Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-11-25 / nr. 3298

CLOPOTUL • PAGINA 2 — Ce ați întreprins, înce­­pînd din luna iulie a a­cestui an, cînd au fost publicate pro­punerile tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru îmbunătăți­rea activității ideologice și e­­ducarea comunistă a oameni­lor ? Ing. EUGEN MIGHIU, se­cretarul comitetului de partid de la întreprinderea agricolă de stat Botoșani . Comitetul nostru de partid a înțeles că pentru a educa în chip socia­list membrii de partid, ceilalți lucrători, este nevoie să întă­rim spiritul de disciplină în muncă, să le sporim recepti­vitatea la tot ce este nou și combativitatea față de obice­iurile și deprinderile învechi­te, retrograde. In adunările generale ale organizațiilor de bază din ultimul timp, am discutat despre etica și echi­tatea socială. De asemenea, în ultima vreme, unele orga­nizații de bază au invitat ju­riști, care au prezentat — în fața comuniștilor — în sinte­ză, conținutul noilor legi apă­rute, punîndu-se accent pe necesitatea apărării proprietă­ții socialiste. Comitetul de partid a ajutat organizațiile de bază de la ferme, de la atelierele mecanice să organi­zeze temeinic învățămîntul de partid. In cursuri au fost cu­prinși toți membrii de partid, ceilalți lucrători cu perspec­tivă de a deveni comuniști. Cursurile sunt conduse de 28 de propagandiști, bine pregă­tiți, pasionați, cu dragoste față de activitatea politică. Imediat, am activizat colecti­vele de agitatori, cele de re­dacție ale gazetelor de perete, ale celor satirice, punînd în fața lor obiective de mare ac­tualitate politică. GH. MARTINIUC, secreta­rul comitetului comunal de partid Trușești . Cîteva lu­cruri v-aș putea spune și eu. Pentru îndeplinirea măsurilor adoptate în plenara comitetu­lui comunal, am repartizat, mai întîi, sarcinile pe membrii de partid, în așa fel, încît, fie­care — nu numai unii și a­­ceiași — să-și aducă contribu­ția la traducerea în viață a acestor însemnate măsuri. Unii, de pildă, au fost cooptați în brigăzile științifice pe ca­re, cu adevărat le-am revitali­­zat. Comuniști ca Gheorghe Apostu și Nicu Ioniță s-au străduit ca prin valorificarea tuturor mijloacelor ce le stau la dispoziție, să se prezinte în fața auditoriului cît mai bine pregătiți, să expună teme deo­sebit de interesante. Am repus pe „picioare“ stația de radio­­fiecare a comunei. In cadrul e­­misiunilor, numeroși invitați — comuniști cu experiență și rezultate meritorii în produc­ție — își spun opiniile despre o serie de probleme de strin­gentă importanță cum ar fi: educarea prin muncă a tine­retului, ridicarea nivelului profesional al cooperatorilor, etica și echitatea socială etc. Merită evidențiată, grație su­fragiilor obținute din partea ascultătorilor, emisiunea „Mi­­croenciclopedie“, de realizarea căreia răspund comuniștii Ovidiu Mocanu și Gheorghe Eftimie­ La ora actuală, în fiecare sat, avem cîte o briga­dă artistică de agitație; ansam­blul coral își desfășoară cu regularitate repetițiile ; cercu­rile de lectură au intrat în ac­tivitate- Am repus, deci, în drepturile lor ferme ale mun­cii politico - educative pără­site cîndva. ILIE POPESCU, secretarul comitetului comunal de partid Stăuceni. Departe gîndul de a afirma că am făcut totul ce trebuia și acest lucru, fără îndoială, ni-1 reproșăm. Cîte­va dintre măsurile stabilite au prins totuși înfățișare con­cretă. De pildă, am înființat o gazetă de stradă în satul Toci­­leni și o alta — satirică — la ferma zootehnică a cooperati­vei noastre agricole. In ulti­­mul­ timp, am intensificat și propaganda prin conferințe. „Apărarea și întărirea a­­verii obștești", „Cincinalul 1971—1975 măreț program de dezvoltare a patriei“ — iată doar două titluri din cele șase expuse în ultimul timp. La a­­cestea adaug instruirea regu­lată a agitatorilor, brigăzile artistice de agitație. — Ce acțiuni imediate vă propuneți în spiritul recente­lor documente de partid ? EUGEN MIGHIU : Mai în­tîi, să pregătim și să desfășu­răm la un înalt nivel de exi­gență și combativitate comu­nistă — adunările anuale de dări de seamă în fiecare orga­nizație de partid. Apoi, să finalizăm într-un timp cît mai scurt măsura de a crea puncte­le de informare și documenta­re, să le facem programe de activitate, în așa fel ca ele să slujească bine scopului pentru care sînt constituite. ILIE POPESCU: Cum spu­neam și mai înainte sunt încă multe prevederi pe care tre­buie să le aplicăm cu sprijinul tuturor comuniștilor. Aș aminti doar ciclul de expuneri vind apărarea și sporirea pri­a­­vutului obștesc — concretizat cu aspectele pe care le ridică comuna noastră. Va trebui ca de urgență să reînnoim texte­le brigăzilor artistice de agita­ție, să folosim cu mai multă insistență agitatorii, gazetele de perete, celelalte forme ale muncii politice. Avem datoria să asigurăm, în zilele ce ur­mează, deschiderea, în cele mai bune condițiuni, a învă­­țămîntului de partid, a celui agrozootehnic. Și bineînțeles, multe altele. ★ După cum se observă din răspunsurile primite că, peste tot, s-a trecut reiese cu responsabilitate la înfăptuirea măsurilor de educare comunis­tă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. E un lucru bun. Totuși, sunt încă măsuri care-și așteaptă finalizarea și care invită fac­torii răspunzători la mai mul­tă mobilitate, la un plus de acțiune. Redacția își propune să revină, periodic, asupra a­­cestei teme. T. TOMA S. AILENEI C. FILIP CONCRETIZAREA FAPTICĂ rațiunea oricărei măsuri Ne vorbesc secretari ai comitetelor de partid din întreprinderi și de la sate Prinde viață programul de educare socialistă a oamenilor muncii 55 N -am vețt decit o scenă pe care să m­ă pot m­anifesta“ La 26 noiembrie, George Vraca ar fi împlinit 75 de ani, dacă o boală necruțătoare nu l-ar fi răpit în aprilie 1984, la numai cîteva luni după tulburătoarea creație din Richard al III-lea. S-a născut la București, în anul 1896, în familia unui modest funcționar. Vocația pentru teatru i s-a manifestat destul de tîrziu, îndrăgind florile, a urmat, mai întîi, școală de agronomie, după care intenționa să plece in Fran­­­ța, la Grignon, pentru a-și completa studiile în agricultură. Decis, printr-o întîmplare, să-și încerce posibilitățile în tea­tru, se înscrie, în ultima clipă, la examenul de admitere al conservatorului, unde — spre marea lui surpriză­­— reu­­șește „primul“. Terminînd conservatorul ca premiant, în 75 de ani de la nașterea lui George Vraca 1921 este angajat la Teatrul Național din București. Recu­­noscîndu-i-se posibilitățile, i se încredințează, chiar în ace­lași an, rolul titular din Glauco — tragedie a italianului Luigi Ercole Morselli — partitură complexă ce a însemnat o adevărată piatră de încercare a posibilităților artistice ale tinărului debutant. A fost un mare succes — după cum au confirmat aplauzele publicului și cronicile din presa vremii — a fost o biruință ce însemna o confirmare definitivă, în­ceputul strălucit al unui drum ce avea să fie mereu ascen­dent, încheiat 43 de ani mai tîrziu prin atingerea unui ade­vărat pisc interpretativ în Richard al III-lea. George Vraca a fost un artist în adevăratul sens al cuvîntu­­lui. Aparițiile sale, pe scenă sau în film, au fost tot atîtea crea­ții. A avut un crez sfînt pe care l-a trudit cu devotament, cu pasiune, pînă la uitare de sine. A iubit oamenii și flo­rile, a iubit lumina și frumusețea și n-a văzut în arta sa de­cit un mijloc de a dărui semenilor tot ce avea mai bun și mai frumos în el. Lor le-a închinat talentul, gîndurile, cău­tările și strădaniile. S-a preocupat de propria desăvîrșire, urmărind desăvîrșirea celorlalți. A crezut în măreția artei și n-a stat în cumpănă să-i ofere totul. A fost, în felul său, unic și inegalabil. S-a bucurat de dragostea și prețuirea unanimă a colegilor care au găsit întotdeauna în el un sfă­tuitor și un prieten de nădejde. Pentru confrații mai tineri a fost un îndrumător, un model, un iscusit dascăl. Cei care au avut fericirea să-l vadă pe scenă, să-i admire eleganța mișcării și expresivitatea gestului, să-i asculte timbrul vocii inimitabile, nu-l vor putea uita niciodată. In cartea istoriei teatrului românesc, în care George Vraca a înscris una dintre cele mai frumoase file, numele său se va menține mereu. G. DORIAN Concert simfonic Filarmonica de stat din localitate prezintă rmine seară, orele 19, în sala Teatrului „Mihai Eminescu“ un concert simfonic. In program: C. Bobescu — Rapsodia I. Robert Schumman — Concert pentru pian și orchestră și L. V. Be­ethoven — Simfonia a VlI-a. Dirijor: Constantin Bobescu, artist emerit. Solistă, pianista Sanda Bobescu. Un record negativ Toate cele trei cooperative agricole din orașul Darabani (cea de centru, cît și cele din Teioasa și Ba­jura), au obținut producțiile de lapte cele mai slabe din județ în zece luni din acest an — sub 200 1 pe vacă furajată. In felul acesta orașul Darabani devine pose­sorul unui trist record. Dacă vecina acestor coope­rative, cea din Concești, n-ar fi obținut in același interval o producție dublă am zice că prin locurile respective nu fi-i clima prielnică vacilor. Dar așa ? Ce are de spus Comite­tul orășenesc de partid Dara­bani ? Bani de plată La C­ A.P. Mîndrești, pre­ședinte Mihai Damian, secto­rul zootehnic arată parcă ar fi în părăsire. Dar baiul nu-i numai ăsta. La un recent control s-au descoperit și alte nereguli. De pildă lui Savel Amănătoaie, brigadier zoo­tehnic, i s-a constatat că nu justifică ce a făcut cu 198­1 lapte de oaie. Drept pentru care a rămas bun de plată. Bani de plată au rămas și în 7 6.00 6.20 6.30 7.00 7.45 8.00 8.08 8.25 8.30 9.00 9.03 9.30 10.00 10.05 10.30 11.00 11.05 >1RADIO VINERI 26 NOIEMBRIE Muzică și actualități. Jurnal agrar. Gimnastică. Radiojurnal. Sfatul medicului. Sumarul presei. Matineu muzical — dansuri instrumentale. Moment poetic. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată (continuare). Memoria pămîntului românesc (reluare). Buletin de știri. Trandafir de la Mol­dova — muzica popu­lară. Selecțiuni din operete­le „Gisella“ de Gerd Natschinsky și „Fata munților“ de Fraser- Simion-Tate. Buletin de știri. Din muzica lor: popoare-11.15 Pe teme juridice. 11.30 Pe-ale țării largi o­­goare — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul în foileton : Sammy Davis-junior- 12.15 Recital de operă Fio­­renzza Cossotto. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidia­nă. 13.27 Cintecul e pretutin­deni. 14.00 Compozitorul mînii — Henry săptă­Pur­cell. Suita pentru cla­vecin și Cinci cîntece profane. 14.35 La microfon : Grigore Prican, Maria Haiduc și Florea Țupa. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Pagini vocale și or­chestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. JOI 25 NOIEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba ma­ghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în a­­gricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune. Județul Buzău la cotele industrializării. 20.10 Reflector. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranu­lui. 21.30 Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internațional. 22.35 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. Cel de-al cincilea volum al poetului Haralambie Țu­gui ne oferă prilejul de constata că poezia lui a in­­­trat într-o fază de evoluție nouă: încă de la Contra­punct în toamnă (1969) liris­mul său ne lăsa să întreză­rim prezența unui sunet de limpezime, de ataraxie (în sensul antic, de seninătate sufletească), semn indiscu­tabil al maturității poetice-Sub cerul Mioriței e o carte patriotică, o carte a certitudinilor, scrisă la un diapazon de sensibilitate înaltă. Motivele ei de bază pot fi cu ușurință enumera­te : evocări (Enescu, Emi­­nescu, Luchian, Ion Pillat, Eusebiu Camilar), locuri cu seiisuri adinei (La schitul Brazi, Pe Argeș în sus, Du­pă amiază la Sîngeorz, Ci­mitir de război pe Someș, Țara de sus), (Ceas de noapte în amintirile cerda­cul copilăriei, Moment de elegie, Adolescentă-n legen­dă), cuplul casnic (Nu­ma­rea, Elegia depărtării). Nu­mai simpla grupare a poe­ziilor în jurul ideilor de bază, care au rolul de nuclee, în organiza­rea intimă a cărții, ne de­monstrează structura uni­versului liric al poetului. Haralambie Țugui face parte din acea familie de poeți care pun la baza li­rismului lor, cele mai con­crete fapte de viață, cele mai notorii elemente auto­biografice, fără teama că, prin această ancorare în rea­litatea cea mai reală­­ să ni se ierte tautologia, pun în primejdie autenticitatea poetică. In convorbirile cu Eckermann, Goethe mărtu­risea, pe marginea raportu­lui dintre poezie și realitate: „Lumea este atît de mare, atît de bogată, și viața ofe­ră un spectacol atît de va­­ ­ote de lectură d­at incit subiectele de poe­zie nu vor lipsi niciodată. Dar e necesar ca aceasta să fie întotdeauna, poezie de circumstanță, altfel spus, ca realitatea să-i furnizeze „ocazia“ și „materia“ (subl. noastre). Un caz particular devine general și poetic prin chiar faptul că este tratat de către un poet. Poeziile mele sunt toate poezii de circum­stanță, ele se inspiră din rea­litate, pe ea se întemeiază și se sprijină. N-am ce face cu poezii care nu se spriji­nă pe nimic". Trece prin subt­extul aces­tui volum o undă de melan­colie. Izvorul ei nu trebuie căutat în experiență ci în conștiința trecerii timpului. Haralambie Țugui își amin­tește chiar de versurile ho­­rațiene Eheu fugaces și pu­ne sentimentul trecerii sub patronajul lor îndepărtat. Deosebit de pregnant se reliefează în versurile a­­­­cestei cărți sentimentul pa­triei sub forma apartenenței la un popor, un loc anume și un timp- Poetul știe gîn­­di patriotic. Suflul patriotis­­mului său vine din conștiin­ță, încărcîndu-se cu semni­ficații de-a lungul comple­xului proces de gestație. Format la școala poeziei tradiționale dintre cele două războaie, H. Țugui n-a rătă­cit în capcanele căutărilor estetizante, rămînînd credin­cios versului clasic, virtuți­lor încântătorii ale prozo­diei populare și mînuind o limbă unduioasă cu parfu­­muri moldave. Este adevărat că nu o dată acest cult pentru forma per­fectă și pentru expresia po­etică limpede, împing poe­zia lui Haralambie Țugui, în zonele facilului și a de­clamației retorice. Credem că la mijloc se află o prea grăbită scoatere a manuscri­sului din laborator. Dacă am accepta pentru o clipă disocierea persoanei umane în minte și inimă, respective intelect și afect, am putea afirma fără șovă­ire că poezia lui Haralam­bie Țugui este o poezie inimii, scrisă cu inima pen­­­tru inimile cititorilor. LEONTE VALERIU VINERI 26 NOIEMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cintecul care mi-e drag. 17.45 Partidului, inima și ver­sul (montaj literar - mu­zical). 18.00 Estudiantina. 18.15 Piese clasice în inter­pretări moderne. 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Serile muzicale ale stu­dioului. 21.00 Pagini literare : Calis­­trat Hogaș, rapsod al plaiurilor românești. 21.10 Serile muzicale ale stu­dioului (continuare). 21.30 De m-ar Iar mîndruța auzi bădița/ mi-ar ști dorul. 21.45 Album de romanțe. 22.20 Melodii de pretutindeni in cur­ând spectacolul Zorile teatrului românesc Sub genericul de mai sus, Teatrul „Mihai E­­minescu“ din Botoșani va prezenta, seara, cea de a sîmbătă treia premieră a stagiunii. Spectacolul se compune din două vodeviluri: Mu­za de la Burdujeni, de Costache Negruzzi și O soare la mahala, de Cos­­tachi Caragiali. In pri­mul vodevil, rolurile principale vor fi susținu­te de actorii Ștefan Pa­nă, Doina Alexe-Popes­­cu, Dorina Brădescu, Dan Bubin­ci, Ildikó Iar­­csek, Sică Stănescu și Doru Buzea. In rolurile principale al celui de-al doilea vodevil, îi vom urmări pe Ildikó Jar­­csek, Ion Plăieșeanu, Si­că Stănescu și Doru Bu­zea. Regia spectacolului este semnată Amb­el­­ Stanca, de Zoe iar scenografia de Ioan­­ Popov și Doina arh. Vladimir Popov. Muzica la ambele vo­deviluri, scrisă de Ale­xandru Flechtenmacher, va fi interpretată de o orchestră sub conduce­rea prof. Ion Prelipcea­­nu. ARCA LUI NOE grijitorii Pavel Zaharia și Pa­­vel Mircea, care au refuzat să prezinte animalele bolnave ce se aveau în îngrijire, me­dicului veterinar. Și se vor plăti ei, nu cum a încercat șeful contabil, H. Vicol, să treacă suma la pierderi! La imputație tot aia ar fi? Din evidenta fermei de tau­rine C.A.P. Rînghilești, potri­vit unui control făcut recent, nu rezultau cîte-s vaci, cîti-s viței, din efectivul pe care ferma îl deține. Registrele de evidentă erau albe ! Cum s-ar spune, pentru ei, o vacă sau un in­el tot aia e, pe total să iasă! Dacă ținem cont însă că din 120 viței, aproape ju­mătate sînt bolnavi și s-ar putea că pentru neglijentă să se mai impute cîte ceva, e­­ventual prețul unei vaci, tot aia rămîne ? Nu-i pe vrute U, 7 lucrători din zootehnie cred că indicațiile medicilor veterinari pot și să nu fie lua­te în considerare. Așa a gin­­dit Petru Cojocaru de C.A­ P. Dristea, care n-a res­la­ped­at indicațiile medicului veterinar și i-au pierit tăurași Ce-i avea în îngrijire. 2 Acum are de plată 1830 lei. Ion Mocanu, de la aceeași cooperativă agricolă a proce­dat și ei la fel. Și, la fel, are și el de plată o vijică, ce a pierit cînd avea 60 kg. Cine plătește? Peste 100 de becuri, 22 de elevente (clești electrice) și 8 electromotoare de la venti­latoare s-au ars la halele de păsări ale C­ A.P. Brehuești. Electricienilor de la Botoșani (șeful lor este tovarășul ing. P. Țintă) le-au trebuit oare atîtea pagube ca să se con­vingă că ei sunt vinovați ? Dacă le-au trebuit să și plă­tească ! Iar oficiul juridic al U.J.C.A.P- n-ar încerca o în­treprindere gratuită dacă ar interveni în sprijinirea C.A.P­­trebuești să-și recupereze pagubele. Nu mai vorbim că de ur­gența cu care se fac reme­dierile ține obținerea (sau neobțțnerea) unei producții suplimentare de 8 000 kg carne pasăre. Fiindcă ne a­­propriem de Anul Nou se pot gîndi, credem, și electricienii că-i păcat să se irosească a­­tîta friptură ! O fi obicei ? Pe 15 noiembrie, șeful fer­mei de taurine de la Vlădeni, tehnicianul Constantin A­­vasiloaie, s-a prezentat la program cu 40 minute întîr­­ziere..­ Cum nu facem con­troale în fiecare zi ne între­băm dacă s-o f­ obicei ? Me­rită să fie verificat și de or­ganele agricole județene. Unde-s porcii? Controlul bancar a stabilit că la ferma Călărași a com­plexului intercooperatist Rău­­seni (șef fermă C. Hușman) lipseau 10 porci din catego­ria 2 — 4 luni. S-au încasat imediat 700 lei, suma de re­cuperat fiind de 3071 lei. Cu banii e clar, se știe de unde vor fi recuperați. Dar unde-s porcii ? Rubrică realizată de I. MAXIMIUC IDEEA DE PROGRES SOCIAL Cu prof. univ. dr. CONST­ANT­AN BORGIANU In momentul de față, în tematica științelor sociale, un loc important trebuie să-l ocupe temele de filozofie so­cială, a­vi­nd în vedere faptul că gîndirea filozofică marxis­tă a plecat în primul rînd de la anumite realități sociale, a avut în vedere întotdeauna anumite țeluri sociale, a fundamentat un sistem de valori și de idealuri sociale, sistem menit să­­ călăuzească o acțiune socială revoluțio­nară. L-am rugat pe profesorul universitar dr. Constantin Borgeanu, membru corespondent al Academiei de științe sociale și politice, să dezvolte pentru cititorii noștri, aceas­tă temă, într-o convorbire recentă care și-a propus să ilustreze ideea de progres social. — Poate fi considerată ideea de progres social, de care știm că dumneavoastră v-ați ocupat în mod deosebit, in cadrul problematicei filozofiei sociale ? — Desigur, filozofia, îndeosebi filozofia marxistă, prin modalitățile ei de existență, cuprinde o arie problematică foarte largă. De aceea, astăzi în cadrul filozofiei mar­xiste întîlnim tocmai această firească tendință de diversifi­care tematică. Respectiv, prin prisma filozofiei marxiste, pot fi tratate probleme teoretice de tot felul, cu multe și diverse discipline. Dar în cadrul lor, un loc privilegiat îl ocupă, cum e și firesc, filozofia socială, în virtutea considerente­lor expuse mai sus. In lumina ansamblului de măsuri, a programului aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în domeniul muncii politico - ideologice și cultural - edu­cative, atenția acordată filozofiei sociale va fi tot mai mare. In cadrul acestei problematici de filozofie socială se integrează, fără îndoială, tema progresului social, temă de care într-adevăr eu mă ocup de mai multă vreme. — In ce constă însemnătatea și actualitatea acestei teme ? — însemnătatea unei asemenea teme decurge din mai multe împrejurări. In primul rînd din caracterul mereu mai complex al dezvoltării sociale contemporane, complexitate CONVORBIRILE DE JOS care presupune anumite criterii de apreciere a diverselor fenomene. In sensul dacă aceste fenomene corespund ten­dințelor de dezvoltare. Epoca contemporană este o epocă in care ideea de progres social e ilustrată extrem de pregnant prin tendințele ei determinante, dar nu se realizează neted, lin, nu se realizează în formele în care eram poate obișnuiți să-l vedem altădată și de aceea dezvoltarea acestor criterii obiective presupune o analiză marxistă, creatoare. Aceas­tă analiză trebuie neapărat să țină seama de elemente noi, de multiplele forme îmbrăcate de nou în condițiile ac­tuale. — Ați spus „în primul rînd“. Aceasta presupune și un al doilea rînd ... — Actualitatea ideii de progres decurge de asemenea din faptul că tendința fundamentală a progresului social în zilele noastre este dezvoltarea socialismului într-un mai mare număr de țări. Studiul progresului social înseamnă tocmai, din această cauză, studiul dezvoltării socialiste, a formelor diverse pe care le îmbracă această dezvoltare, înseamnă studiul modului în care fiecare țară, fiecare po­por, găsește mijloacele cele mai potrivite pentru dezvolta­rea sa pe drumul progresului. Dezvoltarea României este în acest sens semnificativă. Ea evidențiază trăsături noi, specifice, ale progresului social, caracteristice orînduirii pe care o construim și pe care o dezvoltăm. Etapa actuală de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră, definirea acestei etape în Congresului al X-lea al Partidului Comunist documentele Român, în expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu exprimă pregnant caracteristicile esențiale ale progresului social in acest moment al dezvoltării noastre istorice. — Noile cuceriri ale științei din alte domenii, se răs­­frîng asupra ideii de progres social, asupra noțiunii filozo­fice de progres ? — Actualitatea ideii de progres decurge indubitabil și dintr-o serie de transformări în domeniul științei și teh­nicii, din implicațiile sociale ale revoluției tehnico - știin­țifice contemporane, din noile cuceriri ale științelor isto­rice care au demonstrat că drumul civilizației este mult mai complex decit îl considerau teoriile despre progres curente în secolul 19. In sfîrșit, actualitatea ideii de pro­gres social decurge din noile metode, aplicate din ce în ce mai intens în științele sociale. — Vă referiți anume la .. ? — La analiza de sistem, de pildă. Sau la metodele structurale. Unii le-au interpretat ca fiind cu evidențierea unor tendințe progresiste de incompatibile dezvoltare. S-a dovedit însă contrariul. — Considerați că s-a spus ultimul cuvint asupra acestei teme ? — Evident, nu. Nn toate aceste probleme au loc în continuare dezbateri, sunt frecvente confruntările de opi­nii, în care desigur, cercetătorii marxiști au datoria să-și spună un cuvînt cît mai autorizat. Dr. DOREL SCHOR A apărut nr. 11/1971 al revistei „PROBLEME ECONOMICE“ DIN CUPRINS : Dr. Costinel Lazăr și Dr. Florea Staicu Conținutul și factorii creșterii economice în so­cialism. I Predai și V. V. Porumbescu Radu Negru și Al. Drăguț Colaborarea și cooperarea între țările C.A.E.R. în domeniul cercetărilor științifice. 1971 — 1975 ORIENTĂRI, STRUCTURI, RITMURI Creativitate și diversificare — cerințe majore ale dezvoltării industriei ușoare. Investițiile și factorul „timp“. INSTRUMENTAR MODERN DE CONDUCERE ȘI PLANIFICARE ECONOMICA Perfecționarea metodologiei științelor sociale și economice. Dr. D. Rebușapcă și V. Cătălin Determinarea productivității muncii în transpor­tul feroviar. EXPERIENȚE NAȚIONALE DE MODERNIZARE A STRUCTURILOR ECONOMICE Dezbatere organizată de revista „Probleme Economice“ (VN). Revista mai cuprinde rubricile : DEZBATERI ; CONSULTA­ȚII ; RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR: ECONOMIE MONDIALA : CRITICA ȘI BIBLIOGRAFIE ; NOTE BIBLIOGRAFICE ; DIN VIATA ȘTIINȚIFICA: SCRISORI CĂTRE REDACȚIE. Editorial Dr. A. Negucioiu (Cluj) Stere Gioga Tr. Lazăr Ion Crăciun Al. Olteanu Puternic imbold pentru creșterea competenței teoretico - practice a economiștilor. Reducerea treptată a deosebirilor dintre munca fizică și intelectuală. Perfecționarea mecanismului de organizare și conducere a activității economice. Exigențe ale folosirii legii valorii în agricultura cooperatistă. Gândirea, cultura și conștiința economică. Mircea Malița

Next