Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-16 / nr. 3133

a A ** \f^A­M. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3133 duminică 16 mai 1971 , 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­­ Titu din județul Dîm­bovița. Secretarul general al parti­dului este întîmpinat cu deo­sebită căldură de un mare nu­măr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești - Vale, Potlogi, Odo­­bești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți o­­vaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc,­ membru supleant­ al Comitetului Exe­­cutiv al C.C. ,al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de­ Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor indus­triale, de membri ai conduce­rii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nico­lae Tăbîrcă, prim - secretar al Comitetului județean Dîmbo­vița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să vi­­­ziteze mai întîi moderna sta­ție de incubație a complexu­lui, unde se află expoziții de prezentare a celor­­ mai impor­tante realizări din sectorul a­­vicol obținute la nivelul între­gii țări. Apoi, directorul gene­ral al Complexului avicol­­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în fo­losință, cu un an ,și jumătate mai devreme, obiectiv de sea­mă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, pre­cum și preocupările specialiș­tilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasa­te de partid și de stat. Organizat pe principiul pro­ducției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea­­ păsări­lor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri combina­te , și abator propriu. El cu­prinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au in­trat în funcțiune patru ferme­ de producție și au fost livrate primele done de carne de pa­săre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al parti­dului se interesează îndeaproa­pe de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței e­­conomice și a asigurării dez­voltării, concomitent cu pro­ducția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totoda­tă, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toa­te fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu,­ ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor coope­rative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din co­munele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează to­varășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri sim­bolice, angajîndu-se să-și adu­că întreaga contribuție la dez­voltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbu­nătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pen­tru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pen­tru primirea călduroasă făcu­tă, le urează sănătate și feri­cire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi hale­le de creșterea puilor pentru carne.. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de par­tid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Mi­nisterul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secreta­rului general al partidului da­te și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sec­torului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oa­menilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sar­cini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dez­voltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres). La întreținerea culturilor la ferma Cătămărăști a I.A.S. Bo­toșani Fotografia: I. NEGREA DATORIA Conf. univ. dr. MARIN VOICULESCU Doctrine presărate în istoria cugetului uman, mai blinde sau mai austere, mai conciliante sau mai ortodoxe au atribuit omului datoria. E o sancțiune ? O cinste ? Depinde de semnificația încorporată sau de aceea, mai degrabă, pe care vrem să i-o încorporăm. Un lucru este limpede că numai omul — ca ființă cugetătoare — poate în­țelege o datorie. Insă omul, constructor de unelte dar și de idei — face și o discernere a îndatori­rilor. El cataloghează totul. După ce ? După sim­țul inimii și, cu deosebire, al creierului, îndatori­rea, în sensul strict al cuvîntului a fost și este socială. Dar ca predicat al societății — ea este di­ferită cum diferite sînt societățile. O mai veche doctrină politică și socială — solidarismul — considera, în spirit burghez, că singura însușire­­ a omului ar fi aceea de a se naște debitor socie­­­tății. Că omul n-ar avea drept la nici un drept , viii vor datora totul morților. Solidaritatea aceas­ta întru restituirea totului societății — socotită­­ ca o lege ce ar „patina“ deasupra claselor, pături­lor sociale — este funciarmente nesolidară. Fiind­că societățile erau entități formate din componen­te divorțate, polizate. Dar omul a perseverat. S-a­­ cățărat de istorie și istoria l-a purtat prin ea. Marxismul îi oferă pașaport pentru veritabila istorie. Aici, devenind și obiect și subiect al ei,­­ omul se simte capabil și împuternicit să-i redis­­­tribuie istoriei, sau, mai pertinent, să-i adauge ce o simte, ce poate, ce socoate­ p Virtuțiile sale cîntate în ode, de barzii penele­­­lor noastre, se obiectivează perseverent și preg­nant în actul făuririi valorilor materiale ce ne reclamă ființa națională și internațională, aj Meșterii ogorului și șantierului, muncitorii­­ inteligenței, ai inteligenței tehnice, tehnologice a­­ patriei noastre își conjugă eforturile întru ridica­rea cotei civilizației noastre, bunăstării. Trecerea de la calfă la savant se face lent, dar sigur și plenar. Cu toți aspirăm la mai bine. E la mai sus. E firesc. Gîndim așa cu toții. La fel gîndesc și organele de decizie, cîrmacii destine­lor țării. Forul colectiv suprem, acela al comu­niștilor. E de înțeles. E aici o justificare in toate o premisă a izbînzilor viitoare. „Interiorizarea“ H exigențelor sociale este un predicat al vremurilor­­ noastre socialiste. Avem un crez și este bine, avem­­ un scop și este mult, avem o finalitate și este> = totul. ^llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilIllllllllllllllllllllllllllllilIIIUIIIIIIIIIIIilIllllllllllllilIlllllllllllllllllllllilIIIIIIIIMIIIIIIIIII Devenit tradițional, concursul „Viitorii me­canizatori ai agriculturii socialiste“ a reunit, în acest an, la start, peste 4 000 de elevi ai anului III din cele 82 de școli profesionale de meca­nici agricoli din întrea­ga țară. In faza finală a acestuia, organizată la București în zilele de 10 — 11 mai a.c., sub patronajul Agriculturii, Ministerului Silvicultu­­rii, Industriei alimentare și Apelor, a Ministeru­lui Invățămîntului și al C. C. al U.T.C., s-au în­­tîlnit cei 18 cîștigători ai concursurilor de zo­nă printre care s-a a­­flat și elevul Ioan Roșu de la Școala profesio­nală de mecanici agri­coli din Botoșani. De­monstrând o bună pre­gătire profesională, re­prezentantul județului nostru s-a clasat pe lo­cul al IV-lea, în imedia­ta apropiere a primilor clasați. (V. NEAGU). Plenara Consiliului uniunii județene a cooperativelor agricole de producție In sala Teatrului de stat „Mihai Eminescu“ din Bo­toșani a avut loc, ieri, ple­nara Consiliului uniunii județene a cooperativelor a­­gricole de producție, care a luat în dezbatere Hotă­­rirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbună­tățire a condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție. La primul punct de pe ordinea de zi au luat cuvîntul tova­rășul Ioan Coman, președin­tele Uniunii județene a co­operativelor agricole de pro­ducție­­ și președinți ai co­operativelor agricole, mem­bri ai consiliului uniunii. Au fost stabilite măsuri pentru aplicarea Hotărîrii. Plenara a ascultat o infor­mare referitoare la organi­zarea și dezvoltarea activi­tăților industriale, de pre­lucrare a produselor agrico­le, construcții și prestări de servicii de către cooperati­vele agricole și a adoptat u­­nele măsuri organizatorice. . Se anunța la radio, zilele tre­­i cute, evenimentul fabricării și primului cristal românesc, la­­ Pădurea Neagră, dacă nu mă­­ înșel. Cuvintele reporterului g erau acompaniate de sunetul B limpede și­ pur al cristalului. U Mărturisesc că nu puritatea­­ muzicală a acestui sunet mi-a­­ reținut atenția în primul rînd. " Un alt amănunt din acea emi­­­siune reportericească m-a in­­t­teresat cu deosebire : nisipul­­ folosit la fabricarea cristalului g este cel scos la lumină de ini­g­nerii din Miorcani. încă o dată , nisipul de la Miorcani și-a do­­­vedit calitățile sale excepționa­­­le, apreciate superlativ de­­ specialiștii din delicata și ar­­­tistica industrie a sticlăriei. Pe minerii de­ la Miorcani fi i-am văzut deseori­ răscolind cu ji temeritate măruntaiele pămîn­­­tului, săpîndu în galeriile lungi, si nisipul cuarțos. In lumina soa­­­relui de vară,­­ nisipul strălu­­­cește alb, la fel­ cum strălucesc­­ toate drumurile din marginea­­ aceasta de nord a țării. Așa j- am văzut la Miorcani nisipul,­­ prima dată, mai alb și strălu­­­citor, l-am văzut apoi la Doro­g­hoi, la stația de înnobilare. 3 Stația de înnobilare a ni­­­­sipului din Dorohoi este foarte­­ tînără. Nu de multă vreme s-a ji dat în folosință și parcurge și acum o perioadă oarecum ex­­­perimentală, cînd oamenii se­­ acomodează cu munca lor fi nouă, cînd instalațiile suportă B probele tehnologice necesare. B — Ne acomodăm — îmi spu­­g­ne^ șeful stafiei. Emil Ignat. j§ Deocamdată, în luna aprilie am­­ înnobilat 1 500 tone nisip. g Treptat producția crește pînă a­ji se vor atinge parametrii pro­iectați. Instalația trebuie să prelucreze în 24 de ore 240 tone de nisip brut. Avem mare încredere în­ instalație și în oamenii care lucrează la sta­ția noastră, așa că, în curînd, vom atinge cu certitudine para­­metrii proiectați. , Că stația este la început de drum, mi-a dovedit-o­ și febri­litatea cu care se discutau anu­mite chestiuni organizatorice, care cereau rezolvare imediată. La ordinea zilei este problema personalului. Acum stația are 87 de angajați și se intențio­nează angajarea încă a 25 de muncitori. S-a dat în funcție linia ferată amenajată special pentru expedierea nisipului înnobilat. Se aștepta ca peste o săptămînă să sosească o loco­motivă hidraulică care să de­servească această linie. nea cineva că un mecanic Spa­de locomotivă trebuia adus tocmai de la Galați... Iată deci că în­ceputul de drum al unei între­prinderi e plin de probleme care solicită activitate energi­că și devotată. Esențial însă, atît pentru conducerea stației, cit și pentru toți muncitorii, este modul în care instalația funcționează, dacă ea răspunde așteptărilor lor. Urmărind dru­mul parcurs de nisip, ne-am convins și noi că stația de în­nobilare a nisipului corespun­de celor mai moderne impera­tive tehnice. Pentru cititorii curioși, relatez doar cîteva amănunte tehnice pe care ni le-a furnizat amabil șeful stației, Emil Ignat. — Procesul tehnologic mi-a spus dumnealui — care decurge într-un flux continuu, cuprinde următoarele operații spălarea nisipului, clasarea, tratarea cu bioxid de sodiu (so­luție 30%), desecare, uscare, separare magnetică, și înlocu­­ire. Toate utilajele sunt inter­­blocate. Gradul de automatiza­re este maxim. Utilajele se pornesc și se comandă de la distanță. Pe un tablou din sala dispecerului central se vede cum funcționează fiecare uti­laj în parte și sunt semnalizate automat toate­ defecțiunile. basculă electronică înregistrea­­­ză permanent cantitatea de ni­sip purtată pe banda transpor­toare. In fiecare moment știm exact ce se întîmplă în toată instalația și avem posibilitatea să intervenim prompt acolo unde se ivesc defecțiuni. Automatizarea operațiilor tehnologice a făcut să dispară aproape complet munca ma­nuală. Muncitorii de aici sunt operatori, electricieni de înal­tă calificare, mecanici de între­ținere. 20 dintre ei s-au spe­cializat într-o întreprindere similară din Ghirești — Cluj. I-am cunoscut pe cîțiva și i-am urmărit cu altă atenție supra­vegheau procesul tehnologic: Dumitru Moldovan, șef de schimb, Nicolae Urigiuc, ope­rator uscare, Aurel Amirone­­sei, Constantin Conovariu. Un foarte­ bun mecanic de întreți­nere , am aflat că este tovară­șul Eugen Obreja. Ca orice întreprindere modernă, sta­tia are și un laborator pen­tru determinarea calităților fi­zico - chimice ale nisipului în­nobilat. Laboranta Lucia Pala­­maru se bucură de o stimă de­ DORIN BACIU (Continuare in pagina a lll-a) Ascultind sunetul pur al primului cristal românesc... s\\\­­­\\\\\\\ Pe șantierul Fabricii de piese de schimb din Botoșani Cercul de inovatori de la Uzinele textile Pentru a doua oară fruntaș în întrecere Ia ideea participării cet mai active la rezolvarea pro­blemelor pe care le ridică producția, a fost organizată, în a­­nul trecut, o interesantă întrecere între cercurile de inova­tori din cadrul întreprinderilor din județ. Printre obiectivele concrete ale întrecerii au fost stabilite : sporirea numărului de inovații propuse și aplicate, creșterea eficienței economice a acestora, realizarea mai operativă a ideii de inovație, re­zolvarea problemelor tehnico - economice cerute de nevoile producției înscrise în planurile tematice de inovații. Recent, biroul executiv al Consiliului județean al sindi­catelor, analizînd rezultatele obținute în întrecere pe baza criteriilor de mai sus, a acordat diploma de „Cerc fruntaș pe județ" (pentru a doua oară) cercului de inovatori de la Uzinele textile „Moldova“ unde, în anul 1970, din cele 36 propuneri de inovație au fost aplicate 15, a căror eficiență economică se ridică la 467 mii lei. Locul II a fost acordat inovatorilor de la Fabrica de confecții Botoșani, unde eficiența inovațiilor aplicate se ri­dică la 354 mii lei. Reflectă actuala valoare a produselor obținute dintr-un metru cub de masă lemnoasă posibilitățile de care dispun întreprinderile din județ, ni­velul dotării lor tehnice, po­tențialul de concepție existent în prezent în unitățile prelu­crătoare ale acestei importan­te materii prime ? Investigați­ile noastre făcute la trei din­tre principalele unități în care produsele din lemn reprezintă — în structura întregii produc­ții industriale fabricate — pro­porții ce variază între 25 — 30 la sută (I.I.L. „Flamura roșie“ Un calcul sumar scoate în e­­vidență că dacă cele două co­operative meșteșugărești ar realiza — printr-o prelucrare mai bună a masei lemnoase — o valoare cel puțin la nivelul planificat, al I.I.L. „Flamura roșie“, s-ar putea obține în plus o producție de peste 3 milioane lei. Cooperativa meșteșugărească „Progresul" utilizează, în me­die anual, cîte 800 m.e. de ma­să lemnoasă (cherestea,­­panel, P.F.L., placaj etc.). După cum rezultă, din situația prezentată mai sus, nu realizează nici măcar jumătate — și asta cu regularitate, de ani de zile — din valoarea produselor obți­nute din aceeași cantitate de lemn de către cooperativa „în­frățirea“. — Nu se poate obține mai mult ? — Nu — sunt unanimi în a­­preciere conducătorii unității cu rezultate atît de slabe în această direcție. Și președinte­și cooperativele meșteșugărești „înfrățirea“ și „Progresul"­ ne-au condus la formularea următoarei situații sintetice: le Nicolae Butnaru, ca și se­cretarul organizației de par­tid, Nicolae Bernat, aduc „o mie și unu de motive“ pentru­­ a-și susține negația. Se bate mereu pe una și aceeași mo­nedă , valoarea realizată de­pinde de prețul de vînzare al sortimentelor ce se fabrică. Sintem­ întru totul de acord cu asemenea judecată. Dar produ­sele ce urmează a fi executate în unitate nu și se stabilește tocmai conducerea cooperati­vei ? Aceasta are în mînă a­­cum toate pîrghiile — inclusiv posibilitatea legăturii directe cu beneficiarii — pentru a sta­bili o sortimentație de produ­se din lemn care să valorifi­ce, mai superior, materia pri­mă de care dispune. Și să ți­nem cont încă de un lucru : începînd cu anul trecut, „Pro­gresul" dispune de un atelier VICTOR MAFTEI (Continuare in pagina a III -a) O Mii ȘI UNU DE MOTIVE VALOAREA PRODUSELOR DINTR-UN METRU CUB DE MASĂ LEMNOASĂ Unitatea Valoarea produselor obținute dintr-un m.c. de masă lemnoasă________________ 1968 1969 1970 1971­­______________________________________________planificat Flamura roșie 5700 5300 5350 5600 înfrățirea 4167 4868 5012 5060 Progresul 2701 2094 2354 2516 r­ ) 8n pagina a M-a \ MAGAZIN i­l „ALBINA BOTOȘANILOR"­­ © Ce știți despre statuia­­ pe lîngă care treceți ? S © Portul popular local ^ © FILATELIE J

Next