARA A FOST ÎNDEPLINIT IN PROPORȚIE DE 40 LA SUTA • 113 COOPERATIVE AGRICOLE DIN 127 CULTIVATOARE AU TERMINAT SEMĂNATUL SFECLEI DE ZAHĂR, IAR 66 — AL FLORII-SOARELUI • 18 COOPERATIVE AGRICOLE AU TRECUT LA SEMĂNATUL PORUMBULUI agricolă din Nichiteni, deci toate condițiile să avem trecem cu toate forțele la semănatul acestei culturi, care deține cea mai mare suprafață în cadrul unității noastre. Notăm că semănatul po I. GAVRIL (Continuare in pagina a III-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • Principalii indicatori de plan din zootehnia unităților agricole de stat din județ, pe primul trimestru, au fost îndepliniți. I.S.C.I.P Leorda a depășit cu 12 la sută efectivul de purcel și cu 25 la sută planul de livrare la carne de porc. I.A.S. Botoșani, sarcina aferentă a îndeplinit trimestrului la lapte de vacă și a depășit cu 115 la sută fondul de stat la carne, din care cu 207 la sută la export. Deficiențe există în ceea ce privește realizarea lui mediu de vaci efect vuși juninci, sarcină îndeplinită în proporție de 83,5 la sută (la I.A.S. Botoșani), și care trebuie realizată în cel mai scurt timp. • Față de sarcinile stabilite stațiunilor de mecanizare a agriculturii pe primul trimestru, cele mai bune realizări le au S.M.A. Dersca, Frumușica și Săveni, care și-au realizat volumul de lucrări în proporții cuprinse între 165 și 182 la sută. Pe ansamblul întreprinderii de mecanizare, planul trimestrului I a fost îndeplinit în proporție de 123 la sută, cu o depășire valorică de peste 1,5 milioane lei. Rezultate mai slabe, sub prevederile de plan, au avut stațiunile de mecanizare din Sulița, Havîrna și Botoșani, ale căror realizări se situează între 70 și 78 la sută din prevederi. Celelalte 22 de stațiuni și-au realizat și depășit volumul de lucrări planificat. Redacției și administrația Calea Naționale nr 261 Botoșani Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11723 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturale — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Plecarea la Sofia a delegației Partidului Comunist Român care va participa la lucrările Congresului Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.. Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R.. de activiști de partid Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București, și membri ai ambasadei. ■ ★In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agenției economice române. Luni după - amiază, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) POLITICA PARTIDULUI 1921 1971 politică a maselor largi Călăuzindu-se cu fidelitate după învățătura marxist - leninistă, Partidul Comunist Român a aplicat-o în mod creator la condițiile țării noastre, la particularitățile fiecărei etape de dezvoltare. Prin întreaga sa politică, P.C.R. a dovedit că nu are țeluri mai înalte, scopuri mai nobile decit servirea intereselor fundamentale ale poporului, a cauzei socialismului și comunismului, că întreaga sa politică internă și externă este expresia fidelă a cerințelor dezvoltării ascendente a societății românești, a ridicării României pe culmi tot mai înalte de civilizație și progres. Ca urmare a acestei politici, respectul și atașamentul, adeziunea maselor la politica partidului au crescut în permanență. Politica partidului, profund patriotică a fost — și este — însușită cu elan de oamenii muncii, indiferent de naționalitate, făurind prin lupta lor comună România socialistă de azi, întărirea permanentă a legăturii cu masele constituie o preocupare centrală a Partidului Comunist Român în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Dubla calitate pe care o au cetățenii României socialiste — de proprietari și beneficiari ai produsului social total — impun antrenarea largă a maselor în opera de conducere, de pregătire și adoptare a deciziilor, de realizare a lor. In condițiile democrației noastre socialiste, poporul este consultat și atras OLIVIA CLATICI lector universitar la elaborarea deciziilor pe plan economic și social, la elaborarea politicii externe, el este în mod practic făuritorul politicii de stat. Stabilirea unei strînse legături cu masele cere o bună funcționare a sistemului informațional în ambele sensuri : de la mase spre partid, tru cunoașterea aspirațiilor penși trebuințelor lor și adoptarea unor programe care să le reflecte în mod adecvat, și de la partid spre mase, pentru a le informa asupra măsurilor adoptate și a le ridica la un nivel superior de înțelegere a acestora. Tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „Cu cît fiecare cetățean al patriei va cunoaște mai bine politica partidului, își va putea exprima mai bine părerea asupra diferitelor probleme ale politicii noastre interne și externe, ale vieții economice sociale, culturale, cu atît va exista mai multă garanție că hotărîrile și măsurile adoptate corespund pe deplin năzuințelor poporului, cerințelor de progres ale patriei noastre“. Ca forță politică conducătoare în statul socialist, partidul este preocupat de dezvoltarea și adîncirea continuă democrației socialiste, de perfecționarea continuă a formelor de conducere democratică, populare a antrenării maselor la conducerea treburilor publice, de lărgirea drepturilor democratice ale cetățenilor. Statul nostru socialist este puternic tocmai prin larga antrenare a maselor la viața politică. Adîncirea principiilor democratice în conducerea vieții sociale constituie o trăsătură esențială a tuturor măsurilor adoptate în ultimul timp în țara noastră. Se realizează un dialog cistematic și permanent între partid și mase. Principalele măsuri adoptate la noi în ultimii ani atît în ceea ce privește conducerea economiei cît și perfecționarea formelor metodelor de organizare și conducere socială au constituit: obiectul unor largi consultări de masă, sint. rodul inteligenței și inițiativei creatoare a conducerii superioare de partid și de stat și a maselor. Aceste măsuri sînt corelate cu o intensă activitate de răspîndire a cunoștințelor științifice, culturale, politice în rîndurile maselor pentru ridicarea capacității lor de înțelegere, a competenței în discutarea diferitelor măsuri preconizate, a spiritului de responsabilitate cetățenească Formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste, îmbogățirea vieții spirituale a maselor, cultivarea înaltelor trăsături ale omului nou, făuritor al propriei sale istorii, constituie o (Continuoie in oaetino o tll-a) In arbori, în pămînt, sub o crustă reavănă se ascund fierberi intense de clorofilă. Străzile s-au deschis larg pentru oameni, la Dorohoi unde ca peste tot stăruie umbra marelui meșter istovit de frumusețe. Manole, miniie femeilor înlănțuie fire, culori, cu gesturi delicate. Hrana oamenilor pentru monumentalizare se simte și aici, în Sectorul de artă populară a I.I.S. Dorohoi ale cărui produse: covoare, garnituri, huse pentru televizoare, piese pentru noi născuți sunt apreciate atît de beneficiarii din Bistrița, Satu Mare, Suceava, Botoșani cît și de cei de peste hotare. Se produce, aici, o nouă convertire la viață a motivelor populare. Culorile germineazăresc cu vegetația și înmuguri ideal rafinat și realizind modern de frumusețe. Femeile acestea se mențin într-o lume de poezie și metaforă confruntind veșnicul mit cu realitatea, planificîndu-i sensurile, deschizînd perspectivele unei izbucniri intense și dramatice de frumusețe peste roșul care arde în sine toate comorile Țării de Sus. Modelele creează în jurul lor o atmosferă care te ține sub puterea magiei ei inerente, amintind poate motivul acelei păsări fără odihnă ce se face om și cîntec, de ce nu și covor în același timp, pasărea fără somn. Un colorit cu roi nobil și expresiv, degajat de orice încordare topește totul într-un fluviu luminos și spontan, modele populare. Valorificînd dăruindule o nouă dimensiune, muncitoarele de aici inventează forme ce se impun cu evidență și sunt generatoare de bucurie, care vor înnobila decorativul, interiorul noilor apartamente umblînd pe ecuația modern-tradiție imbinările pline de sevă. >o hunele semne, ample ce devin semne și simboluri, strălucirea reținută , încălzită parcă de un soare intern împ numită tinerelor hirăoare un farmec aparte, frumusețea celor ce înalță culmi de covoare cu prelungirea în legendă. Stratca Butnaru, Aurelia Fotea, Maria Romega, Elvira Nidoi Maria Ionel, maistrul Lucia Papiu, sînt doar cîteva dintre muncitoarele acestui tînăr sector. Și dacă în anul 1969 secția broderie avea o singură femeie, in anul 1970 numărul lucrătoarelor s-a ridicat la 17 iar în cadrul secției covoare la 50 in viitor se preconizează inființarea unei secții de luniu de mină și a alteia unde se vor confecționa flori ariificiale. Am putea remarci aic sufletul omului nou în plină efervescență, tinzînd să se ridice la un ideal tot mai activ și mai constructiv, ideal pentru care găsește împliniri de o înaltă ținută artistică în munca sa. toate aceste aspirațiizează în imaginea se cristaliunei expoziții, a unei consfătuiri cu populația, fu dorința de a-și diversifica modelele cu sprijinul casei de creație afirmînd perspectiva unui viitor plin. Deocamdată pianul pe primul trimestru al anului a prins forma concretă, o parte din produse fiind oferite poate, cu un zîmbet amabil de Maria Morghenștein in magazinul de artizanat al orașului La Dorohoi străzile s-au deschis larg pentru oameni, pentru primăvară. Un destin luminos cu chemări active și creatoare ilustrează fermitatea acțiunii de construire, necesitatea inexorabilă a desăvîrșirii ce procedează la schimbarea lumii MARIA AMURARITEI REPORTA) Sinteze cromatice #