Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-05-16 / nr. 3133
a A ** \f^AM. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3133 duminică 16 mai 1971 , 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești - Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. ,al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim - secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an ,și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri combinate , și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele done de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne.. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres). La întreținerea culturilor la ferma Cătămărăști a I.A.S. Botoșani Fotografia: I. NEGREA DATORIA Conf. univ. dr. MARIN VOICULESCU Doctrine presărate în istoria cugetului uman, mai blinde sau mai austere, mai conciliante sau mai ortodoxe au atribuit omului datoria. E o sancțiune ? O cinste ? Depinde de semnificația încorporată sau de aceea, mai degrabă, pe care vrem să i-o încorporăm. Un lucru este limpede că numai omul — ca ființă cugetătoare — poate înțelege o datorie. Insă omul, constructor de unelte dar și de idei — face și o discernere a îndatoririlor. El cataloghează totul. După ce ? După simțul inimii și, cu deosebire, al creierului, îndatorirea, în sensul strict al cuvîntului a fost și este socială. Dar ca predicat al societății — ea este diferită cum diferite sînt societățile. O mai veche doctrină politică și socială — solidarismul — considera, în spirit burghez, că singura însușire a omului ar fi aceea de a se naște debitor societății. Că omul n-ar avea drept la nici un drept , viii vor datora totul morților. Solidaritatea aceasta întru restituirea totului societății — socotită ca o lege ce ar „patina“ deasupra claselor, păturilor sociale — este funciarmente nesolidară. Fiindcă societățile erau entități formate din componente divorțate, polizate. Dar omul a perseverat. S-a cățărat de istorie și istoria l-a purtat prin ea. Marxismul îi oferă pașaport pentru veritabila istorie. Aici, devenind și obiect și subiect al ei, omul se simte capabil și împuternicit să-i redistribuie istoriei, sau, mai pertinent, să-i adauge ce o simte, ce poate, ce socoate p Virtuțiile sale cîntate în ode, de barzii penelelor noastre, se obiectivează perseverent și pregnant în actul făuririi valorilor materiale ce ne reclamă ființa națională și internațională, aj Meșterii ogorului și șantierului, muncitorii inteligenței, ai inteligenței tehnice, tehnologice a patriei noastre își conjugă eforturile întru ridicarea cotei civilizației noastre, bunăstării. Trecerea de la calfă la savant se face lent, dar sigur și plenar. Cu toți aspirăm la mai bine. E la mai sus. E firesc. Gîndim așa cu toții. La fel gîndesc și organele de decizie, cîrmacii destinelor țării. Forul colectiv suprem, acela al comuniștilor. E de înțeles. E aici o justificare in toate o premisă a izbînzilor viitoare. „Interiorizarea“ H exigențelor sociale este un predicat al vremurilor noastre socialiste. Avem un crez și este bine, avem un scop și este mult, avem o finalitate și este> = totul. ^llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilIllllllllllllllllllllllllllllilIIIUIIIIIIIIIIIilIllllllllllllilIlllllllllllllllllllllilIIIIIIIIMIIIIIIIIII Devenit tradițional, concursul „Viitorii mecanizatori ai agriculturii socialiste“ a reunit, în acest an, la start, peste 4 000 de elevi ai anului III din cele 82 de școli profesionale de mecanici agricoli din întreaga țară. In faza finală a acestuia, organizată la București în zilele de 10 — 11 mai a.c., sub patronajul Agriculturii, Ministerului Silviculturii, Industriei alimentare și Apelor, a Ministerului Invățămîntului și al C. C. al U.T.C., s-au întîlnit cei 18 cîștigători ai concursurilor de zonă printre care s-a aflat și elevul Ioan Roșu de la Școala profesională de mecanici agricoli din Botoșani. Demonstrând o bună pregătire profesională, reprezentantul județului nostru s-a clasat pe locul al IV-lea, în imediata apropiere a primilor clasați. (V. NEAGU). Plenara Consiliului uniunii județene a cooperativelor agricole de producție In sala Teatrului de stat „Mihai Eminescu“ din Botoșani a avut loc, ieri, plenara Consiliului uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, care a luat în dezbatere Hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție. La primul punct de pe ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășul Ioan Coman, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție și președinți ai cooperativelor agricole, membri ai consiliului uniunii. Au fost stabilite măsuri pentru aplicarea Hotărîrii. Plenara a ascultat o informare referitoare la organizarea și dezvoltarea activităților industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări de servicii de către cooperativele agricole și a adoptat unele măsuri organizatorice. . Se anunța la radio, zilele trei cute, evenimentul fabricării și primului cristal românesc, la Pădurea Neagră, dacă nu mă înșel. Cuvintele reporterului g erau acompaniate de sunetul B limpede și pur al cristalului. U Mărturisesc că nu puritatea muzicală a acestui sunet mi-a reținut atenția în primul rînd. " Un alt amănunt din acea emisiune reportericească m-a intteresat cu deosebire : nisipul folosit la fabricarea cristalului g este cel scos la lumină de inignerii din Miorcani. încă o dată , nisipul de la Miorcani și-a dovedit calitățile sale excepționale, apreciate superlativ de specialiștii din delicata și artistica industrie a sticlăriei. Pe minerii de la Miorcani fi i-am văzut deseori răscolind cu ji temeritate măruntaiele pămîntului, săpîndu în galeriile lungi, si nisipul cuarțos. In lumina soarelui de vară, nisipul strălucește alb, la fel cum strălucesc toate drumurile din marginea aceasta de nord a țării. Așa j- am văzut la Miorcani nisipul, prima dată, mai alb și strălucitor, l-am văzut apoi la Doroghoi, la stația de înnobilare. 3 Stația de înnobilare a nisipului din Dorohoi este foarte tînără. Nu de multă vreme s-a ji dat în folosință și parcurge și acum o perioadă oarecum experimentală, cînd oamenii se acomodează cu munca lor fi nouă, cînd instalațiile suportă B probele tehnologice necesare. B — Ne acomodăm — îmi spugne^ șeful stafiei. Emil Ignat. j§ Deocamdată, în luna aprilie am înnobilat 1 500 tone nisip. g Treptat producția crește pînă aji se vor atinge parametrii proiectați. Instalația trebuie să prelucreze în 24 de ore 240 tone de nisip brut. Avem mare încredere în instalație și în oamenii care lucrează la stația noastră, așa că, în curînd, vom atinge cu certitudine parametrii proiectați. , Că stația este la început de drum, mi-a dovedit-o și febrilitatea cu care se discutau anumite chestiuni organizatorice, care cereau rezolvare imediată. La ordinea zilei este problema personalului. Acum stația are 87 de angajați și se intenționează angajarea încă a 25 de muncitori. S-a dat în funcție linia ferată amenajată special pentru expedierea nisipului înnobilat. Se aștepta ca peste o săptămînă să sosească o locomotivă hidraulică care să deservească această linie. nea cineva că un mecanic Spade locomotivă trebuia adus tocmai de la Galați... Iată deci că începutul de drum al unei întreprinderi e plin de probleme care solicită activitate energică și devotată. Esențial însă, atît pentru conducerea stației, cit și pentru toți muncitorii, este modul în care instalația funcționează, dacă ea răspunde așteptărilor lor. Urmărind drumul parcurs de nisip, ne-am convins și noi că stația de înnobilare a nisipului corespunde celor mai moderne imperative tehnice. Pentru cititorii curioși, relatez doar cîteva amănunte tehnice pe care ni le-a furnizat amabil șeful stației, Emil Ignat. — Procesul tehnologic mi-a spus dumnealui — care decurge într-un flux continuu, cuprinde următoarele operații spălarea nisipului, clasarea, tratarea cu bioxid de sodiu (soluție 30%), desecare, uscare, separare magnetică, și înlocuire. Toate utilajele sunt interblocate. Gradul de automatizare este maxim. Utilajele se pornesc și se comandă de la distanță. Pe un tablou din sala dispecerului central se vede cum funcționează fiecare utilaj în parte și sunt semnalizate automat toate defecțiunile. basculă electronică înregistrează permanent cantitatea de nisip purtată pe banda transportoare. In fiecare moment știm exact ce se întîmplă în toată instalația și avem posibilitatea să intervenim prompt acolo unde se ivesc defecțiuni. Automatizarea operațiilor tehnologice a făcut să dispară aproape complet munca manuală. Muncitorii de aici sunt operatori, electricieni de înaltă calificare, mecanici de întreținere. 20 dintre ei s-au specializat într-o întreprindere similară din Ghirești — Cluj. I-am cunoscut pe cîțiva și i-am urmărit cu altă atenție supravegheau procesul tehnologic: Dumitru Moldovan, șef de schimb, Nicolae Urigiuc, operator uscare, Aurel Amironesei, Constantin Conovariu. Un foarte bun mecanic de întreținere , am aflat că este tovarășul Eugen Obreja. Ca orice întreprindere modernă, statia are și un laborator pentru determinarea calităților fizico - chimice ale nisipului înnobilat. Laboranta Lucia Palamaru se bucură de o stimă de DORIN BACIU (Continuare in pagina a lll-a) Ascultind sunetul pur al primului cristal românesc... s\\\\\\\\\\ Pe șantierul Fabricii de piese de schimb din Botoșani Cercul de inovatori de la Uzinele textile Pentru a doua oară fruntaș în întrecere Ia ideea participării cet mai active la rezolvarea problemelor pe care le ridică producția, a fost organizată, în anul trecut, o interesantă întrecere între cercurile de inovatori din cadrul întreprinderilor din județ. Printre obiectivele concrete ale întrecerii au fost stabilite : sporirea numărului de inovații propuse și aplicate, creșterea eficienței economice a acestora, realizarea mai operativă a ideii de inovație, rezolvarea problemelor tehnico - economice cerute de nevoile producției înscrise în planurile tematice de inovații. Recent, biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor, analizînd rezultatele obținute în întrecere pe baza criteriilor de mai sus, a acordat diploma de „Cerc fruntaș pe județ" (pentru a doua oară) cercului de inovatori de la Uzinele textile „Moldova“ unde, în anul 1970, din cele 36 propuneri de inovație au fost aplicate 15, a căror eficiență economică se ridică la 467 mii lei. Locul II a fost acordat inovatorilor de la Fabrica de confecții Botoșani, unde eficiența inovațiilor aplicate se ridică la 354 mii lei. Reflectă actuala valoare a produselor obținute dintr-un metru cub de masă lemnoasă posibilitățile de care dispun întreprinderile din județ, nivelul dotării lor tehnice, potențialul de concepție existent în prezent în unitățile prelucrătoare ale acestei importante materii prime ? Investigațiile noastre făcute la trei dintre principalele unități în care produsele din lemn reprezintă — în structura întregii producții industriale fabricate — proporții ce variază între 25 — 30 la sută (I.I.L. „Flamura roșie“ Un calcul sumar scoate în evidență că dacă cele două cooperative meșteșugărești ar realiza — printr-o prelucrare mai bună a masei lemnoase — o valoare cel puțin la nivelul planificat, al I.I.L. „Flamura roșie“, s-ar putea obține în plus o producție de peste 3 milioane lei. Cooperativa meșteșugărească „Progresul" utilizează, în medie anual, cîte 800 m.e. de masă lemnoasă (cherestea,panel, P.F.L., placaj etc.). După cum rezultă, din situația prezentată mai sus, nu realizează nici măcar jumătate — și asta cu regularitate, de ani de zile — din valoarea produselor obținute din aceeași cantitate de lemn de către cooperativa „înfrățirea“. — Nu se poate obține mai mult ? — Nu — sunt unanimi în apreciere conducătorii unității cu rezultate atît de slabe în această direcție. Și președinteși cooperativele meșteșugărești „înfrățirea“ și „Progresul" ne-au condus la formularea următoarei situații sintetice: le Nicolae Butnaru, ca și secretarul organizației de partid, Nicolae Bernat, aduc „o mie și unu de motive“ pentru a-și susține negația. Se bate mereu pe una și aceeași monedă , valoarea realizată depinde de prețul de vînzare al sortimentelor ce se fabrică. Sintem întru totul de acord cu asemenea judecată. Dar produsele ce urmează a fi executate în unitate nu și se stabilește tocmai conducerea cooperativei ? Aceasta are în mînă acum toate pîrghiile — inclusiv posibilitatea legăturii directe cu beneficiarii — pentru a stabili o sortimentație de produse din lemn care să valorifice, mai superior, materia primă de care dispune. Și să ținem cont încă de un lucru : începînd cu anul trecut, „Progresul" dispune de un atelier VICTOR MAFTEI (Continuare in pagina a III -a) O Mii ȘI UNU DE MOTIVE VALOAREA PRODUSELOR DINTR-UN METRU CUB DE MASĂ LEMNOASĂ Unitatea Valoarea produselor obținute dintr-un m.c. de masă lemnoasă________________ 1968 1969 1970 1971______________________________________________planificat Flamura roșie 5700 5300 5350 5600 înfrățirea 4167 4868 5012 5060 Progresul 2701 2094 2354 2516 r ) 8n pagina a M-a \ MAGAZIN il „ALBINA BOTOȘANILOR" © Ce știți despre statuia pe lîngă care treceți ? S © Portul popular local ^ © FILATELIE J