Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-06-25 / nr. 3167

> V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­­ ORGAN AL COMI­ETU­LU JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3167 vineri 25 iunie 19714 pagini 30 bani CA RASPUNS LA CHEMAREA CONSILIUL­UI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIAL­ISTE INDUSTRIA JUDEȚULUI ȘI-A SUPLIMENTAT ANGAJAMENTUL ANUAL Chemarea Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste a găsit un puternic co<?­u„ în rîn­dul colectivelor de muncă din unitățile economice ale județului nostru, înalta responsabilitate civică și conștiința patriotică cu care au răspuns muncitorii, inginerii, tehnicienii, cooperatorii la această Chemare sunt confirmate de entuziasmul și interesul manifestat de oamenii muncii în cadrul adunărilor ce au avut loc, de anga­jarea lor pentru a-și spori contribuția la îndeplinirea și depășirea indicatorilor eco­nomici din acest prim an al cincinalului. Procedînd la sumarea angajamentelor su­plimentare luate în unitățile economice, re­zultă că ele înseamnă la producția globală încă 5,7 milioane lei, adică o majorare de peste 25 la sută a angajamentului anual luat inițial , 4,8 milioane lei la producția mamfă (din care 4 milioane lei destinate fondului pieței), un spor de 491 lei pe sa­lariat la productivitatea muncii ș.a. Față de aceste suplimentări, angajamen­tul anual al județului Botoșani, la princi­palii indicatori este de 28.290 miii lei la producția globală industrială (peste 2,1 la sută din planul anual), 27.895 mii lei la producția marfă fabricată și 2535 lei pe sa­lariat la productivitatea muncii (întregul spor se prevede a se realiza pe seama creșterii acestui indicator). De asemenia co­lectivele de muncă și-au suplimentat anga­jamentul la beneficii cu 800 mii lei și eco­nomii la prețul de cost cu 680 mii. In expresie fizica angajamentele supli­mentare reprezintă 120 tone zahăr, 2000 tone turbă, 100 m.p. covoare, 660 tone nu­trețuri combinate și alte cantități de pro­duse. Evidențiem în mod deosebit supli­mentarea angajamentelor anuale de către colectivele de muncă de la I.I.L. Dorohoi (1700 mii lei la producția globală industri­ală, 1600 mii lei la producția marfă). Uzina de fabricație, reparații și montaj utilaj pen­tru agricultură Botoșani, I.I.L. „Flamura roșie“, Fabrica de zahăr (cîte 500 mii lei la producția globală și marfă). Angajamentele suplimentare atestă o dată in plus cît de mari sînt rezervele eco­nomice din întreprinderile noastre și mai ales cît de valență este hotărîrea colecti­velor de muncă de a le pune în valoare, în scopul satisfacerii cît mai depline a rela­ției existente între creșterea eficienței acti­vității economice, progresul și prosperita­tea societății, a fiecărui locuitor al patriei noastre socialism. Industria locală Cu planul semestrial îndeplinit Industria locala a anunțat îndeplinirea integrala a planu­lui semestrial la principalii in­dicatori : producția globala, producția marfa vindută și in­­casată, livrări la export. Se preconizează depășirea substan­țială și a planului de beneficii, existînd — după 5 luni — un precedent însemnat de benefi­cii suplimentare în valoare de 382.000 lei In cele cîteva zile care au mai rămas pînă la încheierea primului semestru economic, după date preliminare cele patru întreprinderi de indus­trie locală vor realiza o pro­ducția industrială suplimentară de 4 milioane lei, îndeplinin­­du-se în acest fel angajamentul luat de întreprinderi. Supli­mentul de producție înseamnă peste 1,5 milioane cărămizi, 3.200 tone turbă, mobilă în valoare de 400.000 lei, 100 m.p. covoare ș.a. REPORTAJ MÎINE, DUPĂ EXAMEN De cîteva ceasuri eram pe holul Liceului din Darabani, în preajma unor tineri cu ochi limpezi și ageri. Fețele lor trădau, într-o lumină clară, emoția finală a timpului pe­trecut în bănci și laboratoare, timp de intensă acumulare și cunoaștere. Desigur, bacalaureatul nu este decit capătul unei etape, după care urmează altele, la fel de importante, ce vor completa in chip armonios niște edificii frumos îm­plinite astăzi. La Darabani, clădirea nouă a liceului, unind simetrii de piatră cu sugestii floricole, ne-a întîmpinat vă­duvită de freamătul caracteristic școlii, fără chemarea pură a soneriei automate, anunțînd repaosul sau începerea altei ore. Am găsit în schimb acolo, într-un flux tineresc, dorin­ța de a confirma, de a fi la „înălțime“, hotărîrea de a trece, în numele unor certitudini, cu deplin succes, pragul spre mîine, treapta spre plenitudine.­­ Fiecare „ediție“ de bacalaureați, ne spune profeso­rul Constantin Bejenaru, directorul adjunct al liceului, a­­duce solemnități specifice, o cantitate de inedit care pentru noi se traduce în bucurie și justificată încredere. Anul acesta, de pildă, ne despărțim de peste 100 de tineri, cu solidă zestre de cunoștințe și iscusință, și în care noi învestim cele mai calde speranțe. Proaspeți și entu­ziaști cum sunt, întrezăresc in ei măiestria constructorilor, cinstind marele șantier al patriei, tehnicieni de uimitoare precizie, pe biruitorii apei și aerului. Părăsind terenul a­­necdotic (care și el este un mod de a spune ce crezi cu lăuntrică fermitate) consider că actualul bacalaureat, sus­ținut în condițiile unui an bogat in semnificații și realizări de tot felul, va înregistra această complexitate în însăși calitatea răspunsurilor formulate de absolvenți. După cum se știe, de altfel, atenția profesorilor examinatori este în­dreptată, cu precădere, spre capacitatea de sinteză, spre de­tectarea aptitudinii reale și nu spre volumul de informație care era aproape decisiv în alți ani. Lingă noi recunosc pe cîțiva dintre componenții echi­pelor sportive ale școlii, laureați în diverse competiții ju­dețene. Ii recunosc pe Gheorghe Iliveț, Mihai Macovei, Dragoș Cornea, condeieri care semnează în paginile unei reviste școlare apreciată în țară, „Hyperion“. __ Cum a fost ? Adresez întrebarea unei fete, abia re- VICTOR TEIȘANU (Continuare în pagina a lll-al Se transportă țevile de 509 mm pentru șantierul noii con­ducte de apă Fotografia : IOAN NEGREA Una dintre fermele zootehnice cooperatiste din județul nostru, care se poate măsura acum cu oricare fermă similară din I.A.S., în ce privește produc­ția de lapte este cea a coope­rativei agricole de producție din Bucecea. Cu nimic mai pre­jos și sub raport numeric decit cele ale I.A.S­ — ferma zootehnică din Bucecea, cuprin­zând 454 de vaci de lapte — înregistrează, în momentul de față, o producție medie zilnică de peste 12 litri lapte de la fie­care vacă furajată. Discutînd cu medicul veterinar Mihai Pavliuc, șeful fermei, despre elementele care au stat la ba­za succesului amintit, nu a re­zultat nimic miraculos, în a­­fară de metodele obișnuite, cu­noscute în general de majori­tatea crescătorilor de animale. Hotărîtoare pentru producției animaliere sporirea rămîn, după cum rezultă și din aceas­tă experiență, asigurarea bazei furajere și alimentația raționa­lă, făcută absolut corect, în funcție de potențialul de pro­ducție al fiecărui animal în parte, lucru însușit și aplicat de altfel de toți cooperatorii care lucrează la ferma zooteh­nică. In alte ferme ale coopera­tivelor agricole, în anotimpurile bogate în vegetație, atît coope­ratorii cît și consiliile de con­ducere nu se îngrijesc, așa cum o fac cei de la Bucecea, să-și asigure din abundență tot ce le trebuie pentru baza furajeră a întregului an de producție. La ora actuală — ceea ce rar se poate întîlni în alte părți — ferma de animale de aici dispune de o rezervă de furaje, rămasă de anul tre­cut ce cuprinde 4 șire de paie balotate și bine stivuite, peste 300 tone de fin de lucerna și alte furaje, cu toate că anul trecut a mai și vîndut unele cantități altor unități din ju­deț. La Bucecea, în această peri­oadă, vacile primesc în ali­mentație, în afară de pășune, cite 20 kg de masă verde (lu­cerna) plus 10 kg de borhot, iar concentrate, cite 250 gr. pentru fiecare litru de lapte obținut. Taniul suplimentar, compus din masă verde, se ad­ministrează la prînz, cînd ani­malele sînt adăpostite în tabe­rele de vară, iar borhotul și concentratele — seara cînd sînt aduse în aceleași adăposturi ferite de intemperii. In discuția noastră, tovară­șul Pavliuc a insistat foarte mult asupra necesității con­struirii unor cît mai bune adă­posturi de vară la locul păști­i natului. In alți ani, cînd aces­tui lucru nu i s-a acordat a­­tenția cuvenită, producția ani­malelor scădea, de multe ori, la mai puțin de jumătate, chiar dacă regulile de furajare au fost aplicate corect. Este unul din învățămintele trase. Evident, furajarea, înainte de toate, are un rol important în creșterea animalelor. Dar, la Bucecea în afară de aceas­ta, urmărirea producției pe fiecare animal și selecția ma­terialului de prăsilă constituie, de asemenea, preocupări de cea mai mare însemnătate. Pentru a avea garanția creș­terii unui nucleu de prăsilă, care să păstreze cele mai bu­ne însușiri ale părinților, ei acordă o deosebită grijă creș­terii prăsilei : tineretul tau­rin este îngrijit de fermier, ca­re a dobîndit multă îndemînare în practicarea profesiei. Cu aceeași grijă se ocupă și mai departe de creșterea prăsilei. Așa s-a izbutit să se obțină de la juninci, la prima fătare, o producție medie de 10 litri lapte, iar de la animalele a­dulte, pînă la 12 litri pe zi. Aceste rezultate îi situează la nivelul celor mai bune ferme de stat. Dintr-un calcul făcut îm­preună cu șeful fermei a re­zultat că fiecare vacă aduce un venit mediu zilnic de 22 lei. Scăzîndu-se în care se includ cheltuielile, consumul de furaje, îngrijirea, mente etc., cooperativa amortis­agri­colă obține un beneficiu, pe zi, de circa 6 lei de fiecare a­­nimal. In numai cinci luni ale anului, planul de venituri la ferma de animale a fost depă­șit cu peste 300.000 lei. Este, de asemenea, important să mai precizăm că în raport de pro­ducția obținută, fiind retribuiți în cooperatorii acord glo­bal, beneficiază direct de a­­ceste rezultate. Luna trecută, de exemplu, cei 34 de îngriji­tori de animale au primit în medie un avans de 1200 lei. Unii dintre aceștia (loan Gh. Ivan, loan Neagu) au primit între 1700 și 2000 lei. Față de rezultatele de pînă acum, sînt condiții ca produc­ția să se mențină ridicată pe tot timpul anului. Oamenii ca­re lucrează aici au hotărît să realizeze, pînă la 30 decembrie a.c., cite 3000 litri lapte de fie­care vacă furajată în loc de 2500 cît prevede planul anual. Prevederile sunt pe deplin rea­lizabile și atestă dragostea de muncă, grija pentru întărirea cooperativei a celor ce lu­crează în ferma zootehnică. T. TOMA PRODUCȚIA DE LAPTE LA NIVELUL FERMELOR DE STAT și experiență bună la cooperativa agricolă din bucecea DUPĂ VIZITELE OFICIALE DE PRIETENIE ÎNTREPRINSE IN R.P. CHINEZĂ, R.P.D. COREEANĂ, R.D. VIETNAM ȘI R.P. MONGOLA Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE GEAUȘESCU, s-a înapoiat în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de par­tid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit­­ de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democra­tă Vietnam și Republica Popu­lară Mongolă. te Din delegație au făcut par­tovărășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost saluta­tă de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­ghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători ai instituți­ilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști ro­mâni și corespondenți ai pre­sei străine. Au fost de față V.I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten­ Juan, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P. Mongole în Repu­blica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acredi­tați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de par­tid și guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P. C. R.“, „Ceaușescu și poporul“, expri­­mîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune fa­ță de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a fă­cut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chi­nezi, coreeni, vietnamezi mongoli au înconjurat pe se­și­cretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delega­ției, oferindu-le buchetei de flori. (Agerpres) RELATARĂ ÎN LEGĂ­TURĂ CU ÎNCHEIEREA VIZITEI IN REPUBLICA POPULARA MONGOLA In pagina a IV-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetul Cen­tral al Partidului Popular Re­voluționar Mongol și a Guver­nului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condu­să de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită ofi­cială de prietenie în Republi­ca Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înso­țit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republi­ca Populară Mongolă, delega­ția de partid și guvernamen­tală a României a vizitat în­treprinderi industriale și insti­tuții de cultură din orașul U­­lan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Popu­lară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitali­tatea cu care a fost înconjura­tă, văzînd în aceasta o mani­festare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republi­cii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul căro­ra s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea re­lațiilor româno - mongole asupra unor probleme de in­­i­teres comun ale vieții interna­ționale și mișcării comuniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sin­ceritate. La convorbiri au participat 1­i din partea română, to­varășii I Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România. Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al Pre­as­zidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, vice­președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim-secretar al Comi­tetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant (Continuare în pagina a IV-a) ..X>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXN Cînd un om iese din albia vieții sale și naufragiază pentru un timp într-un loc în care își ispășește o vină — faptul este privit de semenii din preajmă cu un amestec de sentimente a­­desea contradictorii, demon­­strînd însă, nn toate cazurile, omenia cu care se apleacă a­­ceștia asupra celui în cauză. După cine se știe, legile noas­tre prevăd posibilitatea și mo­dalitatea reabilitării, luîndu-se în discuție noțiunea cînd, prin natura muncii, atunci o­­mului i se cer anumite condi­ții pentru a-și duce mai depar­te atribuțiile de serviciu. Îm­preună cu lucrătorii M.A.I­­Stelian Ciobanu și Mihalache Porcărașu, am purtat o amplă discuție în mai multe colective de muncă din municipiul Bo­toșani în legătură cu procesul reabilitării, sub aspectul rela­țiilor interumane în primul rînd. Deosebit de interesante, opiniile interlocutorilor noștri au fost comunicate ulterior u­­nor oameni aflați în cercetarea organelor de urmărire penală. Acești naufragiați au avut ast­fel posibilitatea să audă în chip adevărat opinia foștilor lor tovarăși de muncă, să sim­tă focarul de dezaprobare al opiniei publice, deopotrivă cu cele mai bune și,­moase încurajări- uneori, sau­puține din­tre aceste opinii mai necesită comentariu. — In uzina noastră — spunea Gheorghe Avasilichioaie, di­rector cu probleme de perso­nal și învățămînt la Combina­tul textil Botoșani — lucrea­ză un număr însemnat de oa­meni care, toți împreună, își aduc aportul la realizarea pro­ducției. Ei se străduiesc și depun eforturi susținute, eta­pă de etapă, să obțină o pro­ducție de bună calitate, și în structura de plan și în sorti­mentele prevăzute. Sigur că, în cadrul colectivului avem totuși și oameni care nu, întot­deauna ne fac cinste, deși i-am primit cu căldură aici, dîndu-le posibilitatea să mun­cească și să-și cîștige­ exis­tența. Sînt și unii care aici după ce și-au ispășit vin di­ferite pedepse pentru actele antisociale comise- Noi ne gîndim să-i ajutăm, în ideea de a nu-i lăsa fără un rost, de­­ a-i reintegra în societate. Dar­­ nu totdeauna aceștia înțeleg­­ bunele intenții ale colectivului.­­ Rămînînd străini de viata u­­­zinei, unii dintre ei ne produc­­ greutăți, cum a procedat și Ni­­­colae Barbălată, care, prezen­­­­tîndu-se în sector, părea sa i depună interes pentru muncă­­ să se fixeze în colectiv. Dar t era numai o aparentă, înde­­­plinea munca de transportor, c­i S. CODREANUL ____ _ (Continuare în pagina a III-a) Pentru a înfrunta deschis privirile oamenilor... ANCHETĂ SOCIALĂ ® ANCHETĂ SOCIALĂ Colectivul al Șantierului de muncă nr. 2 de la I.J.C.M. Botoșani a predat, cu o lună de zi­le înainte de termenul prevăzut în contract, grupul social - adminis­trativ al I.I.L. „Flamura roșie“. Amplasat în zona in­dustrială de est a muni­cipiului în apropierea a­­telierului de bunuri de consum metalice, noua construcție creează posi­bilitatea apropierii con­ducerii unității — în înțelesul propriu al cu­­vîntului — de principa­la unitate — atelierul mecanic — care deține ponderea în activitatea de producție a între­prinderii respective. J i

Next