Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-08-05 / nr. 3202

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3202­­ joi 5 august 1971 4 pagini 30 bani Se desfășoară din plin, de cîteva zile — precedate de adunări pe secții, sectoare, ateliere — adunările generale ale salariaților (sau reprezentanților acestora) la nivelul întreprinderilor și organizațiilor economice, formă de mani­festare deplină a dublei calități a oamenilor muncii, pro­prietari ai mijloacelor de producție și producători ai bunu­rilor materiale, adunări in cadrul cărora se înfăptuiește ideea, ridicată la rang de principiu în ultimii ani, ca fieca­re muncitor, fiecare salariat să participe direct la adopta­rea deciziilor și opțiunilor de bază în activitatea între­prinderilor. Dezbătind rezultatele obținute în prima parte a anului și stabilind programe de măsuri concrete pentru realizarea exemplară a planului în lunile următoare ca și în 1972, ac­tuala ediție a adunărilor generale ale salariaților — spre deosebire de cele anterioare — este dominată de viziune revoluționară, de un înalt spirit de exigență și combativita­te muncitorească imprimat de recentele măsuri propuse de către tovarășul Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbunătă­țirea activității în domeniul muncii politice, ideologice și cultural - educative. Ca un fir roșu străbate întreaga desfășurare a adună­rilor ideea că toate acțiunile întreprinse pe linia organi­zării, perfecționării și conducerii producției trebuie să fie privite ca un act politic de participare conștientă la fău­rirea noii orînduiri, necesitatea de a transforma conștiința într-o puternică forță propulsivă care să contribuie la ob­ținerea unor rezultate cit mai bune în activitatea fiecărui participant la producția de bunuri materiale. Redăm în cele ce urmează aspecte de la cîteva adunări generale ale salariaților care au avut loc în ultimele zile. DESFĂȘURAREA ADUNĂRILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR Modalitate de participare conștientă la conducerea activității economice Se lucrează la turnarea primilor piloți care vor forma scheletul viitoarei Fabrici de sticlărie din Dorohoi Fotografia : I. NEGREA LA U.F.RMA. Puternic îndemn la gîndire creatoare Colectivul de muncă, în frun­te cu comuniștii, de la această cunoscută uzină pentru rezul­­tatele-i bune cu care se înscrie an de an în economia indus­trială a județului, au dat, cu ocazia recentei adunări genera­le a salariaților, o înaltă a­­preciere recentelor măsuri pro­puse de către secretarul gene­ral al partidului și au eviden­țiat: marea valoare a indicați­ilor cu privire la necesitatea creșterii conștiinței socialiste a oamenilor, înțelegerea legăturii indisolubile dintre aspectul particular și în același timp social al activității prestate. Prima jumătate a acestui an economic a adăugat la biogra­fia uzinei rezultate remarcabi­le : planul producției globale industriale a fost depășit cu 2,6 milioane lei ; cel al produc­ției marfă cu 3,3 milioane ; in­dicele de rentabilitate cu 5,7 la sută. Una dintre preocupă­rile de seamă ale comitetului de direcție în această perioa­dă a fost adîncirea diversifică­rii procesului de producție, în 1971 realizîndu-se aici 310 re­pere de piese de schimb pen­tru tractoare și mașini agrico­le (din care 94 pentru prima dată în uzină), precum și 34 de utilaje (din care 8 sînt noi). Acțiunea de asimilare a noi tipuri de mașini și utilaje — arăta în cuvîntul său ing. Lu­dovic Reghenstreit, președin­tele comitetului de direcție — se înscrie pe linia indicațiilor conducerii partidului nostru de a folosi cît mai eficient gîndi­­rea și inteligența tehnică a ca­drelor de specialiști pentru a se renunța la importul costisi­tor al acestor utilaje. Fiindcă cea mai mare parte a pieselor de schimb și utilajelor ce se fabrică aici se referă la pro­duse care în mod obișnuit se aduc cu valută de peste gra­nițele țării, pregătirea temei­nică a tehnologiei de fabrica­ție, a S.D­­.-urilor a constituit obiectul multor intervenții (Gh. Drîmbei, Emil Rață, D. Moșneagu, D. Lupu, D. Cercel ș.a.). In prezent în uzină se fac­ febrile pregătiri pentru intro­ducerea în fabricația de serie în anul viitor a noi mașini și utilaje. De altfel anul 1972 marchează o nouă etapă în e­­xecutarea de utilaje de o și mai mare complexitate tehni­că. Specialiștii au și de astă da­­tă un cuvînt greu de spus și, așa după cum a rezultat din in­tervenția tehnologului șef I. Mihalache, pregătirile nu țin pasul cu programul asimilări­lor . „Ar trebui să facem mai mult pentru intensificarea muncii politice educative in rîndul muncitorilor, a specia­liștilor noștri — spunea ing. Ion Mihalache. Recentele do­cumente ale partidului consti­tuie pentru noi un puternic în­demn la gîndire creatoare, o chemare la care sîntem hotărîți să răspundem printr-o parti­ (Continuare in pagina a Ill-a) I LA 1.11, DOROHOI Conștiința și responsa­bilitate muncitorească întreprinderea de industrie locală dorohoiană se situează — prin rezultatele dobîndite în prima jumătate a anului — printre unitățile­ de frunte ale județului. O producție supli­mentară de 2,1 milioane lei materializată, în peste 3000 tone turbă, 36,4 mii site, 157 m.p. covoare, 159 mii tu­buri ceramice , etc. Au fost asimilate 55 de noi sortimente din care s-au și introdus în producție 30 de articole iar la export sarcinile stabilite prin plan au fost cu mult depășite. Realizarea unui volum sporit de economii față de plan a dus la reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă de la 831 la 783 lei, adică cu 48 lei, iar cheltuielile materiale au fost diminuate — sub nivelul sta­bilit inițial — cu 64 lei. Aces­tea sunt realizări cu care colectivul de muncă al întreprinderii se poate, pe bună dreptate, mîndri. Spiri­tul de exigență și înalta res­ponsabilitate muncitorească pentru și mai bunul mers al întreprinderii a­ caracterizat dezbaterile din recenta aduna­re generală care a avut loc. Cu multă combativitate a fost criticată de de la situația îngrijorătoa­Fabrica „Granitul" din Mihăileni,­­ unde în ultima perioadă de timp atît respon­sabilul fabricii, Nicolae Po­­honțu, cît și maistrul de pro­ducție, Ioan Gangeleschi, ma­nifestă­ lipsă de grijă pentru asigurarea unui finisaj mai în­grijit produselor­­ care poartă marca fabricii, la fel numărul mare de absente nemotivate înregistrate la fabrica de că­rămizi (43 la sută din totalul absențelor pe întreprindere) și aceasta în condițiile cînd unitatea a fost nevoită — pentru realizarea producției respective — să plătească un număr de 54.785 ore supli­mentare, echivalentul a 0343 zile-om, aproape 18 la sută fată de fondul de timp calen­daristic. Asupra lipsurilor și neajunsurilor a fost tras cu atît mai mult concen­triticii cu cît în semestrul focul II n.c., și îndeosebi în anul 1972, obiectivele ce urmează a fi înfăptuite solicită eforturi mult mai mari decît în prima jumătate a anului, această lună va­ trebui încă în pusă în funcțiune noua linie teh­nologică pentru tuburi cera­mice, se va executa în atelie­rul mecanic propriu în cadrul acțiunii de autoutilare și se va monta pînă cel tîrziu la 1 sep­­­tembrie a.c. o nouă linie teh­nologică pentru măcinat turbă de la care se scontează pe un supliment de producție de cel puțin 2000 tone turbă măcina­tă. În anul 1972 producția glo­­bală și marfă urmează să creas­că cu 9 la sută, în bună mă­sură pe seama valorificării mai superioare a resurselor V. MAFTEI (Continuare în pagina a lll-a) s­s \ Un nou sistem de ingație De curînd au început lucrările pregătitoare pentru sistemul de iri­gații Tudora — Joldești. Insumind o Investiție de 6,3 milioane lei numai pe teritoriul județului nostru, noul sistem de irigație care va cuprin­de peste 800 de ha, se execută în cooperativelor beneficiul Tudora (pentru agricole 500 de ha) din județul Botoșani și Liteni din județul Su­ceava. Proiectul de e­­xecuție, întocmit de pro­iectanții Oficiului de îmbunătățiri funciare din Botoșani, este gata și au început pentru stația de forajele pom­pate cât și pentru tra­seul conductei de aduc­­țiune. Stația de pom­pare și aducțiunea apei se vor realiza cu fon­duri de investiții cen­tralizate iar amenajările interioare, din fonduri proprii ale cooperative­lor agricole. Lucrarea, cuprinsă în Programul Național de îmbunătățiri funciare, urmează să fie terminată în anul viitor. f UN SUCCES DE PRESTIGIU ___________________II AL AGRICULTURII DE STAT 1 3200 TONE GRIU PESTE PLAN In aceste zile, premergătoare lui 23 August, lucră­torii întreprinderii agricole de stat Botoșani, se inte­grează prin eforturile lor în detașamentul fruntaș în în­trecerea socialistă al oamenilor muncii din cuprinsul județului nostru. Un succes de prestigiu, fără egal în activitatea din trecut a întreprinderii, este obținerea unei producții suplimentare de grîu de 3200 tone, față de 250 tone angajamentului inițial. Acest succes se conturează clar, înainte ca treierișul să se fi încheiat (au treierat recolta de pe 3500 ha din 4826 ha avute în cultură), dacă avem în vedere producțiile remarcabile obținute de fermele care au încheiat treierișul sau care mai au doar mici suprafețe unde nu au treierat griul. Cea mai bună producție s-a obținut în ferma con­dusă de VICTOR CIRIMPEI, LA CRASNALEUCA, UNDE, DE PE 200 HA S-A REALIZAT 4400 kg IN MEDIE LA HECTAR. Amintim, de asemenea, rezulta­tele șefilor de fermă Aurelian Voinea — Stinghilești, cu 4117 kg la hectar de pe 105 ha , Waslaw Tadeuș — Dîngeni — 4000 kg, de pe 130 ha, Virgil Catargiu — l­ipiceni, cu 4000 kg în medie de pe 320 ha și, desigur, rezultate bune sînt și în alte ferme. In cîteva zile treierișul va fi încheiat în toate fer­mele, muncitorii, inginerii și tehnicienii, întreprinderii oferind patriei la cea de-a 27-a aniversare a eliberării o frumoasă realizare. De menționat că pe 1800 ha miriște au fost admi­nistrate îngrășăminte și s-au executat alături, în felul acesta punîndu-se o bună temelie și recoltelor din a­­nul următor. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu so­ția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Man­galia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind ame­najarea litoralului Mării Negre în peri­metrul Saturn — Venus — Jupiter — Nep­tun, corespunzător soluțiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sar­cina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse in practică. în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Ma­xim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vit­­cu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, mi­nistrul turismului, de reprezentanți ai orga­nelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. .Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, un­de, în ultimul an, după vizita secretarului general al parti­dului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capa­citate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcțiilor in această stațiune a fost inten­sificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un po­pas la hotelul „Diana", impu­nător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și a­­luminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare nu­măr de turiști aplaudă înde­lung pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprinde toate celelalte stele din con­stelația Mangalia Nord, se ve­de orașul Mangalia, întinerit și el, se profilează în depăr­tare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o ex­plicație pentru a înțelege că turismul a devenit în Româ­nia, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei națio­nale. An de an, frumusețile patriei noastre, ca și cunoscu­ta ospitalitate a poporului ro­mân, atrag un tot mai mare număr de turiști de peste ho­tare. Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia Nord, cu cele patru stațiuni ale sa­le din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de re­zonanță europeană. Preocupa­rea arhitecților, proiectanților, edililor și constructorilor pen­tru valorificarea rațională a tuturor frumuseților naturale ale litoralului, pentru integra­rea lor armonioasă în circui­tul de valori al întregii econo­mii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat. In ceea ce privește dezvol­tarea în continuare a stațiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a aces­teia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou com­plex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folo­sință în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă și vară, proiect favorizat de existența în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu - zisă să fie unită prin construcții moder­ne cu stațiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispa­ră aspectul actualei periferii a acestui oraș. Acțiunea tre­buie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Manga­lia. Saturn, viitoarele obiecti­ve economice ce se vor im­planta în zonă. Pentru înfăptuirea progra­mului de construcții în actua­lul cincinal sunt asigurate toate condițiile, recomandările și indicațiile primite din par­tea secretarului general al partidului cu prilejul vizite­lor anterioare pe litoral con­stituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluții­lor optime, care să îmbine ju­dicios necesitățile funcționale și estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanților și arhitecților ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîn­­dească mai mult, să dea dova­dă de mai multă imaginație, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptui­re o operă vastă și de durată. Improvizațiile, soluțiile insu­ficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează res­taurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecționat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare con­strucție hotelieră, restauran­tul ce-i aparține sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuției, cît și al coloritului. In bucă­tăria localului, secretarul ge­neral al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri: la ale­gere, pentru turiști, că mesele sunt consistente și bine prepa­rate de personal calificat, po­trivit gusturilor variate ale celor aflați la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se con­stată condiții bune de locuit și odihnă. Și la acest hotel, restaurantul - cantină și sec­țiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pen­tru turiști, personalului curățenia, ținuta denotă grijă și bună gospodărire. In cadrul discuțiilor care au loc, specialiștilor li se dă indi­cația ca noile obiective turisti­ce să fie amplasate în imedia­ta vecinătate a mării, să se va­lorifice la maximum suprafa­ța plajelor, să se asigure ame­najarea cu destinații utilitare, iar arterele de comunicație să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ținem seama de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros și se cere valorificat la maxi­mum, înainte de a părăsi stațiunea Saturn, oaspeții vizitează ma­rele complex de magazine din centrul stațiunii. La acea oră de după - amiază, toate unită­țile complexului erau pline de cumpărători; unitățile sunt (Continuare în pagina a lll-a) TIMPUL RECLAMĂ HAI MULTA OPERATIVITATE IN TRANSPORTUL SNOPILOR LA ARII Vremea frumoasă din ulti­mele zile a permis cooperato­rilor să grăbească ritmul lu­crărilor din actuala campanie agricolă, ajungîndu-se ca pînă ieri dimineață, la seceriș să se realizeze un procent de 98 la sută din suprafața de grîu existentă în cultură. La aceeași dată, în cooperativele agricole din județ mai rămă­sese de recoltat mai puțin de 1600 ha. Deși această lucrare are o deosebită importanță pentru recolta viitoare, o alta care o succede — transportul la aici — prezintă în momen­tul de față, una din cele mai de seamă probleme cuprinse în­­ programul de muncă al consiliilor de conducere și specialiștilor din agricultura cooperatistă. Organizînd marți un nou raid anchetă pe tema transporturilor în mai multe cooperative agricole de pro­ducție, ne-am putut convinge că, în general, consiliile de conducere, ajutate efectiv de organizațiile de partid și co­mitetele executive ale consili­ilor populare comunale, au iz­butit să organizeze în­ așa fel munca cooperatorilor și me­canizatorilor, încît decalajul dintre recoltat și transport la aici să se reducă cît mai mult Să dăm doar un exemplul la Nicșeni, așa după cum ne spunea tovarășul Emil Calis­­tru, președintele cooperativei agricole de producție, în pre­zenta campanie, conducătorii celor 50 de atelaje de aici s-au angajat total în munca de strîngere a recoltei de grîu, ceea ce a făcut ca pînă ieri dimineață să nu mai rămină pe cîmp nici un snop din cul­tura secerată. In discuțiile a­­vute cu interlocutorul nostru ne-au fost prezentate foarte multe nume de cooperatori care n-au știut ce-i odihna în acest sezon. Am reținut în mod deosebit pe cele ale con­ducătorilor de atelaje Victor Manoleasa, Dumitru Stanciu, Mihai Agrigoroaie, Dumitru Eftimescu, Dumitru Coroblea și alții. In cel mult trei zile, ne-a asigurat ing. Metopi Moca, re­coltatul și transportul păioa­­selor se va încheia și la co­operativa agricolă de produc­ție din Costești. Și aici, unde a mai rămas de transportat recolta de pe 68 ha, ritmul zilnic de descoperire a terenu­lui depășește 35 ha. Eforturi susținute pentru ca din recol­ta acestui an să nu se piardă nici un bob le depun în pre­zent și cooperatorii din Vor­­niceni, Știubieni și din alte părți ale județului. La Vorni­­­ceni, ne spunea Petru Havîr­­neanu, președintele cooperati­vei agricole, campania de re­coltare poate fi socotită ca și încheiată, pentru că miercuri nu mai rămăsese de secerat decît 20 ha din cele 1 000 ha în cultură. Cu toate că și aici se lucrează intens la transpor­tul grîului la arci, folosindu-se în acest scop 6 remorci și 60 de atelaje, ritmul descoperi­rii terenului este totuși destul de scăzut proporțional cu sar­cinile ce le revin. Viteza de lucru fiind de numai 40 ha pe zi, vornicenenilor, în condiții normale, le sînt necesare cel puțin 10 zile pentru ca să transporte de pe cîmp întreaga recoltă, brigadă Or, dacă toți șefii de ar fi procedat ca Toan J. Asavei, care a terminat această lucrare, sau ca C. Rădă­cină, care mai are de transpor­tat la arii destul de puțin și T. TOMA­ ­­H Continuara *» pagina a lll-a) * «

Next