Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-07-22 / nr. 3190

CLOPOTUL PAGINA 2 i.Avem musafiri în sat“ ră­­m­îne o sărbătoare a tinereții, atît prin cei care evoluează pe scenă cit și prin cei care-i ur­măresc, cu toate că ea s-ar vrea a tuturor vîrstelor. Cel puțin așa ne-a lăsat impresia manifestarea astfel întitulată (n-am văzut decît o titulatură schimbată față de manifestările la care am asistat în verile tre­cute) organizată la Mihălășeni. Prin compoziția participării —­ faptul a fost determinat și de organizarea ei relativ mai de­parte de sat dar trebuie avută în vedere ponderea specifică mare deținută de tineri în populația a copleșit noastră — tineretul prin prezența sa toate celelalte vîrste. Aceasta ar fi impus organizatorilor­­ că­minul cultural Mihălășeni, reprezentat prin Lucreția Ro­­manescu, soția directorului — de unde pînă unde această fi­lieră a sarcinilor n-am înțeles !) o conduită aparte, mai respon­sabilă, avînd în vedere miza e­­ducativă a întregii manifestări. Or, au fost neglijate o seamă de laturi care au scăzut valoa­rea generală a întîlnirii cu mu­safirii (pe care am fi dorit-o cu un anumit fast). Scena, a­­menajată într-un cadru natural ce putea pune în evidență bu­­nul­ gust, a primit drept fundal niște pături, nu toate de ace­leași culori, luate probabil de la casa de nașteri. E sigur că nici nu s-ar fi aflat un loc mai potrivit scoarțelor pentru armonizarea țărănești de prin partea locului, din care bănu­im prezența a una două în fie­care casă din cele cîteva mii ale comunei. De altfel, o expo­ziție a artizanilor locali, pre­văzută de regulamentul mani­festării a și lipsit, după cum nu se afla nici o tonetă cu cărți, ziare, reviste, la fața lo­cului, treabă ce ar fi revenit în sarcina cooperativei de con­sum. Ce se afla însă ? — Rom, coniac, lichior, vin la discreție, iar apa mine­rală și bere în cantități ceva mai mici. Acesta a fost în rezumat răspunsul lui Ion Avădăni, pre­ședintele cooperativei de con­sum din Mihălășeni. L-am în­trebat dacă a citit recenta ex­punere a tovarășului Nicolae Ceaușescu și și-a reamintit brusc că la manifestările dis­tractive ale tineretului, condu­cerea partidului a dat indica­ții să nu se mai pună în vînza­­re băuturi alcoolice. Deci anu­mite lucruri se știu la Mihălă­șeni dar în virtutea unui cu­noscut obicei se procedează ca și mai înainte... La un moment dat am avut impresia că erau mai mulți oaspeți decît localnici printre artiștii amatori și am cerut ex­plicații. — Intr - adevăr, mai lipsesc unii: 7 sunt pe combine la se­ceriș, ne-a spus tovarășa Ro­­manescu; momentul pentru o astfel de manifestare e ales nepotrivit. Oamenii sînt la lu­cru. Echipa de fotbal, în frunte cu inginerul șef, principalul ei animator, lipsește­­ n.n. pînă la urmă echipa locală s­a prezen­tat dar au plecat adversarii lor de la Dobîrceni, grăbiți proba­bil și de faptul că se aflau acolo de mai multe ore, dar la chioșcurile cooperativei de consum nu­ se găsea nimic de mîncare). Deci, cu deficiențele organi­zatorice arătate, manifestarea a fost numai pe jumătate reali­zată. Referitor la mesajul, la conținutul și nivelul Interpre­tării am consemnat părerea tovarășului Vasile Andreescu, metodist la Casa de creație: „Au avut în repertoriu piese cu mesaj patriotic ,de remar­cat prezența frecventă a lui Vasile Alecsandri, în recitări, ■ montaj literar-muzical etc. Cu un nivel artistic mai ridicat s-au prezentat formațiile de la Dîngeni, între ai căror compo­nenți remarcăm pe Lucia Pasat (recitatoare), Valerica Pînzaru (solistă la muzicuță), Ioan Ma­­nolache (monolog); de la Mi­hălășeni am reținut pe Rodica Romanescu (recitatoare), Stra­­t­ca Crăciun (muzică populară), Tom­a Guiță (muzică ușoară) și Vasile Anițoaie (la fluier). De la Dobîrceni — un nume: Ștefania Nichifor — (recita­toare)“. „AVEM MUSAFIRI IN SAT" Mihălășeni« IN VIRTUTEA UNUI CUNOSCUT OBICEI Ibănești­­ NU NUMAI POPULAR­ITATEA PIESELOR ASIGURĂ SUCCESUL DE PUBLIC La Ibănești această sărbă­toare tradițională s-a desfășu­rat sub semnul animației ge­nerale. Un mare număr de ce­tățeni au ținut să fie prezenți la dialogul artistic ce avea loc, punctat cu momente muzicale de autentic rafinament și sce­nete satirice vizînd direct as­pecte din viața cotidiană a sa­tului. Musafirii, artiștii ama­tori și sportivii din comuna Cristinești și-au onorat presti­giul dobîndit în ultima vreme, cu ocazia diverselor confrun­tări. Cîteva cuvinte despre reper­toriu. In linii mari programele au coincis, cuprinzînd brigăzi artistice de agitație, montaje literar - muzicale, grupuri vo­cale, dansuri, taraf, recitări etc. Am remarcat strădania instructorilor de a întocmi un repertoriu adecvat, care să răs­pundă nu atît regulamentului cît și dorinței și exigențelor concrete ale publicului. La a­­cest capitol o mențiune în plus se cuvine artiștilor amatori din Cristinești, unde piesele inter­pretate de taraf au exprimat tezaurul folcloric local (Hora Darabanilor, Sârba de la Tres­­tiana etc.) iar brigada de agi­tație „De toate pentru toți“ a izbutit să țină treaz intere­sul spectatorilor, prin ancora­rea tematicii în realitatea ime­diată a muncii și vieții. Pri­vind conținutul de idei nu pu­tem trece cu vederea unele in­consecvențe ale recitatorilor- Atît gazdele cît și oaspeții au ales poezii cu calități declama­­tive, de efect teatral deci, ne­­glijîndu-se oarecum mesajul, faptul că ele se adresau sau nu imperativelor actuale. Ab­solut neinspirate s-au dovedit grupurile vocale de muzică u­­șoară, primite de altfel fără entuziasm de cei prezenți. De unde concluzia că nu popu­laritatea pieselor poate asigu­ra succesul de public al aces­tor formații, ci rezonanța lor afectivă și, firește, calitatea interpretării. Sătenii sunt foar­te receptivi, ei își exprimă fă­ră menajamente impresia cri­tică. Multe pasaje satirice au fost subliniate cu ropote de a­­plauze sau rîs sănătos ca și evoluția deosebit de revelatoa­re pentru noi a elevei Elena Ostafi din Cristinești. Reci­tind o cunoscută pagină din „Amintirile“ lui Creangă, tî­­năra interpretă a oferit specta­torilor, cu impecabilă dicție și nuanțare scenică, momente vi­brante și atractive. Am remar­cat, de asemenea, acuratețea cu care Dragomir Căruceru din Fundu-Herții a executat selec­­țiuni de dans popular, foarte dificile, sau relieful sonor, bine regizat, al interpretei de mu­zică populară Maria Gorcea din Ibănești. Exemplele amin­­tite, concludente pentru ele însele, nu pot ascunde totuși deficitara pregătire a majori­tății celor aduși pe scenă. Dim­potrivă. Considerăm totodată că și problema vestimentară este soluționabilă, atît la Ibă­­nești cît și la Cristinești; une­le împrejurări, ce reclamau cu fermitate costumul național, au lăsat să se vadă (și ele) preocuparea sumară, pripa cu care au fost încropite forma­țiile. De altfel, în privința or­ganizării, pot fi formulate su­ficiente observații critice. Di­rectorul căminului cultural din Ibănești, Vasile Gafițeanu, va trebui să-și însușească temei­nic pentru viitor toate obliga­țiile unei bune gazde- Nu pu­tem încheia fără mențiunea că juriul a fost lipsit de servici­ile competente ale unui repre­zentant din partea C.J.E.F.S. Absența acestuia a provocat, în cadrul întrecerilor sportive, momente de ilaritate și derută, divergențe etc. poezia „Patria“ de George Lesnea, solista de muzică populară Veronica Nițosu din Corni (a interpretat bucățile „Mitru meu e pădurar“ și „Ce te ții bade de mine“) și clari­netistul Pintilie Cojocaru din Sarafinești. Brigada artistică de agitație a căminului cultural Corni, cu tema „Cîntă și dansează satul“, s-a prezentat sub așteptări, iar restul numerelor din program, la ambele cămine culturale, au fost șterse, neinteresante, să­race în conținutul de idei, în transmiterea mesajelor și cu carențe în interpretare, cu scă­deri în ce textelor, în privește calitatea ținuta interpre­ților. Ne-a surprins lipsa forma­țiilor corale din concurs, con­­semnînd doar justificările ne­întemeiate ale celor doi direc­tori de cămine culturale. In ce privește acțiunile sportive, S-au desfășurat întîlniri de fot­bal și volei pe terenuri cu to­tul necorespunzătoare, ceea ce denotă o lipsă de răspundere din partea edililor comunei. Nereușita manifestărilor de la Corni își are cauza și în u­­nele neajunsuri sub raport or­ganizatoric : lipsa nemotivată a unor formații și interpreți cunoscuți, o foarte slabă popu­larizare a acțiunii în rîndul cetățenilor, greutăți în asigu­rarea mijloacelor de transport pentru formațiile de la Vlă­deni, absența cadrelor didacti­ce de la organizarea și desfă­șurarea concursului (numai 4 cadre didactice și cei doi di­rectori de cămine au răspuns prezent). Primarul comunei - gazdă, Constantin Lupu nu a avut prilejul să discute desfășura­rea concursului și alte proble­me reclamate de această ac­țiune cu tovarășul Dumitru Danilescu, primarul comunei Vlădeni, deoarece acesta a lip­sit. Pe scena concursului, tinerii din comuna Mitoc Fotografia: I. HELICI Corni: PREZENTE ȘTERSE ȘI ABSENTE La Corni, pe o vreme fru­moasă, un numeros public a venit să aplaude formațiile ar­tistice de amatori din localita­te și ale musafirilor, vecinii din comuna Vlădeni. Avînd în vedere tradiția cultural - artis­tică existentă în aceste locuri, succesele anterioare, așteptări­le spectatorilor și ale juriului, au fost satisfăcute parțial. Ne referim, în primul rînd, la im­presia bună făcută de forma­țiile de dansuri de la Corni și căiuții (cu „obiceiuri strămo­șești“) de la Sarafinești, care au readus pe scenă frumusețea portului și jocului popular lo­cal, vigoarea și talentul dan­satorilor, apreciați și bine­cunoscuți pe plan județean sau de la confruntări anterioare, pe plan național. De la Vlădeni s-au remarcat prin tematica actuala, prin mesajul patriotic și educativ transmis, cît și prin interpre­tare, brigada artistică de agi­tație cu tema „Secvențe“ și montajul muzical - literar „Cîntare partidului și țării“, formații răsplătite, pe merit, de aplauzele spectatorilor și aprecierile pozitive ale juriu­lui. Impresii bune au făcut, de asemenea, recitatoarea Magda Aștefănesei din Vlădeni cu stop-cadru • stop-cadru • stop-cadru • stop-cadru SALARIAT DE BUNA VOIE... (I) Primul ciclu de scurte an­chete, readuce in atenția ci­titorilor ziarului nostru, a întregii opinii publice o pro­blemă de maximă importan­ță, comportînd largi semni­ficații pe plan etic, moral. Folosirea integrală a fondu­lui de timp destinat în ex­clusivitate producerii de bunuri materiale și spiritua­le, constituie o reflectare clară a conștiinței sociale și tocmai de aceea faptele ne­gative constatate de noi și supuse aprecierii, trebuie determinate să dispară de pe fondul general de muncă încordată și plină de abne­gație a tuturor oamenilor. Acceptînd de bună voie și nesilit de nimeni condiția de salariat, se acceptă de fapt totalitatea drepturilor și a îndatoririlor ce decurg din aceasta, și, în primul rînd, acela de a munci efectiv, fo­losind judicios fiecare minut din timpul afectat produc­ției. ★ Punctul turistic „Stîna Bai­sa“, ora 11,05- La una din mese se află un grup de șase persoane. In spate, printre copaci se află parcul auto­vehiculul nr. 21 - BT . 125. Aflăm de la conducătorul auto Florică Oniciuc că res­pectiva mașină aparține I.G.C.L. Botoșani. Aflîndu-se la dispoziția celor trei sala­riați ai întreprinderii, aflați și ei, la rîndul lor, în inspec­ție pe șantierele din Mănăs­tirea Doamnei și Agafton. Ne interesăm de numele celor trei tovarăși găsiți „pe te­ren“, dar, ca urmare a unei subite amnezii generale, ni­meni nu mai știe cum îi cheamă. Mai mult, intrigați de prezența noastră nedori­tă, ni se obiectează faptul că nu lăsăm șoferul (singurul vinovat în aparență) să-și termine gustarea. Reveniți a doua zi, în bi­roul inginerului șef al în­treprinderii, tovarășul Petru Ceauș, și prezentîndu-i foto­grafiile și banda de magne­tofon realizată, cu această ocazie, aflăm componența grupului surprins la Stîna Baisa în timpul orelor de program ! 1. Eugenia Oberschi, teh­nician normator­ 2. Ioan Cardaș, economist, președintele comitetului sin­dicatului pe întreprindere. 3. Chirilă Anchita, tehni­cian constructor. 4. Florică Oniciuc — con­ducător auto. Verificînd în prezența to­varășilor Vasile Moldoveanu (contabil șef), Traian Mi­­ghiu (șef serviciu salarizare), inginer Romulus Ionescu (șe­ful secției construcții), actele legale referitoare la prezen­ța și mișcarea salariaților in timpul zilei de joi 15 iulie 1971 — ziua anchetei noastre — constatăm următoarele : — Cei patru salariați au semnat condica de prezență la începerea și terminarea programului. — Tovarășa Eugenia O­­berschi se deplasează cu bi­letul de voie nr. 32, în „in­teres de serviciu“ pe un tra­seu nestabilit și cu atribu­­țiuni nespecificate. (După cum ne informează șeful ser­viciului salarizare Traian Mighiu, biletele de voie sunt valabile numai pentru raza orașului, sau cel mult in km­­ ? în afara lui).­­ In foaia de parcurs a autovehiculului 21 - BT -125 așa cum era de așteptat, nu este operată mișcarea reală, omisă fiind staționarea efec­tuată la sus-numitul obiectiv turistic. Locțiitorul secretarului or­ganizației de partid, tovară­­șul Vasile Șova ne mărturi­sește că lucrurile întîmplate sînt cu atît mai greu de ex­plicat, cu cît, recent a avut loc o adunare de partid în care s-a analizat disciplina în producție a comuniștilor, în mod special problemele legate de folosirea integrală a timpului de lucru­ Așadar, așteptăm, răspun­sul. .. IOAN NEGREA Stăuceni: IMPROVIZAȚIA­­ STĂPÎNĂ PESTE TOT Programul ce s-a prezentat la Stăuceni, unde pe lîngă gazde au participat și artiștii amatori din Gorbănești, ne-a confirmat că manifestarea la care ne referim s-a pregătit în pripă, că nu i s-a acordat im­portanța cuvenită, nici măcar din respect pentru spectatori. Există un regulament, s-a fi­xat din timp data desfășurării concursului și totuși... Cu o zi sau două înainte au fost che­mați cîțiva tineri- S-a rememo­rat un text de brigadă sau montaj, ce s-a mai prezentat la cine știe cîte ocazii anterioare, s-au recrutat cîțiva soliști — pe cît posibil să cînte și „u­­șoară“ și „populară“ — și a­­poi... pe scenă. Iată consecin­ța unei asemenea pregătiri : din programul prezentat de gazde n-am selectat decît un singur moment mai valoros și anume cel oferit de interpreta de muzică populară Sonia Ma­­covei. Cu o oarecare superiori­tate valorică s-au prezentat „musafirii“. Dar și în cadrul programului lor am regretat interpretarea la unison a unor melodii neadecvate de către grupul vocal, confecționarea din „lipituri“ a montajului li­terar, sau prezentarea unor piese desuete de muzică ușoa­ră. ★ Semnal­ând deficiențele con­statate duminică în cele patru centre de­­ concurs, ar fi de do­rit ca ele să constituie și un reper în organizarea programe­lor artistice ce se vor desfă­șura în viitor în cadrul ace­leiași manifestări, pentru a nu mai avea ocazia să le reîntîl­­nim. I. MAXIMIUC, GH. TANA­­SESCU, V. TEIȘANU și S. AILENEI RADIO VINERI 23 IULIE 1971 6.00 Muzică și actuali­tăți. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. 7.25 Bună dimineața, copii! 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melo­dia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, me­lodia preferată. 9.30 Memoria pămintu­­lui românesc (relua­re). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Dobrogea­ 10.30 Fonoteca pentru copii,­­Dor de dru­meție“ — cîntece și versuri. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzi­cal al popoarelor. 11.15 Consultație juridi­că. 11.50 Cotele apelor Du­nării­ 12.00 Trei melodii cu Corina Chiriac. 12.30 Intilnire cu­ melo­­dia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii. 15.00 Buletin de știri. 15­ 05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20­05 Muzică populară. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada noc­turnă. • La Dorohoi brigăzile de muncă patriotică ale tineretu­lui își dovedesc pe deplin e­­ficiența. De la 21 iunie și pî­nă astăzi inimoșii tineri care lucrează pe lîngă fabrica de cărămizi au realizat prin mun­ca lor o economie de peste 20 000 lei. O altă brigadă pa­triotică formată din elevi, lu­­crînd la C.A.P., a legat peste 15 000 butași de viță, partici­­pînd de asemenea la plivitul porumbului și răritul culturi­lor de morcov. • Tot la Dorohoi aflăm că timp de 6 zile un grup com­pus din 45 tineri a inițiat o intensă acțiune de colectare a plantelor medicinale- Mențio­năm cîteva nume evidențiate : Vasile Răileanu, Ion Roșca, Vasile Luca, Alexandrina A­­listar, Vasile Colesniuc și alții. Bilanțul acțiunii : 1 tonă de plante medicinale. • Este în curs de finalizare concursul „Cartea tehnică și producția“ inițiat de Fabrica de confecții Botoșani. Desfă­șurată de-a lungul a patru luni, întrecerea a urmărit însușirea de către muncitorii tineri a tehnologiilor de fabricație a­­vansate. CA­TRE­I INDUSTRIALIZARE A ZOOTEHNIEI Cu prof. dr. G. A. ȘTEFANESCU și conf. dr. V. TAFTA Sectorul zootehnic ocupă, în țările cu agricultură rațio­nal organizată, 50 la sută din întreaga valoare a producției agricole globale. Problema alimentației la nivel mondial este lupta pentru proteine de natură animală. Specialiștii au în vedere transformarea produselor de natură vegetală — care rămîn disponibile — în produse de origine anima­lă, care au o mult mai mare valoare alimentară și biolo­gică. In plus, sectorul zootehnic oferă omului și alte pro­duse, folosite în industria ușoară. Plecînd de la acest punct de ve­d­re și ținînd seama de perspectivele dezvoltă­rii sectorului zootehnic, ca și ale industriei alimentare în județul Botoșani, am avut o convorbire cu prof. dr­ G. A. Ștefănescu, șeful catedrei de zootehnie specială și cu conf. dr. V. Taftă, de la Institutul agronomic București.­­ Problemele esențiale în domeniul creșterii animale­lor, conform directivelor partidului, sunt specializarea și concentrarea, ceea ce determină industrializarea producției animaliere- Sunt sectoare în care s-au obținut succese mari, iar perspectivele sînt dintre cele mai promițătoare. In sectorul avicol, de pildă, pînă în 1975 trebuie să se pro­ducă peste 200.000 tone carne, numai în fermele de stat. CONVORBIRILE DE JOI Paralel se înregistrează progrese și prin stimularea orga­nizării pe b­aze intercooperatiste a creșterii industriale a păsărilor. O dezvoltare prodigioasă cunoaște sectorul porcine. Și în creșterea tauri­nelor sunt untăți cu caracter industrial, însă problema trebuie aici rezolvată de ferme specie­­zate care să se dezvolte în funcție de unele parti­­cularități zonale. — V-am ruga să vă referiți, în acest context, la preocu­pările de cercetare științifică care sunt în atenția dv­— Avem în vedere îmbunătățirea indicilor calitativi și cantitativi. Cercetările noastre se îndreaptă spre obținerea unor linii cu producție ridicată și rezistente la afecțiuni. Alte studii se ocupă de îmbunătățirea tehnologiei de creș­tere în sectorul industrial, precum și de creșterea animal­e­lor mici și animalele d d­e blană. Ne interesează produce­­­ea de broailer —_ilijeret crescut special pentru producerea de carne — avînd în vedere că aici avem cel mai redus consum de furaje pentru obținerea unității de produs.­­ In județul Botoșani­ funcționează Stațiunea experi­mentală zootehnică Popăuți. Cum vedeți dv. rolul și per­­spectivele sta­țiuni botoșănene în cadrul eforturilor de care ați pomenit ? — Aveți în județul dv. unica stațiune experimentală din țară cu destinația , ameliorarea, perfecționarea și crea­rea unui caracul nou negru și p­rimăria. Specificul ei este „°ectorul ovin de rasă m­eltele“. La Popăuți se fac cerce­tări de fundamentare științifică, dar și cercetări cu carac­ter aplicativ ale căror rezultate vor fi apoi difuzate în zona Moldovei, ce urmează a fi, pe baza concluziilor, raională pentru creșterea caraculului. Preocuparea fundamentală este aici crearea unui tip local de caracul și stabilirea celor mai eficiente variante de încrucișări industriale cu rasa țurcană neagră, brumărie și, mai puțin, albă, în scopul spo­ririi și îmbunătățirii ei­— Organizația pentru alimentație și agricultură — F.A.O. — de pe lîngă O.N.U., pregătește pentru specialiștii din întreaga lume un simpozion pe tema „Creșterea și ame­­r­izarea oilor de rasă caracul“. Acest simpozion va avea loc peste puțin timp în țara noastră... —... la care vor participa oameni de ști­ință din U.R.S.S., Iran, Afganistan, Africa de Sud, Africa de Sud - Vest, Austria, Germania, Portugalia etc. vor face o vizită de studii la Stațiunea experimentală zootehn­i­că Popăuți. S-au planificat deja, în vederea evenimen­tului, fătări în „contra­sezon“ dirijate cu diferiți biostimu­­latori hormonali. Specialiștii botoșăneni vor putea face astfel cunoscute bunele lor rezultate, ca și date foarte in­teresante despre influența nivelului și modului de alimen­tație în faza de gestație, asupra calității pietrel­­or. Va fi și un foarte bun prilej de afirmare a județului Botoșani. Dr. DOREL SCHOB TELEVIZIUNE JOI 22 IULIE 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba ma­ghiară. Azi : Județul Covasna. 18.30 La volan. Emisiune pentru condu­cătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agri­cultură­ 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10­15 minute despre sănă­tatea dr. Cura heliomarină. Invitatul emisiunii conf­ dr. Nicolae Teleki. — 20.25 Anchetă — dezbatere. Turneul teatral­ 21.10 Antologia umorului. 21.35 Cadran internațional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internațională. 22.20 Interpretul săptămânii. Dorina Drăghici. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii pro­gramului 1. RADIO IAȘI VINERI 23 IULIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu. 6.30 Actualitatea în agricultu­ră. 7.00 Medicul vă sfătuiește. 7­30 Breviar legislativ. 8.00 închiderea emisiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Publicitate radio. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 17.45 Preocupări cotidiene. 18.00 Orchestre românești de muzică ușoară. 18-30 Prezențe românești pe glob. 18.50 Cîntare României socia­liste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală româ­­nească. 20.00 Serile muzicale ale stu­dioului-20.30 Pagini literare. 23.00 închiderea emisiunii. ARCA LUI NOE Loc pentru pescuit Următorii: Ion V. Bahnariu, Gheorghe V­acar­iu, Gheorghe Ivănescu, Haralambie D. Dubei, Aurel F. Hladnic, Petre Avîr­­vărel, Ion P. Duță au fost gă­siți ademenind pești In vîrf de cirlig camuflat cu rime, pe malul iazului din Avrămeni. Iar nu mai practic, Ion Gusti, săvirșea aceeași candidă ope­rațiune plutind in derivă pe camera de cauciuc a unei roți de tractor. Pentru că locul res­pectiv de pescuit nu le era permis niciunuia, i-am invitat, pe toți, să pescuiască in ape neutre, pe bordul milenarei noastre ambarcațiuni. Noroc la pește! Cu dobîndă Materialele necesare șantie­rului de instalare a liniei de inaltă tensiune se transporta cu tractor și remorcă, Neculai Feciuc din Ungureni. Prevăză­tor și stringător, de cite ori se ivea prilejul, Feciuc lăsa cite ceva din materiale și pe acasă. Pină o percheziție i-a găsit, la domiciliu, 600 kilogra­me ciment și altele, pe care, evident, Feciuc va trebui să le restituie. Și incă cu dobîndă ! Alte deplasări Alte deplasări cu folos per­sonal făcea, de astă dată pe­destru, Constantin Atolanei, factor poștal la Oficiul Săveni. Care preda în bune condițiuni doar scrisori și colete, silind banii la un itinerar mai scurt, spre buzunarele proprii. Dar destinatarii s-au sesizat, ast­fel că și activitatea lui Atofa­­nei și-a schimbat destinația capătind, brusc, alt profil. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT

Next