Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-11-25 / nr. 3298
CLOPOTUL • PAGINA 2 — Ce ați întreprins, începînd din luna iulie a acestui an, cînd au fost publicate propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru îmbunătățirea activității ideologice și educarea comunistă a oamenilor ? Ing. EUGEN MIGHIU, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea agricolă de stat Botoșani . Comitetul nostru de partid a înțeles că pentru a educa în chip socialist membrii de partid, ceilalți lucrători, este nevoie să întărim spiritul de disciplină în muncă, să le sporim receptivitatea la tot ce este nou și combativitatea față de obiceiurile și deprinderile învechite, retrograde. In adunările generale ale organizațiilor de bază din ultimul timp, am discutat despre etica și echitatea socială. De asemenea, în ultima vreme, unele organizații de bază au invitat juriști, care au prezentat — în fața comuniștilor — în sinteză, conținutul noilor legi apărute, punîndu-se accent pe necesitatea apărării proprietății socialiste. Comitetul de partid a ajutat organizațiile de bază de la ferme, de la atelierele mecanice să organizeze temeinic învățămîntul de partid. In cursuri au fost cuprinși toți membrii de partid, ceilalți lucrători cu perspectivă de a deveni comuniști. Cursurile sunt conduse de 28 de propagandiști, bine pregătiți, pasionați, cu dragoste față de activitatea politică. Imediat, am activizat colectivele de agitatori, cele de redacție ale gazetelor de perete, ale celor satirice, punînd în fața lor obiective de mare actualitate politică. GH. MARTINIUC, secretarul comitetului comunal de partid Trușești . Cîteva lucruri v-aș putea spune și eu. Pentru îndeplinirea măsurilor adoptate în plenara comitetului comunal, am repartizat, mai întîi, sarcinile pe membrii de partid, în așa fel, încît, fiecare — nu numai unii și aceiași — să-și aducă contribuția la traducerea în viață a acestor însemnate măsuri. Unii, de pildă, au fost cooptați în brigăzile științifice pe care, cu adevărat le-am revitalizat. Comuniști ca Gheorghe Apostu și Nicu Ioniță s-au străduit ca prin valorificarea tuturor mijloacelor ce le stau la dispoziție, să se prezinte în fața auditoriului cît mai bine pregătiți, să expună teme deosebit de interesante. Am repus pe „picioare“ stația de radiofiecare a comunei. In cadrul emisiunilor, numeroși invitați — comuniști cu experiență și rezultate meritorii în producție — își spun opiniile despre o serie de probleme de stringentă importanță cum ar fi: educarea prin muncă a tineretului, ridicarea nivelului profesional al cooperatorilor, etica și echitatea socială etc. Merită evidențiată, grație sufragiilor obținute din partea ascultătorilor, emisiunea „Microenciclopedie“, de realizarea căreia răspund comuniștii Ovidiu Mocanu și Gheorghe Eftimie La ora actuală, în fiecare sat, avem cîte o brigadă artistică de agitație; ansamblul coral își desfășoară cu regularitate repetițiile ; cercurile de lectură au intrat în activitate- Am repus, deci, în drepturile lor ferme ale muncii politico - educative părăsite cîndva. ILIE POPESCU, secretarul comitetului comunal de partid Stăuceni. Departe gîndul de a afirma că am făcut totul ce trebuia și acest lucru, fără îndoială, ni-1 reproșăm. Cîteva dintre măsurile stabilite au prins totuși înfățișare concretă. De pildă, am înființat o gazetă de stradă în satul Tocileni și o alta — satirică — la ferma zootehnică a cooperativei noastre agricole. In ultimul timp, am intensificat și propaganda prin conferințe. „Apărarea și întărirea averii obștești", „Cincinalul 1971—1975 măreț program de dezvoltare a patriei“ — iată doar două titluri din cele șase expuse în ultimul timp. La acestea adaug instruirea regulată a agitatorilor, brigăzile artistice de agitație. — Ce acțiuni imediate vă propuneți în spiritul recentelor documente de partid ? EUGEN MIGHIU : Mai întîi, să pregătim și să desfășurăm la un înalt nivel de exigență și combativitate comunistă — adunările anuale de dări de seamă în fiecare organizație de partid. Apoi, să finalizăm într-un timp cît mai scurt măsura de a crea punctele de informare și documentare, să le facem programe de activitate, în așa fel ca ele să slujească bine scopului pentru care sînt constituite. ILIE POPESCU: Cum spuneam și mai înainte sunt încă multe prevederi pe care trebuie să le aplicăm cu sprijinul tuturor comuniștilor. Aș aminti doar ciclul de expuneri vind apărarea și sporirea priavutului obștesc — concretizat cu aspectele pe care le ridică comuna noastră. Va trebui ca de urgență să reînnoim textele brigăzilor artistice de agitație, să folosim cu mai multă insistență agitatorii, gazetele de perete, celelalte forme ale muncii politice. Avem datoria să asigurăm, în zilele ce urmează, deschiderea, în cele mai bune condițiuni, a învățămîntului de partid, a celui agrozootehnic. Și bineînțeles, multe altele. ★ După cum se observă din răspunsurile primite că, peste tot, s-a trecut reiese cu responsabilitate la înfăptuirea măsurilor de educare comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. E un lucru bun. Totuși, sunt încă măsuri care-și așteaptă finalizarea și care invită factorii răspunzători la mai multă mobilitate, la un plus de acțiune. Redacția își propune să revină, periodic, asupra acestei teme. T. TOMA S. AILENEI C. FILIP CONCRETIZAREA FAPTICĂ rațiunea oricărei măsuri Ne vorbesc secretari ai comitetelor de partid din întreprinderi și de la sate Prinde viață programul de educare socialistă a oamenilor muncii 55 N -am vețt decit o scenă pe care să mă pot manifesta“ La 26 noiembrie, George Vraca ar fi împlinit 75 de ani, dacă o boală necruțătoare nu l-ar fi răpit în aprilie 1984, la numai cîteva luni după tulburătoarea creație din Richard al III-lea. S-a născut la București, în anul 1896, în familia unui modest funcționar. Vocația pentru teatru i s-a manifestat destul de tîrziu, îndrăgind florile, a urmat, mai întîi, școală de agronomie, după care intenționa să plece in Franța, la Grignon, pentru a-și completa studiile în agricultură. Decis, printr-o întîmplare, să-și încerce posibilitățile în teatru, se înscrie, în ultima clipă, la examenul de admitere al conservatorului, unde — spre marea lui surpriză— reușește „primul“. Terminînd conservatorul ca premiant, în 75 de ani de la nașterea lui George Vraca 1921 este angajat la Teatrul Național din București. Recunoscîndu-i-se posibilitățile, i se încredințează, chiar în același an, rolul titular din Glauco — tragedie a italianului Luigi Ercole Morselli — partitură complexă ce a însemnat o adevărată piatră de încercare a posibilităților artistice ale tinărului debutant. A fost un mare succes — după cum au confirmat aplauzele publicului și cronicile din presa vremii — a fost o biruință ce însemna o confirmare definitivă, începutul strălucit al unui drum ce avea să fie mereu ascendent, încheiat 43 de ani mai tîrziu prin atingerea unui adevărat pisc interpretativ în Richard al III-lea. George Vraca a fost un artist în adevăratul sens al cuvîntului. Aparițiile sale, pe scenă sau în film, au fost tot atîtea creații. A avut un crez sfînt pe care l-a trudit cu devotament, cu pasiune, pînă la uitare de sine. A iubit oamenii și florile, a iubit lumina și frumusețea și n-a văzut în arta sa decit un mijloc de a dărui semenilor tot ce avea mai bun și mai frumos în el. Lor le-a închinat talentul, gîndurile, căutările și strădaniile. S-a preocupat de propria desăvîrșire, urmărind desăvîrșirea celorlalți. A crezut în măreția artei și n-a stat în cumpănă să-i ofere totul. A fost, în felul său, unic și inegalabil. S-a bucurat de dragostea și prețuirea unanimă a colegilor care au găsit întotdeauna în el un sfătuitor și un prieten de nădejde. Pentru confrații mai tineri a fost un îndrumător, un model, un iscusit dascăl. Cei care au avut fericirea să-l vadă pe scenă, să-i admire eleganța mișcării și expresivitatea gestului, să-i asculte timbrul vocii inimitabile, nu-l vor putea uita niciodată. In cartea istoriei teatrului românesc, în care George Vraca a înscris una dintre cele mai frumoase file, numele său se va menține mereu. G. DORIAN Concert simfonic Filarmonica de stat din localitate prezintă rmine seară, orele 19, în sala Teatrului „Mihai Eminescu“ un concert simfonic. In program: C. Bobescu — Rapsodia I. Robert Schumman — Concert pentru pian și orchestră și L. V. Beethoven — Simfonia a VlI-a. Dirijor: Constantin Bobescu, artist emerit. Solistă, pianista Sanda Bobescu. Un record negativ Toate cele trei cooperative agricole din orașul Darabani (cea de centru, cît și cele din Teioasa și Bajura), au obținut producțiile de lapte cele mai slabe din județ în zece luni din acest an — sub 200 1 pe vacă furajată. In felul acesta orașul Darabani devine posesorul unui trist record. Dacă vecina acestor cooperative, cea din Concești, n-ar fi obținut in același interval o producție dublă am zice că prin locurile respective nu fi-i clima prielnică vacilor. Dar așa ? Ce are de spus Comitetul orășenesc de partid Darabani ? Bani de plată La C A.P. Mîndrești, președinte Mihai Damian, sectorul zootehnic arată parcă ar fi în părăsire. Dar baiul nu-i numai ăsta. La un recent control s-au descoperit și alte nereguli. De pildă lui Savel Amănătoaie, brigadier zootehnic, i s-a constatat că nu justifică ce a făcut cu 1981 lapte de oaie. Drept pentru care a rămas bun de plată. Bani de plată au rămas și în 7 6.00 6.20 6.30 7.00 7.45 8.00 8.08 8.25 8.30 9.00 9.03 9.30 10.00 10.05 10.30 11.00 11.05 >1RADIO VINERI 26 NOIEMBRIE Muzică și actualități. Jurnal agrar. Gimnastică. Radiojurnal. Sfatul medicului. Sumarul presei. Matineu muzical — dansuri instrumentale. Moment poetic. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată (continuare). Memoria pămîntului românesc (reluare). Buletin de știri. Trandafir de la Moldova — muzica populară. Selecțiuni din operetele „Gisella“ de Gerd Natschinsky și „Fata munților“ de Fraser- Simion-Tate. Buletin de știri. Din muzica lor: popoare-11.15 Pe teme juridice. 11.30 Pe-ale țării largi ogoare — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul în foileton : Sammy Davis-junior- 12.15 Recital de operă Fiorenzza Cossotto. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cintecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul mînii — Henry săptăPurcell. Suita pentru clavecin și Cinci cîntece profane. 14.35 La microfon : Grigore Prican, Maria Haiduc și Florea Țupa. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. JOI 25 NOIEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune. Județul Buzău la cotele industrializării. 20.10 Reflector. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internațional. 22.35 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. Cel de-al cincilea volum al poetului Haralambie Țugui ne oferă prilejul de constata că poezia lui a intrat într-o fază de evoluție nouă: încă de la Contrapunct în toamnă (1969) lirismul său ne lăsa să întrezărim prezența unui sunet de limpezime, de ataraxie (în sensul antic, de seninătate sufletească), semn indiscutabil al maturității poetice-Sub cerul Mioriței e o carte patriotică, o carte a certitudinilor, scrisă la un diapazon de sensibilitate înaltă. Motivele ei de bază pot fi cu ușurință enumerate : evocări (Enescu, Eminescu, Luchian, Ion Pillat, Eusebiu Camilar), locuri cu seiisuri adinei (La schitul Brazi, Pe Argeș în sus, După amiază la Sîngeorz, Cimitir de război pe Someș, Țara de sus), (Ceas de noapte în amintirile cerdacul copilăriei, Moment de elegie, Adolescentă-n legendă), cuplul casnic (Numarea, Elegia depărtării). Numai simpla grupare a poeziilor în jurul ideilor de bază, care au rolul de nuclee, în organizarea intimă a cărții, ne demonstrează structura universului liric al poetului. Haralambie Țugui face parte din acea familie de poeți care pun la baza lirismului lor, cele mai concrete fapte de viață, cele mai notorii elemente autobiografice, fără teama că, prin această ancorare în realitatea cea mai reală să ni se ierte tautologia, pun în primejdie autenticitatea poetică. In convorbirile cu Eckermann, Goethe mărturisea, pe marginea raportului dintre poezie și realitate: „Lumea este atît de mare, atît de bogată, și viața oferă un spectacol atît de va ote de lectură dat incit subiectele de poezie nu vor lipsi niciodată. Dar e necesar ca aceasta să fie întotdeauna, poezie de circumstanță, altfel spus, ca realitatea să-i furnizeze „ocazia“ și „materia“ (subl. noastre). Un caz particular devine general și poetic prin chiar faptul că este tratat de către un poet. Poeziile mele sunt toate poezii de circumstanță, ele se inspiră din realitate, pe ea se întemeiază și se sprijină. N-am ce face cu poezii care nu se sprijină pe nimic". Trece prin subtextul acestui volum o undă de melancolie. Izvorul ei nu trebuie căutat în experiență ci în conștiința trecerii timpului. Haralambie Țugui își amintește chiar de versurile horațiene Eheu fugaces și pune sentimentul trecerii sub patronajul lor îndepărtat. Deosebit de pregnant se reliefează în versurile acestei cărți sentimentul patriei sub forma apartenenței la un popor, un loc anume și un timp- Poetul știe gîndi patriotic. Suflul patriotismului său vine din conștiință, încărcîndu-se cu semnificații de-a lungul complexului proces de gestație. Format la școala poeziei tradiționale dintre cele două războaie, H. Țugui n-a rătăcit în capcanele căutărilor estetizante, rămînînd credincios versului clasic, virtuților încântătorii ale prozodiei populare și mînuind o limbă unduioasă cu parfumuri moldave. Este adevărat că nu o dată acest cult pentru forma perfectă și pentru expresia poetică limpede, împing poezia lui Haralambie Țugui, în zonele facilului și a declamației retorice. Credem că la mijloc se află o prea grăbită scoatere a manuscrisului din laborator. Dacă am accepta pentru o clipă disocierea persoanei umane în minte și inimă, respective intelect și afect, am putea afirma fără șovăire că poezia lui Haralambie Țugui este o poezie inimii, scrisă cu inima pentru inimile cititorilor. LEONTE VALERIU VINERI 26 NOIEMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cintecul care mi-e drag. 17.45 Partidului, inima și versul (montaj literar - muzical). 18.00 Estudiantina. 18.15 Piese clasice în interpretări moderne. 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.00 Serile muzicale ale studioului. 21.00 Pagini literare : Calistrat Hogaș, rapsod al plaiurilor românești. 21.10 Serile muzicale ale studioului (continuare). 21.30 De m-ar Iar mîndruța auzi bădița/ mi-ar ști dorul. 21.45 Album de romanțe. 22.20 Melodii de pretutindeni in curând spectacolul Zorile teatrului românesc Sub genericul de mai sus, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoșani va prezenta, seara, cea de a sîmbătă treia premieră a stagiunii. Spectacolul se compune din două vodeviluri: Muza de la Burdujeni, de Costache Negruzzi și O soare la mahala, de Costachi Caragiali. In primul vodevil, rolurile principale vor fi susținute de actorii Ștefan Pană, Doina Alexe-Popescu, Dorina Brădescu, Dan Bubinci, Ildikó Iarcsek, Sică Stănescu și Doru Buzea. In rolurile principale al celui de-al doilea vodevil, îi vom urmări pe Ildikó Jarcsek, Ion Plăieșeanu, Sică Stănescu și Doru Buzea. Regia spectacolului este semnată Ambel Stanca, de Zoe iar scenografia de Ioan Popov și Doina arh. Vladimir Popov. Muzica la ambele vodeviluri, scrisă de Alexandru Flechtenmacher, va fi interpretată de o orchestră sub conducerea prof. Ion Prelipceanu. ARCA LUI NOE grijitorii Pavel Zaharia și Pavel Mircea, care au refuzat să prezinte animalele bolnave ce se aveau în îngrijire, medicului veterinar. Și se vor plăti ei, nu cum a încercat șeful contabil, H. Vicol, să treacă suma la pierderi! La imputație tot aia ar fi? Din evidenta fermei de taurine C.A.P. Rînghilești, potrivit unui control făcut recent, nu rezultau cîte-s vaci, cîti-s viței, din efectivul pe care ferma îl deține. Registrele de evidentă erau albe ! Cum s-ar spune, pentru ei, o vacă sau un inel tot aia e, pe total să iasă! Dacă ținem cont însă că din 120 viței, aproape jumătate sînt bolnavi și s-ar putea că pentru neglijentă să se mai impute cîte ceva, eventual prețul unei vaci, tot aia rămîne ? Nu-i pe vrute U, 7 lucrători din zootehnie cred că indicațiile medicilor veterinari pot și să nu fie luate în considerare. Așa a gindit Petru Cojocaru de C.A P. Dristea, care n-a reslapedat indicațiile medicului veterinar și i-au pierit tăurași Ce-i avea în îngrijire. 2 Acum are de plată 1830 lei. Ion Mocanu, de la aceeași cooperativă agricolă a procedat și ei la fel. Și, la fel, are și el de plată o vijică, ce a pierit cînd avea 60 kg. Cine plătește? Peste 100 de becuri, 22 de elevente (clești electrice) și 8 electromotoare de la ventilatoare s-au ars la halele de păsări ale C A.P. Brehuești. Electricienilor de la Botoșani (șeful lor este tovarășul ing. P. Țintă) le-au trebuit oare atîtea pagube ca să se convingă că ei sunt vinovați ? Dacă le-au trebuit să și plătească ! Iar oficiul juridic al U.J.C.A.P- n-ar încerca o întreprindere gratuită dacă ar interveni în sprijinirea C.A.Ptrebuești să-și recupereze pagubele. Nu mai vorbim că de urgența cu care se fac remedierile ține obținerea (sau neobțțnerea) unei producții suplimentare de 8 000 kg carne pasăre. Fiindcă ne apropriem de Anul Nou se pot gîndi, credem, și electricienii că-i păcat să se irosească atîta friptură ! O fi obicei ? Pe 15 noiembrie, șeful fermei de taurine de la Vlădeni, tehnicianul Constantin Avasiloaie, s-a prezentat la program cu 40 minute întîrziere.. Cum nu facem controale în fiecare zi ne întrebăm dacă s-o f obicei ? Merită să fie verificat și de organele agricole județene. Unde-s porcii? Controlul bancar a stabilit că la ferma Călărași a complexului intercooperatist Răuseni (șef fermă C. Hușman) lipseau 10 porci din categoria 2 — 4 luni. S-au încasat imediat 700 lei, suma de recuperat fiind de 3071 lei. Cu banii e clar, se știe de unde vor fi recuperați. Dar unde-s porcii ? Rubrică realizată de I. MAXIMIUC IDEEA DE PROGRES SOCIAL Cu prof. univ. dr. CONSTANTAN BORGIANU In momentul de față, în tematica științelor sociale, un loc important trebuie să-l ocupe temele de filozofie socială, avind în vedere faptul că gîndirea filozofică marxistă a plecat în primul rînd de la anumite realități sociale, a avut în vedere întotdeauna anumite țeluri sociale, a fundamentat un sistem de valori și de idealuri sociale, sistem menit să călăuzească o acțiune socială revoluționară. L-am rugat pe profesorul universitar dr. Constantin Borgeanu, membru corespondent al Academiei de științe sociale și politice, să dezvolte pentru cititorii noștri, această temă, într-o convorbire recentă care și-a propus să ilustreze ideea de progres social. — Poate fi considerată ideea de progres social, de care știm că dumneavoastră v-ați ocupat în mod deosebit, in cadrul problematicei filozofiei sociale ? — Desigur, filozofia, îndeosebi filozofia marxistă, prin modalitățile ei de existență, cuprinde o arie problematică foarte largă. De aceea, astăzi în cadrul filozofiei marxiste întîlnim tocmai această firească tendință de diversificare tematică. Respectiv, prin prisma filozofiei marxiste, pot fi tratate probleme teoretice de tot felul, cu multe și diverse discipline. Dar în cadrul lor, un loc privilegiat îl ocupă, cum e și firesc, filozofia socială, în virtutea considerentelor expuse mai sus. In lumina ansamblului de măsuri, a programului aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în domeniul muncii politico - ideologice și cultural - educative, atenția acordată filozofiei sociale va fi tot mai mare. In cadrul acestei problematici de filozofie socială se integrează, fără îndoială, tema progresului social, temă de care într-adevăr eu mă ocup de mai multă vreme. — In ce constă însemnătatea și actualitatea acestei teme ? — însemnătatea unei asemenea teme decurge din mai multe împrejurări. In primul rînd din caracterul mereu mai complex al dezvoltării sociale contemporane, complexitate CONVORBIRILE DE JOS care presupune anumite criterii de apreciere a diverselor fenomene. In sensul dacă aceste fenomene corespund tendințelor de dezvoltare. Epoca contemporană este o epocă in care ideea de progres social e ilustrată extrem de pregnant prin tendințele ei determinante, dar nu se realizează neted, lin, nu se realizează în formele în care eram poate obișnuiți să-l vedem altădată și de aceea dezvoltarea acestor criterii obiective presupune o analiză marxistă, creatoare. Această analiză trebuie neapărat să țină seama de elemente noi, de multiplele forme îmbrăcate de nou în condițiile actuale. — Ați spus „în primul rînd“. Aceasta presupune și un al doilea rînd ... — Actualitatea ideii de progres decurge de asemenea din faptul că tendința fundamentală a progresului social în zilele noastre este dezvoltarea socialismului într-un mai mare număr de țări. Studiul progresului social înseamnă tocmai, din această cauză, studiul dezvoltării socialiste, a formelor diverse pe care le îmbracă această dezvoltare, înseamnă studiul modului în care fiecare țară, fiecare popor, găsește mijloacele cele mai potrivite pentru dezvoltarea sa pe drumul progresului. Dezvoltarea României este în acest sens semnificativă. Ea evidențiază trăsături noi, specifice, ale progresului social, caracteristice orînduirii pe care o construim și pe care o dezvoltăm. Etapa actuală de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră, definirea acestei etape în Congresului al X-lea al Partidului Comunist documentele Român, în expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu exprimă pregnant caracteristicile esențiale ale progresului social in acest moment al dezvoltării noastre istorice. — Noile cuceriri ale științei din alte domenii, se răsfrîng asupra ideii de progres social, asupra noțiunii filozofice de progres ? — Actualitatea ideii de progres decurge indubitabil și dintr-o serie de transformări în domeniul științei și tehnicii, din implicațiile sociale ale revoluției tehnico - științifice contemporane, din noile cuceriri ale științelor istorice care au demonstrat că drumul civilizației este mult mai complex decit îl considerau teoriile despre progres curente în secolul 19. In sfîrșit, actualitatea ideii de progres social decurge din noile metode, aplicate din ce în ce mai intens în științele sociale. — Vă referiți anume la .. ? — La analiza de sistem, de pildă. Sau la metodele structurale. Unii le-au interpretat ca fiind cu evidențierea unor tendințe progresiste de incompatibile dezvoltare. S-a dovedit însă contrariul. — Considerați că s-a spus ultimul cuvint asupra acestei teme ? — Evident, nu. Nn toate aceste probleme au loc în continuare dezbateri, sunt frecvente confruntările de opinii, în care desigur, cercetătorii marxiști au datoria să-și spună un cuvînt cît mai autorizat. Dr. DOREL SCHOR A apărut nr. 11/1971 al revistei „PROBLEME ECONOMICE“ DIN CUPRINS : Dr. Costinel Lazăr și Dr. Florea Staicu Conținutul și factorii creșterii economice în socialism. I Predai și V. V. Porumbescu Radu Negru și Al. Drăguț Colaborarea și cooperarea între țările C.A.E.R. în domeniul cercetărilor științifice. 1971 — 1975 ORIENTĂRI, STRUCTURI, RITMURI Creativitate și diversificare — cerințe majore ale dezvoltării industriei ușoare. Investițiile și factorul „timp“. INSTRUMENTAR MODERN DE CONDUCERE ȘI PLANIFICARE ECONOMICA Perfecționarea metodologiei științelor sociale și economice. Dr. D. Rebușapcă și V. Cătălin Determinarea productivității muncii în transportul feroviar. EXPERIENȚE NAȚIONALE DE MODERNIZARE A STRUCTURILOR ECONOMICE Dezbatere organizată de revista „Probleme Economice“ (VN). Revista mai cuprinde rubricile : DEZBATERI ; CONSULTAȚII ; RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR: ECONOMIE MONDIALA : CRITICA ȘI BIBLIOGRAFIE ; NOTE BIBLIOGRAFICE ; DIN VIATA ȘTIINȚIFICA: SCRISORI CĂTRE REDACȚIE. Editorial Dr. A. Negucioiu (Cluj) Stere Gioga Tr. Lazăr Ion Crăciun Al. Olteanu Puternic imbold pentru creșterea competenței teoretico - practice a economiștilor. Reducerea treptată a deosebirilor dintre munca fizică și intelectuală. Perfecționarea mecanismului de organizare și conducere a activității economice. Exigențe ale folosirii legii valorii în agricultura cooperatistă. Gândirea, cultura și conștiința economică. Mircea Malița