Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-07-01 / nr. 3172

CLOPOTUL • PAGINA 2 CUM PĂTRUNDE ARTA CULTA LA SATE Dezvoltarea impetuoasă a sistemului informațional (pre­să, cinematograf, radio, televi­ziune) în mediul sătesc multiple implicații, acesta are fi­ind factorul determinant, de prim ordin, ce contribuie la transformarea conștiinței locu­itorilor mediului rural, intelec­tual, țăran cooperator etc. O dată însă cu pătrunderea unui bogat material documentar sau de strictă informare, pe aceeași cale, în mediul sătesc pătrun­de și un apreciabil volum de genuri sau forme ale artei cul­te pentru audierea sau viziona­rea cărora, de multe ori, exis­tă rețineri. (Alte aparate de radio sau televizoare nu se în­chid în momentul în care pe programele acestora se difu­zează muzică simfonică, arii din opere sau operete­). Faptul ni se pare totuși expli­cabil. Dacă locuitorii orașelor au suficiente posibilități de fa­miliarizare cu genurile artei culte — prin frecventarea cu regularitate a expozițiilor, sau programelor formațiilor profe­sioniste locale, ori ale altora, aflate­ în turnee — în mediul sătesc asemenea programări sînt rar întîlnite, iar în unele localități nu au loc nici măcar o dată pe an. Astfel st­înd lu­crurile, se înțelege de ce pre­ferințele marii majorități a populației sătești converg către genurile cele mai facile, cu care s-au obișnuit de ani de zile, acestea fiind muzica popu­lară și ușoară. Și totuși sînt nu­meroase cazuri cînd locuitori ai mediului sătesc, mai cu sea­mă intelectuali, manifestă vădită dorință de a se apropia­­ de genurile artei culte, de a le descifra limbajul, a le descope­ri sensurile, ideile. Dar, în ma­joritatea cazurilor acest lucru reclamă multe dificultăți. — In anii studenției am fă­cut cunoștință cu multe genuri ale artei culte. Frecventam concerte simfonice, spectacole de operă și balet, mă găseam deseori în sălile de teatru sau expoziții de pictură, grafică, sculptură. Gustul — ca să zic așa — pentru arta cultă mi se deschise, dar îmi lipsea iniți­erea. Cum insă studenția s-a terminat, o dată cu ea am pier­dut și posibilitatea de a fi în contact direct cu genurile artei culte, de a mă iniția cu limba­jul acestora. La radio sau te­levizor încerc să ascult mereu programe ce difuzează genurile respective, dar am rămas la fel de deficitar cu inițierea. Ca autodidact, în acest domeniu, este foarte greu să te inițiezi. Cred că sunt multiple forme care aplicate organizat, întîi în cercuri rest­rinse, mai ar putea crea nuclee de melomani și în mediul sătesc. Aș mai adăuga cu satisfacție că acesta devine un imperativ al zilelor noastre, deoarece numeroși ti­neri, chiar dintre cei ce lucrea­ză pe ogoare, încearcă să se apropie tot mai mult de genu­rile artei culte — opina, în încheierea discuției, interlocu­torul nostru, profesorul Mihai Gradu din Suharău. Am întreprins o serie de in­vestigații în cîteva comune, purtînd discuții cu cei ce con­duc viata culturală a acestora, directorii căminelor culturale, în scopul de a găsi împreună cîteva modalități prin care ge­­nurile artei culte să se faca mai accesibile oamenilor mun­cii din mediul sătesc. Opiniile, pe care le vom consemna, ni s-au părut interesante, iar tra­ducerea lor în fapte ar duce nemijlocit la rezolvarea dezide­ratului. Iată cîteva dintre ele : Gheorghe Balan — Trușești : Apropierea locuitorilor mediu­lui sătesc de genurile artei culte, transformarea unora din­tre ei în adevărați consumatori ai acestor genuri, presupune, după părerea mea, permanenti­zarea a două forme de activi­tate : susținerea periodică­ de spectacole de către formații ar­tistice profesioniste, precum și prezentarea la diferite interva­le a unor expoziții de artă plas­tică , înființarea unor cercuri de inițiere cu limbajul artistic muzical, cu mijloacele de exprimare în arta plastică, co­regrafică etc. In ceea ce pri­vește prima formă de activita­te, regretăm că formațiile ar­tistice profesioniste ale județu­lui ne vizitează rar comuna, cu toate că dispunem de nece­sarul desfășurării în bune con­dițion! a oricărui fel de specta­col. Aș aminti că filarmonica botoșăneană, în special atunci cînd s-a prezentat cu concerte­­lecție —o formă deosebit de im­portantă în educația muzicală — s-a bucurat de o masivă participare de public. La fel s-ar putea vorbi și despre ex­poziția de pictură care a fost deschisă în comuna noastră, în luna noiembrie, anul trecut. Dar, din păcate, de atunci n-am mai găzduit o altă expoziție, nefiindu-ne repartizate lucrări. La cercuri de inițiere, este vina noastră că nu ne-am gîn­­dit pînă acum, cu toate că pen­tru ființarea acestora putem beneficia de sprijinul unor specialiști din localitate care să prezinte săptămînal audiții explicative, pe bază de discuri, sau probleme specifice limba­jului artei culorilor și formelor. Vom include chiar din săptă­­mîna viitoare și aceste forme de activitate, care cred că vor fi primite cu interes de către o parte a populației comunei noastre. Mihai Costinceanu — Dur­nești. Din păcate mă număr și eu printre aceia care n-am fă­cut mai nimic — nici pentru mine și nici pentru alții — in vederea inițierii cu alfabetul genurilor artei culte. Ideea înființării unor cercuri în care participanților să li se ofere posibilitatea inițierii cu aceste genuri artistice, mi se pare bine-venită și o vom include cu­ mai curînd în programul acti­vităților căminului cultural. O corelare între asemenea acti­vități și programarea unor spectacole sau expoziții la ni­vel de comună, este absolut necesară, știut fiind că mult mai ușor se familiarizează spectatorul cu arta pe care o percepe direct decît cu ceea ce se transmite la radio și televi­zor. Dumitru Grădinaru — Al­bești . O programare judicioasă a formațiilor artistice profesio­niste în comunele unde există condiții pentru desfășurarea spectacolelor, ar fi foarte utilă pentru ca arta cultă să devină tot mai accesibilă locuitorilor mediului sătesc. Nu știu, în a­­ceastă privință, de ce comuna Albești este ignorată de către teatrele și filarmonica botoșă­neană. Avem o sală corespun­zătoare, există și mulți iubitori de artă și cu toate acestea ... Auzim deseori ecoul favora­bil al expozițiilor de artă plas­tică aparținînd unor creatori botoșăneni. Oare n-ar fi bine ca aceste expoziții să ajungă și prin sălile existente în co­mune ? Cred că astfel s-ar face un dublu serviciu : pe de o parte artistului și artei sale, iar pe de altă parte oamenilor din sat. De ce tocmai acestora să nu le oferim posibilitatea de a deveni consumatori ai marii arte ? Cît privește ideea înfi­ințării unor cercuri în care să se explice metodic, de la sim­plu la complex, mijloacele de exprimare ale genurilor artei culte, o îmbrățișez cu toată căldura și o vom aplica cît mai repede. După cum am mai afirmat, opiniile consemnate mai sus ni s-au părut remarcabile, ele avînd calitatea de a fi preluate la nivelul tuturor căminelor culturale comunale. Este cert că în fiecare localitate există condiții favorabile aplicării lor, că fiecare cămin cultural este înzestrat cu un picup și cîteva discuri, că pretutindeni există specialiști sau oameni care să posede o oarecare pregătire in aceste domenii. Evident, dru­mul, care începe cu simpla au­diție sau contemplare a obiec­telor de artă și termină cu în­­țelegerea lucrărilor, este des­tul de lung și presupune o anu­me perioadă de timp. Dar în­cepută acum, această activitate cu certitudine­a că va rodi în cîțiva ani, genurile artei culte devenind un bun comun fie­căruia dintre miile de locuitori ai mediului sătesc. Condiția re­ușitei ei rezidă într-o susținută activitate din partea căminelor culturale comunale, precum și în intensificarea programării spectacolelor în mediul sătesc de către instituțiile artistice ale județului nostru. SILVESTRI AILENEX Dorohoi. Se dă citire angajamentului brigadierilor, la deschi­derea primului șantier al tineretului din județ Școala generală din Cotu — Copălău Elicopterul „B—12“ Elicopterul „B—12“, de fabri­cație sovietică poate lua la bord o încărcătură de peste 40 tone. Plafonul de altitudine al elicopterului este de peste 2000 m, viteza — de peste 200 km/h. Mașina este dotată cu 4 mo­toare, fiecare de 6 500 cp. Cele două elice se rotesc in direcții contrare. Echipajul este com­pus din 6 persoane. Noua substanță cu efecte­­ terapeutice O nouă substanță cu efecte terapeutice a fost descoperită de către zoologul australian R. Endean, ca urmare a cerce­tărilor întreprinse de el asu­pra pielii unei broscuțe verzi originară din Australia și de­numită Hyla caerulea. Lucrînd cu extrase din pielea acestei specii, savantul australian a sintetizat o substanță denumi­tă caeruleină, capabilă să des­fășoare o intensă activitate bi­ologică. Ea poate scădea pre­siunea sanguină, destinde in­testinele după o operație abdominală, contracta vezica biliară care devine astfel mai vizibilă pe radiografii și, în sfirșit, stimula secreția de acid in stomac. Originea salbelor de insule Oamenii de știință sovietici au descoperit, dedesubtul sal­belor de insule care imprejmu­­iesc depresiunile adînci din O­­rientul îndepărtat, zone cu ma­teriale cu densitate scăzută. Ea aparține mantalei superioare. Geologii presupun că, sub ac­țiunea fluxului termic prove­nind din adîncurile pămîntului, din substanța mantalei se to­pesc și se ridică la suprafață ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ componentele mai ușoare. Lip­sită de aceste componente, substanța mantalei se compac­­tizează în zona faliei, devine mai grea și începe să se lase în jos, antrenînd după sine un sector din fundul oceanului. Specialiștii apreciază că, în felul acesta, la partea exteri­oară a salbei de insule apare un jgheab de mare adîncime. Savanții apreciază că dife­rențierea substanței mantalei superioare continuă și în pre­zent. Aceasta o atestă seismi­citatea sporită din regiunile Orientului îndepărtat. Folosirea asteroidului „Eros“ ca bază științifică N.A.S.A. și-a însușit propu­nerea unui astronom din Nisa, Bernard Milet, privind explo­rarea regiunii sistemului solar cuprinsă între Marte și Jupi­ter. Este vorba de utilizarea unuia dintre asteroizi care gra­vitează în această regiune pen­tru a transporta un dispozitiv de explorare lansat de pe Pă­­mînt. In urma studierii posibilități­lor practice de realizare a a­­cestei idei, N.A.S.A. a stabilit un program care se va desfă­șura între 27 februarie 1977 și 21 ianuarie 1992. Programul se bazează pe trimiterea unei astronave pe asteroidul „Eros“, care trece o dată la zece ani la o distanță relativ mică de pămînt. „Mercedes—350“ In R.F. a Germaniei a înce­put fabricația autoturismului de clasă superioară — „Merce­des—350“— dotat cu un motor în V cu 8 cilindri. Arborele de distribuție este amplasat sus, și automobilul este dotat cu un sistem electronic de aprin­dere. Volumul util al cilindri­lor motorului este de 3,5 litri, puterea — de 200 cp la 5 800 rot/min, și de 230 cp la 6 050 rot/min. Numărul maxim al turațiilor este de 6 500 rot/min. „Mercedes—350" atinge viteză maximă de 250 km/oră­­ și costă 8 200 dolari. Autobuz cu motor rotativ Societatea japoneză „Tojo Kogyo“ a realizat un autobuz cu motor cu rotor. Volumul ci­lindrilor este de 655 cm­, iar puterea maximă — de 126 cp. Autobuzul poate transporta 21 de pasageri. JOI 1 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba ma­ghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în a­­gricultură. — Secerișul. Raid - an­chetă pe tema utilizării raționale a combinelor de cereale — Hunul cel mai de preț. Experiența C.A.P. Gherășeni - Bu­zău în organizarea și folosirea forței de mun­că. Reportaj — De la cercetare în producție — Agricultura pe glob. Noutăți în folosirea sis­temelor de irigații. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 „15 minute despre să­nătatea dv“. La munte sau la mare ? 20.25 Ancheta TV. Cît costă viața unui om? 21.15 Antologia umorului. Denunțătorul, după Karinty Frigyes. 21.50 Cadran internațional. Imagini din Republica Democratică Congo. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Program de dimineață 6.00 Buletin de știri 6.05 Radiomatineu­­ 6.30 Actualitatea în agri­cultură 7.00 Medicul vă sfătuiește 7.30 Breviar legislativ Radiomatineu (continu­are) Program de seară 17.00 Buletin de știri VINERI 2 IULIE 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată 17.45 Preocupări cotidiene 18.00 De la muzica ușoară la jazz 18.30 Prezențe românești pe glob 18.50 S­întare României so­cialiste 19.00 Radiojurnal 19.15 Muzică populară româ­nească 19.30 Orizonturi 19.45 Din creația corală ro­mânească 20.00 Șapte arte 20.30 Pagini literare 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 7.25 Bună dimineața copii. 7.45 Sfatul medicului. 8­00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Memoria pămîntului ro­mânesc. 10.00 Buletin de știri. 10­ 05 Popas folcloric în județul Timiș. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Formația Los Gemelos del Sur­ 12.10 Un interpret și rolurile sale. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.30 Cîntece și jocuri. 15­ 00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Muzică ușoară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17-30 Concert de muzică popu­lară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Piese folclorice de virtu­ozitate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor-22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară — con­tinuare-24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. mmm VINERI 2 IULIE PREZENȚĂ ACTIVĂ Tovarășa Elena Fercalo, directoarea bibliotecii munici­pale, ne răspunde la două întrebări: 1. Cum reușește biblioteca municipală să fie o prezență activă în viața spirituală a orașului ? Bănuiesc că nu vă limi­tați numai la împrumutarea cărților către cititori. — Dincolo de sediul bibliotecii, activitatea noastră se concretizează în diferite acțiuni cu cartea : simpozioane, con­cursuri, întîlniri cu cititorii, expoziții de carte. De exemplu, în perioada Zilelor cărții pentru copii, am organizat întîlniri ale micilor cititori cu scriitorul Viniciu Gafița. La școlile nr. 4 și 11, la Liceul pedagogic și la Bucecea au avut loc ast­fel de întîlniri. Au fost foarte interesante mai ales datorită observațiilor făcute de elevi pe marginea literaturii actuale pentru copii, pe care, Viniciu Gafița, în calitatea dumisale de redactor al Editurii Ion Cre­angă, le-a reținut și, sper, îi vor fi de folos în activitatea editorială. Amintesc că am in­vitat și alți scriitori să se întîlnească cu copiii, dar, din pă­cate, n-au sosit la Botoșani. V-am dat un singur exemplu al muncii noastre dincolo de sediu, în municipiu. Suntem­ pre­zenți, deseori la întreprinderi, instituții. Un capitol important al activității noastre este și asistența pe care o acordăm bi­bliotecilor comunale. Acordăm o îndrumare metodică prin editarea unui Buletin metodic și a unor materiale metodice, prin instruiri trimestriale și prin efectuarea unui control pe­riodic al bibliotecilor comunale. 2. Ce oferă biblioteca municipală intelectualilor cu pre­ocupări științifice originale ? — Biblioteca municipală are un profil enciclopedic și e mai puțin axată pe literatura de specialitate. Aceasta nu în­seamnă că nu există deloc literatură de specialitate. Avem însă posibilitatea să suplinim lipsa parțială a acestei litera­­turi colaborînd cu toate bibliotecile din centrele universitare. Doctoranzii botoșăneni, cercetătorii pasionați, studenții ne co­munică nouă titlurile dorite, iar noi le solicităm biblioteci­lor din centrele universitare, care ne servesc cu promptitu­dine. Biblioteca municipală dispune și de un fond tradițional bogat, care este solicitat de cercetătorii locali. Putem afirma că avem posibilitatea satisfacerii doleanțelor intelectualilor cu preocupări științifice și chiar îi invităm pe toți intelec­tualii botoșăneni să apeleze la serviciile noastre. DORIN BACIU PSIHOLOGIA UNEI VIRSTE («) Ca doctor in științe medicale I. POPESCU-SiBIU Convorbirea cu doctorul în științe medicale I. Po­­pescu — Sibiu a abordat, pe marginea preocupărilor speci­fice tineretului și problema timpului liber. L-am întrebat pe omul de știință care este punctul său de vedere în a­­ceastă privință. — De la început, o precizare. Timpul liber nu trebuie dăruit libertinajului! Dacă omul, în timpul afectat activi­tății sale profesionale muncește, în timpul liber el trebuie să lucreze. — Vă declarați, cu alte cuvinte, pentru o odihnă ac­tivă, împotriva imobilismului fizic sau spiritual... — Eu am o vorbă : „Săptămîna muncesc și duminica lucrez“. Timpul liber trebuie să fie folosit la modul con­structiv întrucît el oferă omului posibilitatea perfecționării continue a valorii sale sociale. Timpul liber folosit astfel, rațional, oferă omului cultura necesară profesiunii lui. Pen­tru cei care nu-și impun o astfel de raționalizare a timpu­lui liber, acesta se transformă intr-un cronofag. — Dar pentru cei preocupați în acest timp liber de probleme în care este implicată vocația lor ? — Pentru aceștia el constituie un permanent tonic, util atît consolidării fericirii pe care fiecare o visează, cît și prelungirii vieții lui și a sentimentului de tinerețe. Și, desigur, aceasta se reflectă, indirect și insidios pe plan so­cial, profesional, moral — deci și asupra preocupărilor de bază, asupra contextului în care trăim, pînă la urmă asupra CONVORBIRILE DE JOS producției, fie ea materială sau spirituală. — Profesorul Gh. Marinescu, savantul neurolog, spu­nea că nu există metode de a-ți prelungi viața, în schimb stă în puterea omului de a nu și-o scurta. — Exact. Prin vicii sau prin fericire de moment — a­­tracție pentru o parte din tineri — a căror recoltă este delic­vența și îmbolnăvirea. E un lucru dovedit că anumite ex­cese, unele modalități de distracție (uzul alcoolului pînă la abuz), duc la violențe, la încălcarea legii. Tînărul în speță își scurtează viața, inconștient desigur. — Există noțiunea „coeficientului de fericire“... — Oamenii caută coeficientul de fericire. Prin domi­narea fericirii (așa cum o înțeleg unii) se deschide calea nevrozei, a senilității premature. De aceea, libertatea de a trăi nu trebuie confundată cu libertinajul care năruie con­dițiile morale, etice ale societății, devenind un germene no­civ. In multe țări, mai ales în unele care servesc ca „model“ pentru unii tineri care nu se opresc pe aspectele pozitive, de urmat, în multe țări deci libertinajul contemporan do­mină în domeniul relațiilor dintre oameni. — Vă referiți la anume relații ? — La cele de psihologie, erotice etc. — In general, ne plîngem că avem timp liber plțin, aglomerat. Ai vrea să citești o carte sau un ziar, te atrage o plimbare sau o excursie, dar nu renunți nici la televizor, la cinematograf, sau teatru, la un spectacol sportiv sau la un joc de societate. Intrăm deci în „criză de timp“ tocmai în timpul liber. Este posibilă oare o nevroză datorată tim­pului liber? Și mai ales, cum poate timpul liber preveni o nevroză ? —­ Timpul liber din punct de vedere al igienei psiho­logice și al psiho-profilaxiei „epidemiei de nevroze“ tre­buie utilizat pe cale fizică pentru cei cu muncă intelectuală. In excursii efectuate neapărat intr-un anturaj de bună dis­poziție și de savurare a farmecului pe care îl dăruiește na­tura. Sportul trebuie să concorde cu cultivarea aptitudini­lor pe care le are fiecare. Ad­ică, nu zici: „Joc fotbal pen­tru că astfel voi avea posibilitatea să fac deplasări“. Ci : „Joc fotbal pentru că jocul acesta îmi place mai mult“. — Și pe cale psihologică ? — Prin îmbogățirea culturii generale, citind cărțile pe care nu ai timp să le citești în cadrul activității profes­sionale. Lectura trebuie să se îndrepte și spre acele cărți care oferă o doză de plăcere, dar să fie și utilă­ Altfel, chiar și o lectură poate deveni toxică. Aș recomanda și cultivarea unor pasiuni în domeniile estetic, tehnic, filo­zofic, pasiunile pentru colecții, pentru horticultură, dacă vreți pentru pescuit, pentru creșterea păsărilor (există columbofili) și alte divertismente care însă trebuie să fie utile persoanei și mediului social. — Dacă am conchide că, in linii mari, cei cu activi­tăți profesionale care presupun un efort fizic trebuie să se recreeze prin modalități intelectuale și invers, am trage o concluzie logică ? — Da. — Vă mulțumim și vă propun o discuție viitoare despre modă. DOREL SCHOR I. C. H. Șantier construcții hidrotehnice B-dul 1 MAI nr­ 37 CONSTANȚA angajează de urgentă la lucrările de construcții pentru dezvolta­rea Șantierului Naval Constanța, muncitori necalificați în număr nelimitat-Muncitorii beneficiază în afară de sala­riul tarifar, de indemnizație de șantier de 4 lei pe zi, cazare gratuită, masa la cantină contra cost și costul transportului de la do­miciliu la șantier. La angajare ,se va prezenta și una foto­grafie de 4/3 cm pentru legitimație de in­trare în port. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI BOTOȘANI COMITETUL EXECUTIV Lista de preturi nr. 26 ANEXA LA DECIZIA NR. 257 DIN 28 IUNIE 1971 . Preț cumpărare contract - lei Preț vînzare cu amănuntul­­ lei Data intrării în vigoare Denumirea calitatea calitatea --------------------------­produsului U­M ---------------------------------- ----------------------------------- cumpă- vînza­____________________________________________ ___________ |________U________rare_________re__________ Roșii perioada kg. 4,65 4,00 3,00 6,80 5,90 4,40 1 VII 2 VII Roșii kg. 3,65 3,00 2,50 5,30 4,40 3,75 6 VII 7 VII Varză albă kg. 0,65 0,50 0,35 1,00 0,85 0,65 1 VII 2 VII Ardei gras kg. 6,70 5,20 3,95 9,70 7,65 5,90 1 VII 1 VII Cartofi timpurii kg. — 1,00 0,75 — 1,90 1,50 1 VII 2 VII Vinete kg. 5,20 4,00 3,00 8,00 6,40 5,00 1 VII 1 VII Mazăre verde păstăi — 1,10 — — 1,70 — 1 VII 2 VII Fasole verde păstăi fideluță și grasă kg. — 2,00 — — 3,00 — 1 VII 2 VII Fasole verde păstăi alte soiuri kg. — 1,40 — — 2,15 __ 1 VII 2 VII Castraveți salată kg. 1,95 1,50 1,15 3,15 2,50 2,00 1 VII 2 VII Castraveți cornișor 3 — 6 cm lungime kg. — 3,50 — — 5­00 __ 1 VII 1 VII Castraveți cornișor 6,1 — 9 cm lungime kg. — 1,90 — — 2,75 — 1 VIT 1 VII Cireșe alte soiuri pietroase kg. 3,25 2,50 1,90 5,00 3,90 3,00 1 VII 2 VII Cireșe soiuri nepietroase kg. 2,60 2,00 1,50 4,10 3,20 2,40 1 VII 2 VII ViȘine kg. 3,90 3,00 2,25 6,00 4,70 3,50 1 VII 1 VII Calse kg. 2,75 2,10 1,60 4,85 3,90 3,10 1 VII 1 VII căPșuni kg. 5,00 4,50 3,00 7,70 7,00 4,70 1 VII 1 VII

Next