Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-01 / nr. 3251

CLOPOTUL 0 PAGINA 2 Urgențe In actuala campanie agricolă (Urmare din pagina I) cooperativei agricole din lo­calitate, n-a uitat să mențio­neze că acest lucru se dato­­rește în mare măsură hărni­ciei mecanizatorilor Vasile Constantin- Gheorghe Rău, Dan Bagiu, Ștefan Alungule­­sei, Dumitru Țibuleac, Florea Manoliu cit și altora. anul viitor, cooperatorii Pentru sunt hotărîți să obțină producții sporite de grîu. In acest scop, consiliul de conducere a luat măsuri ca cea mai mare parte din terenul destinat griului să fie fertilizat cu în­grășăminte chimice. Pînă acum au fost folosite aproape 100 de tone superfosfat, în­grășăminte complexe și azo­tat de amoniu, ce au fost a­­plicate, după cum cere agro­tehnica, sub arătură sau o dată cu pregătirea terenului­­pe 275 ha. O atenție deosebită se a­­cordă în prezent descoperirii terenului, arăturilor și pre­gătirii patului germinativ. Pînă acum s-au eliberat a­­proape 750 ha teren de cul­turi și au fost pregătite pen­tru semănat peste 800 de hec­tare, după Lucrînd în felul acesta, cum apreciază preșe­dintele, cu cele patru semă­nători care sînt folosite zilnic, semănatul de toamnă a între­gii suprafețe se va încheia la timp. Dovada unei preocupări constante, plină de grijă față de însămînțarea griului și a celorlalte culturi de toamnă în epoca optimă, se constată și la Vîrfu Cîmpului. După cum am fost informați la comi­tetul comunal de partid, mă­surile politice și organizatori­ce luate în această campanie au asigurat un ritm susținut însămințărilor­ și în același timp o calitate mult pară față de anii din superf­ormă. Pregătirea seminței, a terenu­lui, respectarea densității de boabe pe unitatea de suprafa­ță sunt urmărite și respectate cu mare răspundere. Cele 230 ha însămânțate cu grîu, orz sau borceag de toamnă întru­nesc pe deplin aceste cerințe. Despre un început bun în această campanie de însămîn­­țări se poate vorbi și la co­operativa agricolă din Cîn­­dești. Din 850 hectare, cu­ și-au planificat cooperatorii să însămânțeze în această toamnă, pînă marți au realizat 830 ha. După cum ne-a in­format tovarășul Octav Coz­­mîncă« președintele cooperati­vei agricole, se pare că de aici încolo începe greul. — Unitatea noastră, spunea el, trebuie să însămînțeze 310 ha grîu după porumb și car­tofi. Datorită faptului că la cartofi recoltatul abia a în­ceput iar porumbul încă este copt se înțelege că nu și semănatul va mai întîrzia. Contrar celor spuse de pre­ședinte, noi am constatat că pe multe suprafețe, deși co­cenii sînt verzi, porumbul a ajuns la maturitate și deci se poate trece la strînsul de pe cîmp al acestuia pentru a face loc tractoarelor ca să intre la arat. Ar fi chiar momentul să întreprindă astfel de mă­suri, deoarece cocenii tocmai potriviți pentru a sínt fi puși la însilozat. Timpul nu Îngăduie nici un fel de amî­­nări nici tovarășului Cozmîncă, nici altora. Orice zi și oră bună de lucru trebuie folosită din plin. Și prin alte cooperative a­­g­ricole se găsesc oameni care justifică intîrzierea eliberării terenului pentru grîu pe sea­ma prelungirii vegetației la porumb. Nu este normal oare ca să procedeze gospodărește și să adune știuleții ajunși la maturitate iar cocenii să-i pună la siloz ? Unele cooperative pină însă și un alt gen întîmn­­pe greutăți. La Mihăileni de pildă primarul comunei, tova­rășul Gheorghe Sofronie, ne spunea că întîmpină mari greutăți din cauza lipsei mij­loacelor de transport.­­ Cu toate că au fost în­cheiate la vreme contracte cu autobuzele din Dorohoi și Botoșani, de către unitățile noastre agricole cooperatiste, acestea n-au răspuns cu promptitudine cererilor noas­tre din care 1 cauză elibe­rarea terenului se prelungeș­te mult prea mult.. Și la Mihăileni, ca și prin alte părți, o bună parte de grîu va fi semănat după car­tofi. In sprijinul cooperativei agricole din localitate, S.M.A. Dersca a repartizat o combi­nă de recoltat cartofi. Dar aceasta mai mult stă decit funcționează­­ și ca urmare 30 ha cu cartofi pe care se conta că vor fi recoltați mai repede cu combina, lucrarea întîrzie peste măsură de mult. Socotim însă că membrii cooperatori trebuie mobilizați să recolteze manual, dacă cei de la S.M.A. Dersca n-au fost în­ stare să-și pună la punct mașinile. Așa stînd lucrurile, de fap­tul că la Mihăileni s-au se­mănat doar 157 ha din 400 planificate, trebuie spus că o răspundere poartă și tovarășii din conducerea cooperativei, în frunte cu președintele Mihai Ciornenchi. Aspecte asemănătoare am întîlnit și în cooperativele agricole vecine. Tovarășul Ion Bălănuță, secretarul comi­tetului comunal de partid Dersca, aprecia că o slabă preocupare pentru soarta re­coltei viitoare se manifestă la G.A.P. Lozna. Inginerul agronom Gheorghe Popovici nu dovedește suficientă res­ponsabilitate față de îndepli­nirea atribuțiilor ce-i revin. La aceasta se adaugă și o slabă preocupare a conducerii cooperativei agricole, care se concretizează în ritmul scăzut de lucru, la recoltat, la pre­gătit teren și însămînțat. Pînă de curînd, la această unitate, din 500 ha erau se­mănate numai 140, fără ca să existe alte suprafețe pregăti­te pe care să poată intra se­­mănătorile. Timpul înaintat arată că zi­lele care au mai rămas pînă la terminarea însămințărilor sînt numărate. Intrăm, cum se spune, într-un sezon hotă­­rîtor pentru soarta recoltei viitoare, în care se impune să se acționeze, peste tot, cu fermitate, în vederea înfăp­tuirii măsurilor cuprinse în scrisoarea secretarului general al partidului, în angajamen­tul formulat de activul de par­tid din agricultura județului ca răspuns la această scri­soare. De aici se desprinde obligația ca acolo unde se semnalează deficiențe de ge­nul celor prezentate mai sus ca și altele, organele, co­munale de partid și de stat să intervină hotărît pentru a le remedia operativ. Să nu uităm că teren pregătit nu există, că în acest interval, cit a mai rămas pînă la sfîrșitul epocii optime, trebuie recol­tate culturile, transportată recolta, arat și însămînțat. Chiar dacă ne situăm undeva printre județele fruntașe la semănat pe țară, ne știm prea bine posibilitățile, știm ce mari cerințe ne stau în față pentru a ne mulțumi cu aceas­tă situație. V CÎT TIMP VA MAI DURA SCHIMBUL DE SEMINȚE ? Ne aflăm în plină campanie de desfășurare a lucrări­lor agricole de toamnă. Era normal ca la această dată schim­­bul de semințe să fi fost încheiat. Or, din situația existentă la Centrul de contractare, condiționare și valorificare a se­mințelor din cadrul I.U.C.P.T. Botoșani, pînă la 29 septem­brie a.c au fost schimbate 2468 tone de grîu din cele 3251 tone repartizate cooperativelor agricole de către D.G.A.I.A.S.A., 78 tone secară, conform necesarului și 84 tone orz din 150 tone puse la dispoziție. Cooperativele agri­cole din Hănești, Hilișeu, Păun, Trușești, Unțeni, Poiana etc. au schimbat la timp cantitățile de grîu necesare. Un număr destul de mare de cooperative agricole mai au de schimbat 793 tone de grîu pentru cultura mare. Este rămas în urmă și schimbul de semințe pentru loturile semicere. La această dată nu se aflau în cooperati­­vele agricole 42 tone grîu. Cooperativele agricole Avrămeni Adășeni, Corni, Coțușca, Gorbănești, Vatra - Hudești, Ră­­chiți au ridicat partial sămînța repartizată, iar cele din O­neaga, Dorohoi, Hlipiceni, Leorda, Cucorăni, Pomîrla, Cos­tești, Roma, Stăuceni, Todireni și Ungureni n-au ridicat nici un kilogram din griul de sămînță pus la dispoziție. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole respective au datoria de a lua măsuri organizatorice pentru a încheia urgent schimbul de semințe. , în fiecare unitate agricolă, cu 15 - 20 la sută mai multe furaje Recoltatul porum­bului siloz la C.A.P. Stăuceni Este cunoscut că în sezonul în care ne aflăm sunt multe treburi care solicită interven­ția comitetului de partid, organizațiilor de bază. Pentru­­ a le putea rezolva cu compe­tență este necesar să dăm cele mai bune soluții. Așa înțele­gem noi să ne ocupăm și de problemele zootehniei, de a­­sigurarea bazei furajere, de care depinde în cel mai înalt grad soarta producției. Pentru a evidenția felul în care ne preocupăm de înfăptuirea ,­­acestor sarcini mă voi referi doar la cîteva aspecte din munca noastră. In primul rînd trebuie să spunem că în sectorul zooteh­nic lucrează în prezent 25 de comuniști. Pe lângă sarcinile de producție proprii, fiecărui comunist i s-a încredințat răs­punderea să împărtășească din experiența sa și celorlalți cooperatori, să ii îndrume, așa, nicit să nu se creeze diferențe în ce privește realizarea pla­nului. Tot ei au fost inițiatorii întrecerii socialiste între co- NOI, COMUNIȘTII RĂSPUNDEM operatori fapt ce a contribuit foarte mult la îmbunătățirea calității muncii, disciplinei și sporirii producției animaliere. Se înțelege că atît înainte cît­ și în prezent atenția noastră este îndreptată spre valorii*, carea câ­ mai bine a resurselor de nutrețuri de care cooperati­va agricolă de producție dis­pune. Pentru ca sarcinile fixate în asigurarea bazei furajere să fie duse la îndeplinire, co­mitetul de partid a recomandat consiliului de conducere ca întreaga operațiune de strîn­­gere, transportare, depozitare și conservare a furajelor să fia încredințată unuia dintre cei mai buni și pricepuți comu­niști. In felul acesta Dumitru Nitu, împreună cu ceilalți 4 membri de partid din echipa de furajare a animalelor, izbutit ca prin antrenarea l­­a muncă a cooperatorilor, nr­n propriul lor exemplu să ob­­țină rezultate mult mai bune decit în ceilalți ani. Punînd in centrul preocupării înlătura­rea risipei de furaje, strînge­­rea lor cu grijă de pe cîmp, cooperatorii, au adunat pînă acum în depozitul de furaje 380 tone fînuri și au însilozat aproape 1200 tone de diverse nutrețuri. Sub directa îndru­mare a comitetului de partit acțiunea de însilozare conti­nuă. Zilnic, o combină și două tocători funcționează din plin. In afară de tăiței de sfeclă se însilozează cantități însemnate de coceni de porumb tocați, colete și frunze de sfeclă, pleavă, resturi de la grădina de zarzavat etc. In practica noastră de partid s-a stator­nicit obișnuința ca la fiecare adunare de partid să infor­măm comuniștii asupra rezul­tatelor obținute la sectorul zo­otehnic, să criticăm, cînd este cazul, lipsurile ce se manifestă în sector. In același scop bri­gada artistică de agitație din comună a prezentat în cadrul sectorului zootehnic programe cu texte culese din activitatea cooperatorilor din fermă- evi­dențiind sau criticînd diferite­le aspecte de muncă. Așa am reușit să sădim în conștiința oamenilor grija fată de apăra­rea avutului obștesc, dragos­tea de a lucra în acest sector de activitate. In felul aces­a noi am putut asigura necesa­rul de hrană pentru animale, să predăm pînă acum la con­tract mai mult de 300 ki­lap­e peste prevederile planului anual, să depășim cu mult pro­ducția stabilită pentru anul a­­cesta de la fiecare vacă furaja­tă­ încă cu 3 luni înainte de termen. IOAN IVANCIUC secretarul comitetului de partid C.A.P. Vf. Cîmpului COCENII un msilozați, excelent furaj De 10 . 11 ani însilozez cu regularitate cocenii de porumb ca furaj pentru animale. Știu din experiență că oricît de bu­nă ar fi producția de pe supra­fața rezervată special bazei furajere aceasta tot insuficien­tă rămîne față de nevoile creș­terii continue a producției. Și, în afară de aceasta, n-ar fi oare ne gospodărește ca un a­­semenea furaj excelent, cum sunt coconii murați, să nu fie luat in seamă ? Am suficientă experiență în fermele de stat — împlinesc 22 de ani de muncă în aceste unități — și pot spune, fără teamă că greșesc, că folosirea încît între recoltat, transpor­tat și tocat să nu existe un răs­­timp decit de cel mult cîteva ore. Coceanul recoltat direct din lan are o umiditate de cir­ca 60 la sută și este cum nu se poate mai potrivit pentru a fi însilozat. Am însilozat în unii ani și coceni mai uscați, cu umidita­tea sub 50 la sută. In această situație am adăugat borhot u­­med de sfeclă, porumb masă verde din cultura a II-a, sau pur și simplu am adăugat apă. In apă se poate pune și sare pînă la 1 . 3 la sută. Pregătiți în felul acesta, cocenii tot sînt mai bine consumați decit in din care 100 tone i-am vîndut la alte ferme. La sacul plin se găsesc întotdeauna clienți. De regulă în nici un an nu am în­silozat mai puțin de 25 la sută din producția de coceni. Cam în aceeași proporție facem in­­silozări și în anul acesta. WASLAW TADEUS șeful fermei de stat nr. 22 Dîngeni Experiență înaintată cocenilor, acum, cînd se pune atît accent pe reducerea con­sumului de concentrate, aduce o mare economie. Această pă­rere se fundamentează pe fap­­tul că, folosind cocenii murați, în cantitate de 20 kg pe zi, alături de fin și de alte furaje, am reușit să obținem în iarnă producții constante care ne-au permis să realizăm o medie a­­nuală pe vacă furajată de pi­­nă la 3 800 t, la un efectiv de 300 vaci. Menționez că nutre­țul murat de această calitate reprezintă cam jumătate din rația zilnică a vacilor de lap­te. In anii din urmă, cînd fer­ma s-a specializat pe creșterea oilor (întreținem acum un e­­fectiv de 4 500 oi) am trecut la folosirea coconilor murați și în hrana acestora. De obicei fo­losim cam 2 kg siloz pe zi de fiecare oaie, după fătare, pen­tru a stimula producția de lapte și, prin aceasta, crește­rea mieilor, în vederea obține­rii unor rezultate bune ulterior la producția de lună. In privința metodei de re­coltare aș vrea să menționez că cel mai bine este cînd recoltăm direct din atunci sau știuleții (ca în sudul țării) iar cocenii sînt recoltați cu com­bina de siloz (CSU). Aceasta, evident, cînd nu dispunem de culegătorul de știuleți CT 211. Cînd dispunem de aceste ma­șini nu mai încape îndoială că trebuie să le folosim. Dar și in situația cînd nu dispunem de combine pentru siloz se pot obține rezultate bune folosind tocătorile aflate de obicei la îndemîna tuturor unităților TMS 6, cu condiția ca for­țele să fie astfel organizate situația cînd îi păstrăm în șire și îi tocăm iarna. Nu mai vor­besc de inconvenientele ce nu ridică prepararea lor în iarnă, cînd e nevoie de bazine spe­ciale pentru dospire, de timp etc. In unii ani, după cum ne-a dictat situația aprovizionării cu furaje, am pus la siloz și pălăriile de floarea - soare­lui în amestec cu borhot sau cu porumb masă verde. Aș vrea să spun că vacile chiar manifestau preferință pentru acest furaj. In general însă si­tuația ne-a obligat să folosim în fiecare an felurite resurse furajere însilozate. Toate se păstrează bine dacă tocarul nu durează prea mult — un siloz de 400 - 500 tone se realizează în 4 , 5 zile — și se execută o foarte bună presare. Presarea este de fapt o lucrare care ho­tărăște totul. Intre însilozarea in gropi și cea la suprafața so­lului n-am avut nici o dife­rență, doar că cea la suprafață e mai economică. Unii cheltuie multă forță de lucru pentru acoperitul silozului cu pămînt. După mine este inutil dacă presatul s-a făcut bine. La noi, aruncăm peste siloz gozuri de la condiționarea griului din magazie, care, în scurtă vreme încolțesc și formează un strat vegetal uniform, ce protejează ca o pătură masa nutrețului. Metoda e simplă și infinit mai puțin costisitoare. Recomand oricui să pună cu­ mai mulți coconi la însilozat. Este economic pentru că pe a­­ceastă bază se poate conta pe o producție suplimentară. In afară de aceasta, în primăvară se găsesc destui mușterii să-l cumpere. In 1970 am avut 500 tone de coconi puși la siloz Ca să realizăm 200.000 tone de siloz Combinele și tocătoriie să lucreze cu randament sporit de O dată cu celelalte lucrări sezon, se desfășoară muncă intensă pentru însu­o o­rarea porumbului, a culturilor duble, cocenilor și altor re­surse de furaje. S-au obținut rezultate bune, îndeosebi la acele unități unde munca este bine organizată și coordonată de consiliul de conducere și de specialiști, iar combinele de recoltat siloz și tocătorile mecanice existente sunt folo­site la maximum. La coopera­tiva agricolă din Viișoara, de exemplu unde s-a asigurat forța de lucru la recoltarea po­rumbului siloz, mijloace de transport a masei verde, to­cătorile au funcționat din plin, „zi lumină“ și în schim­buri prelungite, au fost însi­­lozate 1810 tone din cele 2250 tone planificate. Cu rezul­tate bune la însilozat se pre­zintă cooperativele agricole din Bucecea, Roma, Vtrfu Cimpului, Stăuceni și altele. Ca urmare a eforturilor de­puse în unele cooperative a­­gricole, s-au putut însiloza pînă la data de 23 septembrie 60.940 tone, ceea ce reprezin­tă 30 la sută din sarcinile de plan. Numeroase sunt exemplele unde tocătorile mecanice sînt folosite la însilozarea coce­nilor de porumb. La Hlipiceni, în cîteva zile s-au însilozat peste 500 tone coceni, în a­­mestec cu melasă ori saramu­ră. Vasile Mustață, președin­tele acestei unități, ne spunea că a organizat echipe specia­le pentru transportul cocenilor de pe cîmp și deservirea celor două tocători mecanice. Zil­nic, peste 250 de țărani co­operatori, lucrează la desfă­­catul rezultați porumbului, iar cocen­i sînt însilozați. La cooperativa agricolă din Roma se aflau în funcțiune trei to­cători TMS 6, o Energia și o combină tocătoare pentru siloz. Un ritm susținut la în­­silozări am constatat și la co­operativele agricole din Lun­ca, Todireni, Zlătunoaia, Cor­­lăteni. In general, însilozarea fu­­rajelor la cooperativele agri­cole nu se desfășoară în r­itm cu posibilitățile existente. Cele 83 combine pentru siloz și 130 tocători mecanice din dotarea secțiilor de mecaniza­re nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. In foarte dese cazuri viteza de lucru normată nu se realizează. Intre 23 și 28 septembrie, deci în 5 zile bune de lucru, au fost insilo­­zate doar 10.000 tone de si­loz, față de 35.000 tone cit s-ar fi putut realiza. Este îngrijorător că în cooperati­vele agricole care au efective mari de taurine, consiliile de conducere și șefii de nu se preocupă suficient fermă de însilozarea furajelor. La Bră­­ești, o combină și trei tocători nu funcționau acum cîteva zile, cu toate că din cele 2750 tone, cit au prevăzut să in­­silozeze, realizaseră doar 400 tone. Faptul că nu sînt folo­site mijloacele de lucru la co­­p­erativele agricole din Dîn­geni, Hănești, Saucenița, Cris­­tinești, Buimăceni, Durnești, Hulub, condus la Răchiți și Orășeni a însilozarea unor cantități foarte mici. In co­operativele agricole din Sulița, Vorona, Iacobeni și Herții nu s-a întreprins Fiindu ni­mic în acest sens. La deficiențele, în folosirea combinelor, ce aparțin consi­liilor de conducere se adaugă cele ale stațiunilor de meca­nizare, care nu iau măsuri o­­perative de înlăturare a unor defecțiuni ce se ivesc. La Roma, de exemplu, o com­bină de siloz nu a fost p­usă în funcțiune datorită faptului că lipsesc anumite piese. Dar situații asemănătoare au fost constatate și prin alte locuri. Sunt necesare eforturi reunite din partea tuturor factorilor de răspundere pentru a rea­liza cele peste 200.000 tone siloz de care cooperativele a­gricole au nevoie pentru a echilibra balanța furajeră. I. GAVRIL i wwww w w www A^/wvsrwvsrwvww. Una dintre importantele acțiuni ce se desfășoară pe un larg front de lucru în a­­ceastă perioadă în coope­rativa agricolă de produc­ție din Bucecea este strîn­­gerea, transportul, depozi­tarea și conservarea nutre­țurilor. Convingîndu-se din practica anilor din urmă că hotărîtoare pentru crește­rea animalelor, ca și a pro­ducțiilor acestora, este asi­gurarea unei balanțe fura­jere complete, echilibrate, și de bună calitate, organi­zația de partid din zooteh­nie, consiliul de conducere, medicul veterinar Mihai Pavliuc, șeful stabilit împreună fermei, au un cu­prinzător program de lucru, antrenînd comuniștii, masa de cooperatori la strînge­­rea de pe cîmp a trifolie­­nelor și a celorlalte nutre­țuri. Acțiunea a început în vară, în plină desfășurare a campaniei de întreținere a culturilor. Or, pentru a nu stînjeni nici una din a­­ceste importante lucrări, un accent deosebit s-a pus pe buna organizare a muncii, fiind antrenați, în ore­le libere, la adunatul nutrețurilor și cooperatorii din Sectorul zootehnic. Cu aceeași atenție a fost or­ganizată și folosirea mijloa­celor de transport și depo­zitarea propriu - zisă a fu­rajelor, înlăturîndu-se în a­­celași timp orice posibili­tate de risipă. „Dacă n-am fi urmărit cu perseverență înfăptuirea punct cu punct a măsurilor cuprinse în acel program de lucru, ne spu­nea plin de mulțumire șe­ful fermei, nu am fi reușit să avem la ora actuală 900 tone de fir în loc de 680 tone cu­ prevedea planul a­­nual“. Din discuțiile purtate am mai aflat că oamenii din sectorul zootehnic al co­operativei agricole din Bu­cecea nu se mulțumesc nu­mai cu ceea ce au adunat pînă acum. Pe cîmp mai e­­xistă de recoltat etava de trifoliene, de unde se vor mai obține circa 100 tone fin, apoi coceni verzi de porumb, colete și frunze de sfeclă de zahăr pe 140 ha, resturi de la grădina de zarzavat etc. Toate acestea vor fi tocate și însilozate pentru că s-au angajat să pună la murai 2 600 tone de nutrețuri, din care au realizat pînă acum 1 600 to­ne. Interesul lor pentru a asigura cât mai multe fura­je constituie o acțiune iz­­vorîtă din conștiința că, numai pe această bază, ferma de vaci poate să le aducă venituri din ce în ce mai mari. De altfel, este cit se poate de convingător faptul că în prezent fieca­re din cele aproape 500 vaci existente la Bucecea produc în medie cite 10,1 litri lapte pe zi, unitatea a depășit planul anual la pro­ducția marfă cu 1466 hl, în afara cheltuielilor de în­grijire și întreținere, fie­care animal aduce un venit de peste 6 lei pe zi. Cu intenția de a spori cu­ mai mult veniturile ob­­ștei, și cooperatorii din Cîn­­dești și Dersca și-au dez­voltat puternice ferme zoo­tehnice, depun eforturi pentru ca să aibă cu ce le crește și întreține. La Ders­ca au fost depozitate 380 tone fin și s-au însilozat 750 tone de nutrețuri. Cu ceea ce se va mai aduna de acum înainte de pe cîmp, aprecia secretarul comite­tului de partid, balanța fu­rajeră va fi asigurata. N-am pune la îndoială afirmația făcută de tovarășul secre­tar dacă din depozit, n-ar lipsi la această dată nu mai puțin de 220 tone de fînuri și peste 150 tone de­­ siloz. Este adevărat că la Dersca există posibilități de completare a deficitului existent în balanța furaje­ră. De pe cîmp se mai pot aduna aproape 300 tone de otavă, sunt condiții ca oa­menii să toace pentru siloz importante cantități de co­coni verzi în amestec cu al­te nutrețuri. Obligați să ur­genteze celelalte lucrări : recoltatul culturilor, trans­portul lor de pe tarlale, e­­xecutarea arăturilor și în­­ ­ Xnxxxxxvxnxxxx­xxxxxxxvxxxxxxxvxvnxvxxxxxxvxvvxx vxxvxvwvnvv<vvnvvsx­vcvvcv\v Depozitul de furaje - oglinda conștiinciozității ș­i profesionale sămînțărilor, cooperatorii au lăsat pe planul doi ac­tivitatea de strîngere a fu­rajelor, ritmul acestei lu­crări decurgînd cu mult sub nivelul cerințelor pe care le reclamă instabilitatea vre­mii. Organizînd munca cu mai mu­ltă pricepere, consi­liul de conducere, ajutat, evident, de organizația de partid poate să înlăture astfel de deficiențe. Acest lucru se impune avînd în vedere că datorită slabei îngrijiri a animalelor și în special a lipsei de furaje din alimentație, unitatea a înregistrat în acest an o producție de numai 835 li­tri lapte de fiecare vacă furajată, a rămas restantă la producția marfă cu pes­te 1 000 dl lapte și, din pă­cate, nu au nici o speran­ță de a recupera restanța. Situația de la Cîndești este cu mult mai rea. Aici planul la fînuri a fost în­deplinit în proporție de 67 la sută, iar la siloz doar 31 la sută. Deși pe cîmp sînt încă mari cantități de nutrețuri, președintele con­siliului de conducere ne-a declarat cu foarte multă seninătate că nu va putea asigura baza furajeră ne­cesară. Evident, cu justifi­cări, fără să faci tot ce este posibil pentru a strînge ceea ce oferă cîmpul, așa cum procedează tovarășii de la Cîndești nu se pot crește animale, și ob­ține producții ca la Bucecea sau ca în alte părți ale județului. A­­ceasta impune un spor de atenție, mai mult interes pentru ca orice resursă fu­rajeră să ajungă în depozi­tul de furaje, oglindă a con­știinciozității fiecărui pre­ședinte, inginer șef și bri­gadier din cooperativa a­­gricolă. T. TRAIAN

Next