Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-10-01 / nr. 3251
CLOPOTUL 0 PAGINA 2 Urgențe In actuala campanie agricolă (Urmare din pagina I) cooperativei agricole din localitate, n-a uitat să menționeze că acest lucru se datorește în mare măsură hărniciei mecanizatorilor Vasile Constantin- Gheorghe Rău, Dan Bagiu, Ștefan Alungulesei, Dumitru Țibuleac, Florea Manoliu cit și altora. anul viitor, cooperatorii Pentru sunt hotărîți să obțină producții sporite de grîu. In acest scop, consiliul de conducere a luat măsuri ca cea mai mare parte din terenul destinat griului să fie fertilizat cu îngrășăminte chimice. Pînă acum au fost folosite aproape 100 de tone superfosfat, îngrășăminte complexe și azotat de amoniu, ce au fost aplicate, după cum cere agrotehnica, sub arătură sau o dată cu pregătirea terenuluipe 275 ha. O atenție deosebită se acordă în prezent descoperirii terenului, arăturilor și pregătirii patului germinativ. Pînă acum s-au eliberat aproape 750 ha teren de culturi și au fost pregătite pentru semănat peste 800 de hectare, după Lucrînd în felul acesta, cum apreciază președintele, cu cele patru semănători care sînt folosite zilnic, semănatul de toamnă a întregii suprafețe se va încheia la timp. Dovada unei preocupări constante, plină de grijă față de însămînțarea griului și a celorlalte culturi de toamnă în epoca optimă, se constată și la Vîrfu Cîmpului. După cum am fost informați la comitetul comunal de partid, măsurile politice și organizatorice luate în această campanie au asigurat un ritm susținut însămințărilor și în același timp o calitate mult pară față de anii din superformă. Pregătirea seminței, a terenului, respectarea densității de boabe pe unitatea de suprafață sunt urmărite și respectate cu mare răspundere. Cele 230 ha însămânțate cu grîu, orz sau borceag de toamnă întrunesc pe deplin aceste cerințe. Despre un început bun în această campanie de însămînțări se poate vorbi și la cooperativa agricolă din Cîndești. Din 850 hectare, cu și-au planificat cooperatorii să însămânțeze în această toamnă, pînă marți au realizat 830 ha. După cum ne-a informat tovarășul Octav Cozmîncă« președintele cooperativei agricole, se pare că de aici încolo începe greul. — Unitatea noastră, spunea el, trebuie să însămînțeze 310 ha grîu după porumb și cartofi. Datorită faptului că la cartofi recoltatul abia a început iar porumbul încă este copt se înțelege că nu și semănatul va mai întîrzia. Contrar celor spuse de președinte, noi am constatat că pe multe suprafețe, deși cocenii sînt verzi, porumbul a ajuns la maturitate și deci se poate trece la strînsul de pe cîmp al acestuia pentru a face loc tractoarelor ca să intre la arat. Ar fi chiar momentul să întreprindă astfel de măsuri, deoarece cocenii tocmai potriviți pentru a sínt fi puși la însilozat. Timpul nu Îngăduie nici un fel de amînări nici tovarășului Cozmîncă, nici altora. Orice zi și oră bună de lucru trebuie folosită din plin. Și prin alte cooperative agricole se găsesc oameni care justifică intîrzierea eliberării terenului pentru grîu pe seama prelungirii vegetației la porumb. Nu este normal oare ca să procedeze gospodărește și să adune știuleții ajunși la maturitate iar cocenii să-i pună la siloz ? Unele cooperative pină însă și un alt gen întîmnpe greutăți. La Mihăileni de pildă primarul comunei, tovarășul Gheorghe Sofronie, ne spunea că întîmpină mari greutăți din cauza lipsei mijloacelor de transport. Cu toate că au fost încheiate la vreme contracte cu autobuzele din Dorohoi și Botoșani, de către unitățile noastre agricole cooperatiste, acestea n-au răspuns cu promptitudine cererilor noastre din care 1 cauză eliberarea terenului se prelungește mult prea mult.. Și la Mihăileni, ca și prin alte părți, o bună parte de grîu va fi semănat după cartofi. In sprijinul cooperativei agricole din localitate, S.M.A. Dersca a repartizat o combină de recoltat cartofi. Dar aceasta mai mult stă decit funcționează și ca urmare 30 ha cu cartofi pe care se conta că vor fi recoltați mai repede cu combina, lucrarea întîrzie peste măsură de mult. Socotim însă că membrii cooperatori trebuie mobilizați să recolteze manual, dacă cei de la S.M.A. Dersca n-au fost în stare să-și pună la punct mașinile. Așa stînd lucrurile, de faptul că la Mihăileni s-au semănat doar 157 ha din 400 planificate, trebuie spus că o răspundere poartă și tovarășii din conducerea cooperativei, în frunte cu președintele Mihai Ciornenchi. Aspecte asemănătoare am întîlnit și în cooperativele agricole vecine. Tovarășul Ion Bălănuță, secretarul comitetului comunal de partid Dersca, aprecia că o slabă preocupare pentru soarta recoltei viitoare se manifestă la G.A.P. Lozna. Inginerul agronom Gheorghe Popovici nu dovedește suficientă responsabilitate față de îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin. La aceasta se adaugă și o slabă preocupare a conducerii cooperativei agricole, care se concretizează în ritmul scăzut de lucru, la recoltat, la pregătit teren și însămînțat. Pînă de curînd, la această unitate, din 500 ha erau semănate numai 140, fără ca să existe alte suprafețe pregătite pe care să poată intra semănătorile. Timpul înaintat arată că zilele care au mai rămas pînă la terminarea însămințărilor sînt numărate. Intrăm, cum se spune, într-un sezon hotărîtor pentru soarta recoltei viitoare, în care se impune să se acționeze, peste tot, cu fermitate, în vederea înfăptuirii măsurilor cuprinse în scrisoarea secretarului general al partidului, în angajamentul formulat de activul de partid din agricultura județului ca răspuns la această scrisoare. De aici se desprinde obligația ca acolo unde se semnalează deficiențe de genul celor prezentate mai sus ca și altele, organele, comunale de partid și de stat să intervină hotărît pentru a le remedia operativ. Să nu uităm că teren pregătit nu există, că în acest interval, cit a mai rămas pînă la sfîrșitul epocii optime, trebuie recoltate culturile, transportată recolta, arat și însămînțat. Chiar dacă ne situăm undeva printre județele fruntașe la semănat pe țară, ne știm prea bine posibilitățile, știm ce mari cerințe ne stau în față pentru a ne mulțumi cu această situație. V CÎT TIMP VA MAI DURA SCHIMBUL DE SEMINȚE ? Ne aflăm în plină campanie de desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă. Era normal ca la această dată schimbul de semințe să fi fost încheiat. Or, din situația existentă la Centrul de contractare, condiționare și valorificare a semințelor din cadrul I.U.C.P.T. Botoșani, pînă la 29 septembrie a.c au fost schimbate 2468 tone de grîu din cele 3251 tone repartizate cooperativelor agricole de către D.G.A.I.A.S.A., 78 tone secară, conform necesarului și 84 tone orz din 150 tone puse la dispoziție. Cooperativele agricole din Hănești, Hilișeu, Păun, Trușești, Unțeni, Poiana etc. au schimbat la timp cantitățile de grîu necesare. Un număr destul de mare de cooperative agricole mai au de schimbat 793 tone de grîu pentru cultura mare. Este rămas în urmă și schimbul de semințe pentru loturile semicere. La această dată nu se aflau în cooperativele agricole 42 tone grîu. Cooperativele agricole Avrămeni Adășeni, Corni, Coțușca, Gorbănești, Vatra - Hudești, Răchiți au ridicat partial sămînța repartizată, iar cele din Oneaga, Dorohoi, Hlipiceni, Leorda, Cucorăni, Pomîrla, Costești, Roma, Stăuceni, Todireni și Ungureni n-au ridicat nici un kilogram din griul de sămînță pus la dispoziție. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole respective au datoria de a lua măsuri organizatorice pentru a încheia urgent schimbul de semințe. , în fiecare unitate agricolă, cu 15 - 20 la sută mai multe furaje Recoltatul porumbului siloz la C.A.P. Stăuceni Este cunoscut că în sezonul în care ne aflăm sunt multe treburi care solicită intervenția comitetului de partid, organizațiilor de bază. Pentru a le putea rezolva cu competență este necesar să dăm cele mai bune soluții. Așa înțelegem noi să ne ocupăm și de problemele zootehniei, de asigurarea bazei furajere, de care depinde în cel mai înalt grad soarta producției. Pentru a evidenția felul în care ne preocupăm de înfăptuirea ,acestor sarcini mă voi referi doar la cîteva aspecte din munca noastră. In primul rînd trebuie să spunem că în sectorul zootehnic lucrează în prezent 25 de comuniști. Pe lângă sarcinile de producție proprii, fiecărui comunist i s-a încredințat răspunderea să împărtășească din experiența sa și celorlalți cooperatori, să ii îndrume, așa, nicit să nu se creeze diferențe în ce privește realizarea planului. Tot ei au fost inițiatorii întrecerii socialiste între co- NOI, COMUNIȘTII RĂSPUNDEM operatori fapt ce a contribuit foarte mult la îmbunătățirea calității muncii, disciplinei și sporirii producției animaliere. Se înțelege că atît înainte cît și în prezent atenția noastră este îndreptată spre valorii*, carea câ mai bine a resurselor de nutrețuri de care cooperativa agricolă de producție dispune. Pentru ca sarcinile fixate în asigurarea bazei furajere să fie duse la îndeplinire, comitetul de partid a recomandat consiliului de conducere ca întreaga operațiune de strîngere, transportare, depozitare și conservare a furajelor să fia încredințată unuia dintre cei mai buni și pricepuți comuniști. In felul acesta Dumitru Nitu, împreună cu ceilalți 4 membri de partid din echipa de furajare a animalelor, izbutit ca prin antrenarea la muncă a cooperatorilor, nrn propriul lor exemplu să obțină rezultate mult mai bune decit în ceilalți ani. Punînd in centrul preocupării înlăturarea risipei de furaje, strîngerea lor cu grijă de pe cîmp, cooperatorii, au adunat pînă acum în depozitul de furaje 380 tone fînuri și au însilozat aproape 1200 tone de diverse nutrețuri. Sub directa îndrumare a comitetului de partit acțiunea de însilozare continuă. Zilnic, o combină și două tocători funcționează din plin. In afară de tăiței de sfeclă se însilozează cantități însemnate de coceni de porumb tocați, colete și frunze de sfeclă, pleavă, resturi de la grădina de zarzavat etc. In practica noastră de partid s-a statornicit obișnuința ca la fiecare adunare de partid să informăm comuniștii asupra rezultatelor obținute la sectorul zootehnic, să criticăm, cînd este cazul, lipsurile ce se manifestă în sector. In același scop brigada artistică de agitație din comună a prezentat în cadrul sectorului zootehnic programe cu texte culese din activitatea cooperatorilor din fermă- evidențiind sau criticînd diferitele aspecte de muncă. Așa am reușit să sădim în conștiința oamenilor grija fată de apărarea avutului obștesc, dragostea de a lucra în acest sector de activitate. In felul acesa noi am putut asigura necesarul de hrană pentru animale, să predăm pînă acum la contract mai mult de 300 kilape peste prevederile planului anual, să depășim cu mult producția stabilită pentru anul acesta de la fiecare vacă furajată încă cu 3 luni înainte de termen. IOAN IVANCIUC secretarul comitetului de partid C.A.P. Vf. Cîmpului COCENII un msilozați, excelent furaj De 10 . 11 ani însilozez cu regularitate cocenii de porumb ca furaj pentru animale. Știu din experiență că oricît de bună ar fi producția de pe suprafața rezervată special bazei furajere aceasta tot insuficientă rămîne față de nevoile creșterii continue a producției. Și, în afară de aceasta, n-ar fi oare ne gospodărește ca un asemenea furaj excelent, cum sunt coconii murați, să nu fie luat in seamă ? Am suficientă experiență în fermele de stat — împlinesc 22 de ani de muncă în aceste unități — și pot spune, fără teamă că greșesc, că folosirea încît între recoltat, transportat și tocat să nu existe un răstimp decit de cel mult cîteva ore. Coceanul recoltat direct din lan are o umiditate de circa 60 la sută și este cum nu se poate mai potrivit pentru a fi însilozat. Am însilozat în unii ani și coceni mai uscați, cu umiditatea sub 50 la sută. In această situație am adăugat borhot umed de sfeclă, porumb masă verde din cultura a II-a, sau pur și simplu am adăugat apă. In apă se poate pune și sare pînă la 1 . 3 la sută. Pregătiți în felul acesta, cocenii tot sînt mai bine consumați decit in din care 100 tone i-am vîndut la alte ferme. La sacul plin se găsesc întotdeauna clienți. De regulă în nici un an nu am însilozat mai puțin de 25 la sută din producția de coceni. Cam în aceeași proporție facem insilozări și în anul acesta. WASLAW TADEUS șeful fermei de stat nr. 22 Dîngeni Experiență înaintată cocenilor, acum, cînd se pune atît accent pe reducerea consumului de concentrate, aduce o mare economie. Această părere se fundamentează pe faptul că, folosind cocenii murați, în cantitate de 20 kg pe zi, alături de fin și de alte furaje, am reușit să obținem în iarnă producții constante care ne-au permis să realizăm o medie anuală pe vacă furajată de pină la 3 800 t, la un efectiv de 300 vaci. Menționez că nutrețul murat de această calitate reprezintă cam jumătate din rația zilnică a vacilor de lapte. In anii din urmă, cînd ferma s-a specializat pe creșterea oilor (întreținem acum un efectiv de 4 500 oi) am trecut la folosirea coconilor murați și în hrana acestora. De obicei folosim cam 2 kg siloz pe zi de fiecare oaie, după fătare, pentru a stimula producția de lapte și, prin aceasta, creșterea mieilor, în vederea obținerii unor rezultate bune ulterior la producția de lună. In privința metodei de recoltare aș vrea să menționez că cel mai bine este cînd recoltăm direct din atunci sau știuleții (ca în sudul țării) iar cocenii sînt recoltați cu combina de siloz (CSU). Aceasta, evident, cînd nu dispunem de culegătorul de știuleți CT 211. Cînd dispunem de aceste mașini nu mai încape îndoială că trebuie să le folosim. Dar și in situația cînd nu dispunem de combine pentru siloz se pot obține rezultate bune folosind tocătorile aflate de obicei la îndemîna tuturor unităților TMS 6, cu condiția ca forțele să fie astfel organizate situația cînd îi păstrăm în șire și îi tocăm iarna. Nu mai vorbesc de inconvenientele ce nu ridică prepararea lor în iarnă, cînd e nevoie de bazine speciale pentru dospire, de timp etc. In unii ani, după cum ne-a dictat situația aprovizionării cu furaje, am pus la siloz și pălăriile de floarea - soarelui în amestec cu borhot sau cu porumb masă verde. Aș vrea să spun că vacile chiar manifestau preferință pentru acest furaj. In general însă situația ne-a obligat să folosim în fiecare an felurite resurse furajere însilozate. Toate se păstrează bine dacă tocarul nu durează prea mult — un siloz de 400 - 500 tone se realizează în 4 , 5 zile — și se execută o foarte bună presare. Presarea este de fapt o lucrare care hotărăște totul. Intre însilozarea in gropi și cea la suprafața solului n-am avut nici o diferență, doar că cea la suprafață e mai economică. Unii cheltuie multă forță de lucru pentru acoperitul silozului cu pămînt. După mine este inutil dacă presatul s-a făcut bine. La noi, aruncăm peste siloz gozuri de la condiționarea griului din magazie, care, în scurtă vreme încolțesc și formează un strat vegetal uniform, ce protejează ca o pătură masa nutrețului. Metoda e simplă și infinit mai puțin costisitoare. Recomand oricui să pună cu mai mulți coconi la însilozat. Este economic pentru că pe această bază se poate conta pe o producție suplimentară. In afară de aceasta, în primăvară se găsesc destui mușterii să-l cumpere. In 1970 am avut 500 tone de coconi puși la siloz Ca să realizăm 200.000 tone de siloz Combinele și tocătoriie să lucreze cu randament sporit de O dată cu celelalte lucrări sezon, se desfășoară muncă intensă pentru însuo orarea porumbului, a culturilor duble, cocenilor și altor resurse de furaje. S-au obținut rezultate bune, îndeosebi la acele unități unde munca este bine organizată și coordonată de consiliul de conducere și de specialiști, iar combinele de recoltat siloz și tocătorile mecanice existente sunt folosite la maximum. La cooperativa agricolă din Viișoara, de exemplu unde s-a asigurat forța de lucru la recoltarea porumbului siloz, mijloace de transport a masei verde, tocătorile au funcționat din plin, „zi lumină“ și în schimburi prelungite, au fost însilozate 1810 tone din cele 2250 tone planificate. Cu rezultate bune la însilozat se prezintă cooperativele agricole din Bucecea, Roma, Vtrfu Cimpului, Stăuceni și altele. Ca urmare a eforturilor depuse în unele cooperative agricole, s-au putut însiloza pînă la data de 23 septembrie 60.940 tone, ceea ce reprezintă 30 la sută din sarcinile de plan. Numeroase sunt exemplele unde tocătorile mecanice sînt folosite la însilozarea cocenilor de porumb. La Hlipiceni, în cîteva zile s-au însilozat peste 500 tone coceni, în amestec cu melasă ori saramură. Vasile Mustață, președintele acestei unități, ne spunea că a organizat echipe speciale pentru transportul cocenilor de pe cîmp și deservirea celor două tocători mecanice. Zilnic, peste 250 de țărani cooperatori, lucrează la desfăcatul rezultați porumbului, iar coceni sînt însilozați. La cooperativa agricolă din Roma se aflau în funcțiune trei tocători TMS 6, o Energia și o combină tocătoare pentru siloz. Un ritm susținut la însilozări am constatat și la cooperativele agricole din Lunca, Todireni, Zlătunoaia, Corlăteni. In general, însilozarea furajelor la cooperativele agricole nu se desfășoară în ritm cu posibilitățile existente. Cele 83 combine pentru siloz și 130 tocători mecanice din dotarea secțiilor de mecanizare nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. In foarte dese cazuri viteza de lucru normată nu se realizează. Intre 23 și 28 septembrie, deci în 5 zile bune de lucru, au fost insilozate doar 10.000 tone de siloz, față de 35.000 tone cit s-ar fi putut realiza. Este îngrijorător că în cooperativele agricole care au efective mari de taurine, consiliile de conducere și șefii de nu se preocupă suficient fermă de însilozarea furajelor. La Brăești, o combină și trei tocători nu funcționau acum cîteva zile, cu toate că din cele 2750 tone, cit au prevăzut să insilozeze, realizaseră doar 400 tone. Faptul că nu sînt folosite mijloacele de lucru la coperativele agricole din Dîngeni, Hănești, Saucenița, Cristinești, Buimăceni, Durnești, Hulub, condus la Răchiți și Orășeni a însilozarea unor cantități foarte mici. In cooperativele agricole din Sulița, Vorona, Iacobeni și Herții nu s-a întreprins Fiindu nimic în acest sens. La deficiențele, în folosirea combinelor, ce aparțin consiliilor de conducere se adaugă cele ale stațiunilor de mecanizare, care nu iau măsuri operative de înlăturare a unor defecțiuni ce se ivesc. La Roma, de exemplu, o combină de siloz nu a fost pusă în funcțiune datorită faptului că lipsesc anumite piese. Dar situații asemănătoare au fost constatate și prin alte locuri. Sunt necesare eforturi reunite din partea tuturor factorilor de răspundere pentru a realiza cele peste 200.000 tone siloz de care cooperativele agricole au nevoie pentru a echilibra balanța furajeră. I. GAVRIL i wwww w w www A^/wvsrwvsrwvww. Una dintre importantele acțiuni ce se desfășoară pe un larg front de lucru în această perioadă în cooperativa agricolă de producție din Bucecea este strîngerea, transportul, depozitarea și conservarea nutrețurilor. Convingîndu-se din practica anilor din urmă că hotărîtoare pentru creșterea animalelor, ca și a producțiilor acestora, este asigurarea unei balanțe furajere complete, echilibrate, și de bună calitate, organizația de partid din zootehnie, consiliul de conducere, medicul veterinar Mihai Pavliuc, șeful stabilit împreună fermei, au un cuprinzător program de lucru, antrenînd comuniștii, masa de cooperatori la strîngerea de pe cîmp a trifolienelor și a celorlalte nutrețuri. Acțiunea a început în vară, în plină desfășurare a campaniei de întreținere a culturilor. Or, pentru a nu stînjeni nici una din aceste importante lucrări, un accent deosebit s-a pus pe buna organizare a muncii, fiind antrenați, în orele libere, la adunatul nutrețurilor și cooperatorii din Sectorul zootehnic. Cu aceeași atenție a fost organizată și folosirea mijloacelor de transport și depozitarea propriu - zisă a furajelor, înlăturîndu-se în același timp orice posibilitate de risipă. „Dacă n-am fi urmărit cu perseverență înfăptuirea punct cu punct a măsurilor cuprinse în acel program de lucru, ne spunea plin de mulțumire șeful fermei, nu am fi reușit să avem la ora actuală 900 tone de fir în loc de 680 tone cu prevedea planul anual“. Din discuțiile purtate am mai aflat că oamenii din sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Bucecea nu se mulțumesc numai cu ceea ce au adunat pînă acum. Pe cîmp mai există de recoltat etava de trifoliene, de unde se vor mai obține circa 100 tone fin, apoi coceni verzi de porumb, colete și frunze de sfeclă de zahăr pe 140 ha, resturi de la grădina de zarzavat etc. Toate acestea vor fi tocate și însilozate pentru că s-au angajat să pună la murai 2 600 tone de nutrețuri, din care au realizat pînă acum 1 600 tone. Interesul lor pentru a asigura cât mai multe furaje constituie o acțiune izvorîtă din conștiința că, numai pe această bază, ferma de vaci poate să le aducă venituri din ce în ce mai mari. De altfel, este cit se poate de convingător faptul că în prezent fiecare din cele aproape 500 vaci existente la Bucecea produc în medie cite 10,1 litri lapte pe zi, unitatea a depășit planul anual la producția marfă cu 1466 hl, în afara cheltuielilor de îngrijire și întreținere, fiecare animal aduce un venit de peste 6 lei pe zi. Cu intenția de a spori cu mai mult veniturile obștei, și cooperatorii din Cîndești și Dersca și-au dezvoltat puternice ferme zootehnice, depun eforturi pentru ca să aibă cu ce le crește și întreține. La Dersca au fost depozitate 380 tone fin și s-au însilozat 750 tone de nutrețuri. Cu ceea ce se va mai aduna de acum înainte de pe cîmp, aprecia secretarul comitetului de partid, balanța furajeră va fi asigurata. N-am pune la îndoială afirmația făcută de tovarășul secretar dacă din depozit, n-ar lipsi la această dată nu mai puțin de 220 tone de fînuri și peste 150 tone de siloz. Este adevărat că la Dersca există posibilități de completare a deficitului existent în balanța furajeră. De pe cîmp se mai pot aduna aproape 300 tone de otavă, sunt condiții ca oamenii să toace pentru siloz importante cantități de coconi verzi în amestec cu alte nutrețuri. Obligați să urgenteze celelalte lucrări : recoltatul culturilor, transportul lor de pe tarlale, executarea arăturilor și în Xnxxxxxvxnxxxxxxxxxxxvxxxxxxxvxvnxvxxxxxxvxvvxx vxxvxvwvnvv<vvnvvsxvcvvcv\v Depozitul de furaje - oglinda conștiinciozității și profesionale sămînțărilor, cooperatorii au lăsat pe planul doi activitatea de strîngere a furajelor, ritmul acestei lucrări decurgînd cu mult sub nivelul cerințelor pe care le reclamă instabilitatea vremii. Organizînd munca cu mai multă pricepere, consiliul de conducere, ajutat, evident, de organizația de partid poate să înlăture astfel de deficiențe. Acest lucru se impune avînd în vedere că datorită slabei îngrijiri a animalelor și în special a lipsei de furaje din alimentație, unitatea a înregistrat în acest an o producție de numai 835 litri lapte de fiecare vacă furajată, a rămas restantă la producția marfă cu peste 1 000 dl lapte și, din păcate, nu au nici o speranță de a recupera restanța. Situația de la Cîndești este cu mult mai rea. Aici planul la fînuri a fost îndeplinit în proporție de 67 la sută, iar la siloz doar 31 la sută. Deși pe cîmp sînt încă mari cantități de nutrețuri, președintele consiliului de conducere ne-a declarat cu foarte multă seninătate că nu va putea asigura baza furajeră necesară. Evident, cu justificări, fără să faci tot ce este posibil pentru a strînge ceea ce oferă cîmpul, așa cum procedează tovarășii de la Cîndești nu se pot crește animale, și obține producții ca la Bucecea sau ca în alte părți ale județului. Aceasta impune un spor de atenție, mai mult interes pentru ca orice resursă furajeră să ajungă în depozitul de furaje, oglindă a conștiinciozității fiecărui președinte, inginer șef și brigadier din cooperativa agricolă. T. TRAIAN