Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-04-22 / nr. 3112
In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. • La căminul cultural din comuna Sulița a avut loc un simpozion „Partidul Comunist Român* prezentă activă în viața politică a țării în anii libertății“. Au vorbit, cu acest prilej, tovarășii Simion Bughici, membru al C.C. al P.C.R., Andrei Cardaș, directorul cabinetului județean de partid și Miron Doboș, activist al comitetului județean de partid; • In fata studenților de la universitatea serală de marxism-leninism din municipiul Botoșani a fost prezentat simpozionul „Crearea Partidului Comunist Român, moment de însemnătate istorică in dezvoltarea mișcării muncitorești din România, în viața poporului român“. Despre tradițiile înaintate ale mișcării muncitorești din România, reluarea și dezvoltarea lor de către P.C.R. a vorbit profesorul Dumitru Atudoroaie. Profesorii Teodor Clocotici și Ștefan Dragomir au expus unele idei cu privire la clarificarea ideologică din mișcarea muncitorească din România și chestiuni programatice reieșite din dezbaterile ce au avut loc la Congresul I al P.C.R. Tovarășul Andrei Cardaș, a sintetizat tematica simpozionului, punînd un accent deosebit pe momentul creării Partidului Comunist Român, la 8 mai 1921. • In aula Liceului „A.T. Laurian" elevii de la cursurile serale ale liceelor din Botoșani, s-au întîlnit cu secretarii comitetului municipal de partid. Despre „Tineretul — prezență eroică în marile bătălii conduse de P.C.R. în anii ilegalității“ a vorbit tovarășul Teodor Melinte. In încheiere, tovarășul Constantin Iurea, prim secretar al Comitetului municipal Botoșani al P.C.R., a evidențiat „Participarea tineretului sub conducerea P.C.R. la viața socială și politică a țării“. • Pînă acum, în peste 35 de instituții și întreprinderi ale municipiului Botoșani sectori ai Comitetului municipal de partid expunerea au prezentat „România, factor activ în dezvoltarea schimburilor economice internaționale“. Expunerea a fost urmărită cu viu interes de un mare număr de oameni ai muncii. Acțiunea face parte din programul de manifestări dedicat semicentenarului partidului. mn 1971 CLOPOTUL ® PAGINA 2 Oglindește căminul cultural La întrebarea „oglindește căminul cultural viața satului ?“ ne-au răspuns mai mulți directori de cămine culturale. In cele ce urmează prezentăm spicuiri din convorbirile avute cu o parte din aceștia, părerile lor , dacă pe aceeași temă vom mai primi informări din partea celor care conduc activitatea culturală în satele județului, redacția va găzdui cu plăcere opiniile din aceste corespondențe. ★ DUMITRU LUPAȘCU, director al căminului cultural Cristinești: — Un spectacol, un program de brigadă, sau orice altă activitate desfășurată în cadrul căminului cultural, care să nu spună nimic despre viața satului nostru, nu-și poate nicicum atinge scopul inițial fixat. Am convingerea, formulată pe experiența muncii ce o desfășor, că stilul direct, în mod deosebit la brigada artistică, e de cel mai mare efect. De la anotimp la anotimp, viața satului se îmbogățește participarea la dezbaterile economice și la înfăptuiri pe acest tărîm declanșează forțe, angajează oameni. E un prilej ca oamenii, componenți ai acestei obști, să fiecare intr-un mod reacționeze, propriu. Fiecare este antrenat în munca ce o desfășoară în C.A.P., dar au apărut (e drept în proporție minoritară) și aspecte negative. Iată, în programul ultimului spectacol de brigadă sunt criticați cei care au căutat să-și justifice lenea prin încercarea de a obține certificate medicale. In cursul anului trecut, am organizat o întîlnire a fiilor satului — eveniment marcant în viața satului nostru și, bineînțeles, a activității căminului cultural, care l-a integrat într-un amplu program ocazional de întîlnire. Aș putea sublinia că în acest an, comitetul județean pentru cultură și artă ne-a oferit un bun prilej de a valorifica specificul vieții spirituale a satelor noastre, organizînd „șezătoarea botoșăneană“. Scena căminului nostru a oferit, de fiecare dată, spectatorilor dansurile cu specific local, care s-au bucurat de bună primire. Printre acestea o aș enumera : „Trei neveste“, „Șotirul“ și „Batista“. Noile probleme ce preocupă colectivitatea noastră și-au găsit adesea rezolvarea în acțiunile inițiate de căminul cultural. Astfel, dacă vorbim de problemele de agrotehnică, trebuie să amintim de „săptămîna cărții" pe care am organizat-o sau de sfatul inginerului agronom. Tot mai mulți săteni folosesc energia electrică , un cadru didactic, Gheorghe I. Cimpoeșu, a prezentat în cadrul căminului seri de experiență, a dat sfaturi practice privind folosirea diferitelor articole electro-casnice. VASILE GAFIȚEANU, directorul căminului cultural Ibănești: — Poate că nu am făcut tot ceea ce puteam face pentru a reflecta mai fidel întreaga gamă de probleme ce frămîntă colectivitatea noastră. Cîteva capitole ale activității formațiilor căminului se disting prin fidelitatea cu care au reflectat comoara spirituală proprie locuitorilor de aici. Reprezentativ în acest sens este taraful de muzică populară în repertoriul căruia sunt înscrise melodii de circulație locală. Preocupări în direcția ridicării calității muncii în unele sectoare economice ne-au determinat să organizăm cu tinerii din sectorul zootehnic C.A.P. un concurs. Participanații au consultat documentații de specialitate, au lecturat material bibliografic care le-a înlesnit însușirea unor cunoștințe de valoare. Lucru îmbucurător — urmarea concursului s-a reflectat în îmbunătățirea activității tinerilor în acest sector. Tot tinerilor se adresează și serile distractive pe care le organizăm bilunar. De fapt acestea, pînă acum, au încheiat acțiuni obștești la care au participat tinerii la plantarea unui gard viu, amenajarea terenului de sport. Poate că cel mai angajat în viața satului este programul brigăzii artistice de agitație, care a criticat :activitatea nesatisfăcătoare a unor factori poștali, aspecte negative din desfășurarea comerțului în cadrul cooperativei de consum sau manifestările puțin ieșite din comun ale unor tineri. PAVEL LUȚUC, directorul căminului cultural din comuna Mihai Eminescu : — Reflectarea vieții satului în activitatea căminului implică, după părerea mea, un complex de activități care, în final, converg spre zelul nostru principal, educarea masei de oameni. Intr-o anume ordine, aș cita : necesitatea informării cu problemele de actualitate, diversificarea tematică a activității, în funcție de vîrstă și preocupări, necesitatea ca activitatea culturală să fie în sprijinul activității economice din cooperativele agricole de producție. In comuna noastră aceste cerințe și-au găsit traducerea în fapt într-un mod destul de divers, dat fiind și un anume specific, majoritatea satelor dispunînd de posibilitatea desfășurării unor activități interesante în localul căminelor ce le au, au In cadrul serilor de tineret fost abordate teme ca „Responsabilitatea socială a tînărului de 18 ani“, „Timpul — prieten și dușman“, „Apărarea patriei, datoria socială a fiecărui tînăr", „Coordonate actuale ale comportării tînărului în societate“. O zi pe săptămînă dedicată femeilor, în cadrul activităților de la căminele culturale din Cucorăni și Cătămărăști-Vale, prezintă o altă fațetă a preocupărilor consiliului de conducere al căminului cultural. Aceste activități s-au finalizat cu organizarea expoziției „Talent, pasiune, artă“ în 5 cămine culturale din comună, iar la Cătămărăști-Vale cu realizarea — în curs — a unui set de costume naționale respectînd tradiția locală. Ne-am propus realizarea unui muzeu sătesc care să valorifice piesele de arheologie de la Cucorăni și Stîncești culese de doi devotați intelectuali din comună — Dumitru Cristea și I. D. Marin. Intenționăm ca să alăturăm acestui muzeu o secție de etnografie care să oglindească specificul local. Căminul cultural a fost organizatorul unor manifestări ce au precedat campania agricolă din această primăvară, au fost organizate „mese rotunde“ la care au participat specialiști, președinți ai C.A.P. și brigadieri. Viața așezărilor noastre complexă. Nu putem afirma că am făcut totul pentru a o oglindi în activitățile pe care le-am organizat la căminul cultural. Satele periferice au fost mai puțin satisfăcute în acest sens. Dat fiind că, în perspectivă, avem în vedere promovarea activităților de microgrup, avem vom reuși să convingerea că găsim și cele mai bune modalități de a realiza acest deziderat antrenînd deopotrivă masele de oameni, intelectualii din comună și membrii consiliului ■ căminului cultural. DUMITRU IVAN viața satului? „DA“ — răspund cîțiva directori ai căminelor culturale, relatîndu-ne experiențe bune, interesante U TELEVIZIUNE JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul economic și tehnico - științific mondial. 20.50 Jocul salbelor. Cîntece și jocuri populare din zona de șes a Banatului în interpretarea artiștilor amatori din comuna Drăgoiești. 21.05 Planeta se grăbește. 21.45 Emisiune literară. 22.05 Teledivertisment. Prezintă Florin piersic. 22.50 Telejurnalul de noapte. DECADA CĂRȚII ROMÂNEȘTI La toate librăriile din județ, între 19 și 28 aprilie se desfășoară decada cărții românești. Această acțiune marchează o largă participare a maselor de cititori la un contact nemijlocit cu producțiile editurilor noastre. La Librăria nr. 1 din Botoșani deschiderea decadei a prilejuit prezentarea unei expuneri de către profesorul Valerian Crîșmaru, inspector la Comitetul județean pentru cultură și artă, cei prezenți vizitînd apoi expoziția de carte românească organizată în cadrul librăriei. In cadrul librăriilor orășenești din Darabani, Dorohoi și Săveni au fost organizate standuri de carte românească in care sunt prezentate lucrări de specialitate, literatură beletristică, cărți pentru tineret și copii. Librăriile județului vor avea ca oaspeți în aceste zile numeroși elevi, cooperatori, muncitori și intelectuali. Cei peste 50.000 de participanți la concursul literar organizat în cinstea semicentenarului partidului — „Lupta comuniștilor oglindită în literatura română contemporană“ vor avea puse la dispoziție numeroase titluri de lucrări prevăzute în bibliografia concursului. TrLEFON Kádick<»»w..v .«t.. .x vfoftawi--- Cartea lui Christian Bernadac nu e prima ce-și propune să explice o veche și durabilă problemă etică și politică : atitudinea față de om a diferitor conducători de stat, partide politice în diverse orînduiri sociale. Autorul cărții, reporter al televiziunii franceze, ne vorbește însă despre un anumit regim și conducătorii lui — hitlerismul. Este cunoscut că hitlerismul a însemnat acel regim politic și dictatorial în care ura și disprețul față de om au fost trăsăturile dominante. Ca expresie tipică a urii față de om a apărut și acțiunea de a transforma oamenii privați de libertate în cobai de experiență. Faptele relatate, rezultate din mărturiile a numeroși foști deportați care au supraviețuit experiențelor la care au fost supuși în lagărele hitleriste de la Dachau, Buchenwald, Auschwitz etc., declarațiile unor medici foști obligați să servească deținuți, ca asistenți, ca și din notele stenografice ale proceselor criminalilor de război de la Nürnberg, nu pot să nu determine pe toți cititorii să se întrebe : cum a fost posibil să fie instaurată puterea politică a unui grup de indivizi, în frunte cu Hitler și Himmler, psihopați, paranoici sau feluriți șarlatani, care au inspirat și au încurajat activitatea odioasă a unor indivizi aleși după chipul și asemănarea lor ? Și cartea, realizînd un adevărat rechizitoriu al faptelor, explică cum și de ce în țara condusă de Hitler și Himmler erau promovați farsorii, sadicii, mediocritățile fără creier și fără coloană vertebrală, semidocții decretați savanți, pe deplin incapabili de altceva decît de a distruge fără să creeze nimic. Autorul pune sub obiectiv ruina unei țări și a unui sistem politic în care nebunia șarlatanismului, incompetența și minciuna au fost considerate trăsături demne de a fi promovate. In cele 214 pagini de text (în ele fiind cuprinse și numeroase fotografii cu un puternic caracter demascator) reporterul francez relatează despre o multitudine de experiențe făcute pe oameni de către medicii lui Hitler și Flimmler, experiențe criminale și absolut inutile, nici una neducînd la absolut nici o descoperire științifică. Publicarea cărții i-a apărut autorului ca o necesitate din mai multe motive. In primul rînd pentru că mare parte a tineretului nu o cunoaște nimic sau mai nimic despre bestialitățile regimului hitlerist și a slujitorilor lui, instrumente detestabile, „medicii blestemați". In al doilea rînd pentru că o bună parte din cei ce au trăit în acele vremuri au uitat crimele, atrocitățile, politica nebunească, antiumană a „conducătorilor fără creier“. In al treilea rînd pentru că unora nu le vine să creadă că au fost și astfel de oameni cărora li se datoresc înspăimîntătoarele crime, iar alții chiar admit „în anumite condiții“ experimentarea pe om, această idee fiind acreditată chiar și de către unele publicații, din unele țări, afirmîndu-se că experiențele hitleriste ar fi adus, chipurile, anumite servicii științei medicale. Or, întreaga istorie a medicinii, studierea fiecărei descoperiri medicale nu oferă absolut nici un argument pentru confirmarealității unei asemenea valabiteze. Nici una din marile descoperiri (ale lui Virchow, Koch, Aschhoff, Roentgen, Erlich etc.) nu a fost condiționată de experiențe făcute pe oameni. Meritul principal al acestei cărți și care îi potențează forța de convingere îl constituie sublinierea seacă, necăutată a absurdității și inutilității experiențelor pe deținuții din lagărele de concentrare hitleriste.Se scoate astfel încă o dată în evidență că hitlerismul a reprezentat un coșmar transplantat în realitatea istorică în forme organizate într-o țară unde spiritul organizatoric este dezvoltat prin tradiție. Subliniind meritul Editurii politice — București în publicarea cărții „Medicii blestemați“, tradusă din limba franceză de Paul B. Marian, subscriem totodată și la concluzia prof. dr. doc. C. Gh. Dimitriu, autorul cuvîntului introductiv : „Cărți ca aceasta constituie mijloace profilactice împotriva barbarizării omului și pentru prezent dimensiuni etice în responsabilitatea specialiștilor și oamenilor politicii. Apariția unor asemenea cărți cu o anumită periodicitate este o necesitate socială". CONSTANTIN BORȘ NOTE DE LECTURĂ MEDICII BLESTEMAT“ de Christian Bernadac 1 1 RADIO IAȘI VINERI 23 APRILIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu. 6.30 Actualitatea în agricultură. 7.00 Medicul vă sfătuiește. 7.30 Breviar legislativ. Radiomatineu. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 17.45 Preocupări cotidiene. 18.00 De la muzica ușoară la jazz. 18.30 Prezențe românești pe glob. 18.50 Cîntare României socialiste (program de cîntece). 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară românească. ------ 50 DE REPORTAJE DIN CIMPIE«] ----REÎNTÎLNIRE CU TODIRENII Reporterul — se zice — are capacitatea, nativă dar și exersată, de a distinge, cromatic, semnificativul și ineditul, acolo unde ochiul comun vede doar în alb — negru. Așa zicînd, trecînd, de pildă, printr-o localitate, cel înarmat cu creion și notes ar trebui să identifice nu numai kilometrii de asfalt ai noii șosele, ai trotuarelor, dispensarul nou, casele noi, rețeaua electrică extinsă, zecile de antene de radio și televizie, rezultatele cutărei întreprinderi sau cooperative agricole, afluența oamenilor la căminul cultural sau la cinematograf — toate acestea fiind vizibile și evidente pentru oricine, ci și altceva, deosebit, dar și definitoriu, altceva, care să descopere așezării un unghi de vedere altul, nu numai pentru cel care trece ci chiar și pentru localnic. La aceasta mă gîndeam ca la o condițe a reîntîlnirii cu Todirenii... Justificînd dar și contrazicînd un „reportaj de cîmpie“ Todirenii învecinează apa Jijiei împlinindu-și statura pe un deal care avantajează comuna, conferindu-i panoramă. In celelalte privințe localitatea are suficiente asemănări cu altele și despre realizările ultimilor ani mi-au vorbit, ca despre ceva cit se poate de firesc, primarul Gheorghe Hemen ori președintele cooperativei de consum Vladimir Alexa ori contabilul șef al cooperativei agricole, Vasile Butnarașu , s-au obținut, în anul agricol trecut, și 3645 kg porumb boabe la ha, in 1964 s-au plantat 27 ha cu pruni și prunii aceștia rodesc de 2 ani, 80 de ha de vie dau de cîțiva ani recolte bune ; mi s-au dat exemple de cooperatori de recunoscută hărnicie și i-am notat pe Vasile Juravlea, Nicolae Andriesei, Ilie Spinosu, care lucrează la cîmp, Dumitru Rotaru de la ferma zootehnică ; în acest an rețeaua electrică se va extinde cu încă 5 km, iar în locul unui mai vechi dispensar uman am văzut edificiul — aproape gata — al altuia, nou, și, bineînțeles, mai bine dotat ; oamenii din sat au cumpărat multă mobilă, mașini de cusut, aparate de radio și televizoare. Și ce încă mai e la Todireni ? ...M-am reîntâlnit cu Todirenii, după ce, cu ani în urmă, cu anume ocazie am cunoscut comuna aceasta în toate anotimpurile. Ii știam de atunci pe oamenii de aici * Todirenenii au, intre altele, o secretă mîndrie în legătură cu vechimea satului lor. La cîțiva kilometri este gara TODIRENI și gara s-a numit așa după satul cel mai important din preajmă. Acum gara este în teritoriul Hlipicenilor, dar totuși ... ... Intr-o zi cineva venit de la județ a întîlnit pe directorul școlii din Todireni care prezentîndu-se a zis : Noroc ! Persoana s-a nedumerit la început, dar lucrurile au fost apoi lămurite , directorul școlii se numește Ștefan Noroc. Am amintit aceasta un anecdotizînd : o bună parte din oamenii din Todireni se numesc Noroc și desprindem de aici o statornicie a locuitorilor, o altă secretă iubire pentru teritoriul natal, unde se reîntorc, chiar după ce isprăvesc o facultate sau își adaugă o calificare. M-am reintilnit cu Todirenii la școală, școală cu etaj, unde coridoarele ostentează tablouri și hărți, între care una pentru îndrumarea profesională a absolvenților , școala cu vechi cunoștințe, directorul Noroc, învățătorul Dumitru Domnișoru, trecut de vîrsta pensionării dar care, tînăr sufletește, mai profesează (ba chiar de puțin timp și-a terminat de construit casa, ca și directorul — alt semn de statornicie), Mihai Marcu, fost profesor și acum director de cămin cultural. ... Și revenind în Todireni am recunoscut și voi recunoaște cu fiece revenire, însemne distincte și în acelaș timp pretutindeni vizibile: adaosul de fiecare zi, de fiecare anotimp, de fiecare an, pe care-1 înregistrează, îmbogățindu-se existența așezărilor, a fiecărui locuitor pe care această orînduire socialistă îl împlinește plenar, spre un ascendent pol cu semn plus. DUMITRU IGNAT In curînd, la cinematograful Luceafărul va rula filmul „Doar un telefon 11 RADI VINERI 23 APRILIE 6.00 De la 6 la 9.30. 7.00 Radiojurnal. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.10 Un interpret și rolurile sale. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Cîntece de Camelia Dăscălescu și Gelu Solomonescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară cu Ioana Cristea, Dumitru Constantin și Victor Negrea. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Anton Breitenhofer. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din repertoriul Măriei Tănase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări de Paul Popescu Neveanu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. Sonete de Shakespeare. 23.00 Concert de seară, (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Stiință si tehnică DRUMURI DIN ARGILĂ La laboratorul de materiale de construcții al Institutului politehnic din Vladivostok a fost realizat un material artificial pentru acoperirea drumurilor. La baza sa se află argila obișnuită. Materialul se obține prin prelucrarea unui amestec de sol argilos cu un adaos nu prea mare de materiale liante, deșeuri din producția de azbest, precum și o substanță hidrofobă, de asemenea un deșeu rezultat din rafinarea uleiurilor. Noul material de acoperire a drumurilor va ieftini construirea unui kilometru de drum în medie cu 6.000 ruble. In ținutul Primorie există tronsoane experimentale cu acoperiri de acest tip, care au demonstrat calități superioare în exploatare. MAȘINA DE PLOAIE ARTIFICIALA „FREGAT“ Specialiști leningrădeni au realizat mașina autopropulsată de ploaie artificială — „Fregat". Conducta ei, lungă de 450 m, se mișcă în cerc, aidoma acelor unui ceasornic uriaș. Pe conductă sunt montate 50 de aspersoare cu densitatea necesară. Conducta se sprijină pe 16 cărucioare autopropulsate, iar deplasarea pe cerc se face cu energia folosită pentru dispersarea apei. Specialiștii apreciază că mașina poate fi folosită, în diferite zone ale U.R.S.S. pentru orice cultură. Agregatul, apreciat ca fiind de mare randament, a fost supus unor probe de lungă durată în Azerbaidjan, și o comisie de stat l-a omologat pentru producția în serie. LIMITAREA DURATEI DE HRANIRE A GĂINILOR Cercetătorii de la Universitatea din statul Wasington au făcut experiențe cu 300 de găini ouătoare timp de doi ani, reușind să lichideze reducerea capacității de ouare cauzată de micșorarea cantității de hrană consumată zilnic. Capacitatea de ouare a rămas constantă, în timp ce consumul de hrană s-a redus cu 9—16%. Găinile au căpătat hrană in cantități nelimitate numai între orele 8—10 și 15—17 Deși găinile ouătoare, care timpul de consumare la a hranei a fost limitat, au ingurgitat în medie mai puțină hrană, numărul ouălor a crescut cu 14%. Cînd, la sfîrșitul anului, găinile au fost sacrificate, ele au cîntărit mai puțin decît găinile din grupa martor și au avut mai puțină grăsime interioară. O găină ouătoare mănuncă în medie cca. 40 kg de hrană pe an. Sistemul de hrănire a găinilor în decursul unui interval de timp unite economisirea limitat pe la 4 kg de hrană de fiecare găină ouătoare. ȚESĂTURA IGNIFUGA In Suedia s-a realizat o țesătură ignifugă, care este de fapt o mătase artificială acoperită cu o peliculă subțire de material poliesteric armat cu aluminiu. Această țesătură va fi folosită la confecționarea hainelor de protecție. Țesătura reflectă pînă la 98% din razele termice, are o greutate specifică redusă, o durabilitate apreciabilă și rezistă la temperaturi de pînă la 300 ° C. Marea vă Mamaia — perla litoralului românesc își așteaptă, și în acest an, oaspeții. De fapt, Oficiul nostru județean de așteaptă turism a pus deja în vinzare bilete pentru petrecerea concediului pe malul mării și primește, în continuare, solicitări. Ii r't ► 1 V * *