Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-06-25 / nr. 3167
> V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMIETULU JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3167 vineri 25 iunie 19714 pagini 30 bani CA RASPUNS LA CHEMAREA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE INDUSTRIA JUDEȚULUI ȘI-A SUPLIMENTAT ANGAJAMENTUL ANUAL Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a găsit un puternic co<?u„ în rîndul colectivelor de muncă din unitățile economice ale județului nostru, înalta responsabilitate civică și conștiința patriotică cu care au răspuns muncitorii, inginerii, tehnicienii, cooperatorii la această Chemare sunt confirmate de entuziasmul și interesul manifestat de oamenii muncii în cadrul adunărilor ce au avut loc, de angajarea lor pentru a-și spori contribuția la îndeplinirea și depășirea indicatorilor economici din acest prim an al cincinalului. Procedînd la sumarea angajamentelor suplimentare luate în unitățile economice, rezultă că ele înseamnă la producția globală încă 5,7 milioane lei, adică o majorare de peste 25 la sută a angajamentului anual luat inițial , 4,8 milioane lei la producția mamfă (din care 4 milioane lei destinate fondului pieței), un spor de 491 lei pe salariat la productivitatea muncii ș.a. Față de aceste suplimentări, angajamentul anual al județului Botoșani, la principalii indicatori este de 28.290 miii lei la producția globală industrială (peste 2,1 la sută din planul anual), 27.895 mii lei la producția marfă fabricată și 2535 lei pe salariat la productivitatea muncii (întregul spor se prevede a se realiza pe seama creșterii acestui indicator). De asemenia colectivele de muncă și-au suplimentat angajamentul la beneficii cu 800 mii lei și economii la prețul de cost cu 680 mii. In expresie fizica angajamentele suplimentare reprezintă 120 tone zahăr, 2000 tone turbă, 100 m.p. covoare, 660 tone nutrețuri combinate și alte cantități de produse. Evidențiem în mod deosebit suplimentarea angajamentelor anuale de către colectivele de muncă de la I.I.L. Dorohoi (1700 mii lei la producția globală industrială, 1600 mii lei la producția marfă). Uzina de fabricație, reparații și montaj utilaj pentru agricultură Botoșani, I.I.L. „Flamura roșie“, Fabrica de zahăr (cîte 500 mii lei la producția globală și marfă). Angajamentele suplimentare atestă o dată in plus cît de mari sînt rezervele economice din întreprinderile noastre și mai ales cît de valență este hotărîrea colectivelor de muncă de a le pune în valoare, în scopul satisfacerii cît mai depline a relației existente între creșterea eficienței activității economice, progresul și prosperitatea societății, a fiecărui locuitor al patriei noastre socialism. Industria locală Cu planul semestrial îndeplinit Industria locala a anunțat îndeplinirea integrala a planului semestrial la principalii indicatori : producția globala, producția marfa vindută și incasată, livrări la export. Se preconizează depășirea substanțială și a planului de beneficii, existînd — după 5 luni — un precedent însemnat de beneficii suplimentare în valoare de 382.000 lei In cele cîteva zile care au mai rămas pînă la încheierea primului semestru economic, după date preliminare cele patru întreprinderi de industrie locală vor realiza o producția industrială suplimentară de 4 milioane lei, îndeplinindu-se în acest fel angajamentul luat de întreprinderi. Suplimentul de producție înseamnă peste 1,5 milioane cărămizi, 3.200 tone turbă, mobilă în valoare de 400.000 lei, 100 m.p. covoare ș.a. REPORTAJ MÎINE, DUPĂ EXAMEN De cîteva ceasuri eram pe holul Liceului din Darabani, în preajma unor tineri cu ochi limpezi și ageri. Fețele lor trădau, într-o lumină clară, emoția finală a timpului petrecut în bănci și laboratoare, timp de intensă acumulare și cunoaștere. Desigur, bacalaureatul nu este decit capătul unei etape, după care urmează altele, la fel de importante, ce vor completa in chip armonios niște edificii frumos împlinite astăzi. La Darabani, clădirea nouă a liceului, unind simetrii de piatră cu sugestii floricole, ne-a întîmpinat văduvită de freamătul caracteristic școlii, fără chemarea pură a soneriei automate, anunțînd repaosul sau începerea altei ore. Am găsit în schimb acolo, într-un flux tineresc, dorința de a confirma, de a fi la „înălțime“, hotărîrea de a trece, în numele unor certitudini, cu deplin succes, pragul spre mîine, treapta spre plenitudine. Fiecare „ediție“ de bacalaureați, ne spune profesorul Constantin Bejenaru, directorul adjunct al liceului, aduce solemnități specifice, o cantitate de inedit care pentru noi se traduce în bucurie și justificată încredere. Anul acesta, de pildă, ne despărțim de peste 100 de tineri, cu solidă zestre de cunoștințe și iscusință, și în care noi învestim cele mai calde speranțe. Proaspeți și entuziaști cum sunt, întrezăresc in ei măiestria constructorilor, cinstind marele șantier al patriei, tehnicieni de uimitoare precizie, pe biruitorii apei și aerului. Părăsind terenul anecdotic (care și el este un mod de a spune ce crezi cu lăuntrică fermitate) consider că actualul bacalaureat, susținut în condițiile unui an bogat in semnificații și realizări de tot felul, va înregistra această complexitate în însăși calitatea răspunsurilor formulate de absolvenți. După cum se știe, de altfel, atenția profesorilor examinatori este îndreptată, cu precădere, spre capacitatea de sinteză, spre detectarea aptitudinii reale și nu spre volumul de informație care era aproape decisiv în alți ani. Lingă noi recunosc pe cîțiva dintre componenții echipelor sportive ale școlii, laureați în diverse competiții județene. Ii recunosc pe Gheorghe Iliveț, Mihai Macovei, Dragoș Cornea, condeieri care semnează în paginile unei reviste școlare apreciată în țară, „Hyperion“. __ Cum a fost ? Adresez întrebarea unei fete, abia re- VICTOR TEIȘANU (Continuare în pagina a lll-al Se transportă țevile de 509 mm pentru șantierul noii conducte de apă Fotografia : IOAN NEGREA Una dintre fermele zootehnice cooperatiste din județul nostru, care se poate măsura acum cu oricare fermă similară din I.A.S., în ce privește producția de lapte este cea a cooperativei agricole de producție din Bucecea. Cu nimic mai prejos și sub raport numeric decit cele ale I.A.S — ferma zootehnică din Bucecea, cuprinzând 454 de vaci de lapte — înregistrează, în momentul de față, o producție medie zilnică de peste 12 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Discutînd cu medicul veterinar Mihai Pavliuc, șeful fermei, despre elementele care au stat la baza succesului amintit, nu a rezultat nimic miraculos, în afară de metodele obișnuite, cunoscute în general de majoritatea crescătorilor de animale. Hotărîtoare pentru producției animaliere sporirea rămîn, după cum rezultă și din această experiență, asigurarea bazei furajere și alimentația rațională, făcută absolut corect, în funcție de potențialul de producție al fiecărui animal în parte, lucru însușit și aplicat de altfel de toți cooperatorii care lucrează la ferma zootehnică. In alte ferme ale cooperativelor agricole, în anotimpurile bogate în vegetație, atît cooperatorii cît și consiliile de conducere nu se îngrijesc, așa cum o fac cei de la Bucecea, să-și asigure din abundență tot ce le trebuie pentru baza furajeră a întregului an de producție. La ora actuală — ceea ce rar se poate întîlni în alte părți — ferma de animale de aici dispune de o rezervă de furaje, rămasă de anul trecut ce cuprinde 4 șire de paie balotate și bine stivuite, peste 300 tone de fin de lucerna și alte furaje, cu toate că anul trecut a mai și vîndut unele cantități altor unități din județ. La Bucecea, în această perioadă, vacile primesc în alimentație, în afară de pășune, cite 20 kg de masă verde (lucerna) plus 10 kg de borhot, iar concentrate, cite 250 gr. pentru fiecare litru de lapte obținut. Taniul suplimentar, compus din masă verde, se administrează la prînz, cînd animalele sînt adăpostite în taberele de vară, iar borhotul și concentratele — seara cînd sînt aduse în aceleași adăposturi ferite de intemperii. In discuția noastră, tovarășul Pavliuc a insistat foarte mult asupra necesității construirii unor cît mai bune adăposturi de vară la locul păștii natului. In alți ani, cînd acestui lucru nu i s-a acordat atenția cuvenită, producția animalelor scădea, de multe ori, la mai puțin de jumătate, chiar dacă regulile de furajare au fost aplicate corect. Este unul din învățămintele trase. Evident, furajarea, înainte de toate, are un rol important în creșterea animalelor. Dar, la Bucecea în afară de aceasta, urmărirea producției pe fiecare animal și selecția materialului de prăsilă constituie, de asemenea, preocupări de cea mai mare însemnătate. Pentru a avea garanția creșterii unui nucleu de prăsilă, care să păstreze cele mai bune însușiri ale părinților, ei acordă o deosebită grijă creșterii prăsilei : tineretul taurin este îngrijit de fermier, care a dobîndit multă îndemînare în practicarea profesiei. Cu aceeași grijă se ocupă și mai departe de creșterea prăsilei. Așa s-a izbutit să se obțină de la juninci, la prima fătare, o producție medie de 10 litri lapte, iar de la animalele adulte, pînă la 12 litri pe zi. Aceste rezultate îi situează la nivelul celor mai bune ferme de stat. Dintr-un calcul făcut împreună cu șeful fermei a rezultat că fiecare vacă aduce un venit mediu zilnic de 22 lei. Scăzîndu-se în care se includ cheltuielile, consumul de furaje, îngrijirea, mente etc., cooperativa amortisagricolă obține un beneficiu, pe zi, de circa 6 lei de fiecare animal. In numai cinci luni ale anului, planul de venituri la ferma de animale a fost depășit cu peste 300.000 lei. Este, de asemenea, important să mai precizăm că în raport de producția obținută, fiind retribuiți în cooperatorii acord global, beneficiază direct de aceste rezultate. Luna trecută, de exemplu, cei 34 de îngrijitori de animale au primit în medie un avans de 1200 lei. Unii dintre aceștia (loan Gh. Ivan, loan Neagu) au primit între 1700 și 2000 lei. Față de rezultatele de pînă acum, sînt condiții ca producția să se mențină ridicată pe tot timpul anului. Oamenii care lucrează aici au hotărît să realizeze, pînă la 30 decembrie a.c., cite 3000 litri lapte de fiecare vacă furajată în loc de 2500 cît prevede planul anual. Prevederile sunt pe deplin realizabile și atestă dragostea de muncă, grija pentru întărirea cooperativei a celor ce lucrează în ferma zootehnică. T. TOMA PRODUCȚIA DE LAPTE LA NIVELUL FERMELOR DE STAT și experiență bună la cooperativa agricolă din bucecea DUPĂ VIZITELE OFICIALE DE PRIETENIE ÎNTREPRINSE IN R.P. CHINEZĂ, R.P.D. COREEANĂ, R.D. VIETNAM ȘI R.P. MONGOLA Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE GEAUȘESCU, s-a înapoiat în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. te Din delegație au făcut partovărășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten Juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P. C. R.“, „Ceaușescu și poporul“, exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi mongoli au înconjurat pe seșicretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchetei de flori. (Agerpres) RELATARĂ ÎN LEGĂTURĂ CU ÎNCHEIEREA VIZITEI IN REPUBLICA POPULARA MONGOLA In pagina a IV-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetul Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relațiilor româno - mongole asupra unor probleme de initeres comun ale vieții internaționale și mișcării comuniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat 1i din partea română, tovarășii I Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al Preaszidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant (Continuare în pagina a IV-a) ..X>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXN Cînd un om iese din albia vieții sale și naufragiază pentru un timp într-un loc în care își ispășește o vină — faptul este privit de semenii din preajmă cu un amestec de sentimente adesea contradictorii, demonstrînd însă, nn toate cazurile, omenia cu care se apleacă aceștia asupra celui în cauză. După cine se știe, legile noastre prevăd posibilitatea și modalitatea reabilitării, luîndu-se în discuție noțiunea cînd, prin natura muncii, atunci omului i se cer anumite condiții pentru a-și duce mai departe atribuțiile de serviciu. Împreună cu lucrătorii M.A.IStelian Ciobanu și Mihalache Porcărașu, am purtat o amplă discuție în mai multe colective de muncă din municipiul Botoșani în legătură cu procesul reabilitării, sub aspectul relațiilor interumane în primul rînd. Deosebit de interesante, opiniile interlocutorilor noștri au fost comunicate ulterior unor oameni aflați în cercetarea organelor de urmărire penală. Acești naufragiați au avut astfel posibilitatea să audă în chip adevărat opinia foștilor lor tovarăși de muncă, să simtă focarul de dezaprobare al opiniei publice, deopotrivă cu cele mai bune și,moase încurajări- uneori, saupuține dintre aceste opinii mai necesită comentariu. — In uzina noastră — spunea Gheorghe Avasilichioaie, director cu probleme de personal și învățămînt la Combinatul textil Botoșani — lucrează un număr însemnat de oameni care, toți împreună, își aduc aportul la realizarea producției. Ei se străduiesc și depun eforturi susținute, etapă de etapă, să obțină o producție de bună calitate, și în structura de plan și în sortimentele prevăzute. Sigur că, în cadrul colectivului avem totuși și oameni care nu, întotdeauna ne fac cinste, deși i-am primit cu căldură aici, dîndu-le posibilitatea să muncească și să-și cîștige existența. Sînt și unii care aici după ce și-au ispășit vin diferite pedepse pentru actele antisociale comise- Noi ne gîndim să-i ajutăm, în ideea de a nu-i lăsa fără un rost, de a-i reintegra în societate. Dar nu totdeauna aceștia înțeleg bunele intenții ale colectivului. Rămînînd străini de viata uzinei, unii dintre ei ne produc greutăți, cum a procedat și Nicolae Barbălată, care, prezentîndu-se în sector, părea sa i depună interes pentru muncă să se fixeze în colectiv. Dar t era numai o aparentă, îndeplinea munca de transportor, ci S. CODREANUL ____ _ (Continuare în pagina a III-a) Pentru a înfrunta deschis privirile oamenilor... ANCHETĂ SOCIALĂ ® ANCHETĂ SOCIALĂ Colectivul al Șantierului de muncă nr. 2 de la I.J.C.M. Botoșani a predat, cu o lună de zile înainte de termenul prevăzut în contract, grupul social - administrativ al I.I.L. „Flamura roșie“. Amplasat în zona industrială de est a municipiului în apropierea atelierului de bunuri de consum metalice, noua construcție creează posibilitatea apropierii conducerii unității — în înțelesul propriu al cuvîntului — de principala unitate — atelierul mecanic — care deține ponderea în activitatea de producție a întreprinderii respective. J i