Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-24 / nr. 3271

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3271 , duminică 24 octombrie 1971 | 6 pagini 30 bani PLANUL CINCINAL A CAPATAT PUTERE DE LEGE TO­A­TE FORȚELE PENTRU ÎNFĂPTUIREA LUI! Forul suprem al puterii de stat a votat Legea pentru a­­doptarea planului cincinal de dezvoltare economico - socia­lă a Republicii Socialiste Ro­mânia pe perioada 1971 - 1975. Așadar, prevederile planului cincinal au căpătat, de acum, putere de lege. Votul Marii A­­dunări Naționale ratifică ceea ce poporul a aprobat, de fapt, cu puțin timp mai înainte. Fi­indcă actualul plan de dezvol­tare economico - socială este atît rezultatul unor laborioase studii­ și analize științifice cât și al participării nemijlocite a unui număr impresionant de muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști, țărani, oameni de știință, activiști de partid și de stat care au contribuit la gă­sirea multor căi în vederea u­­tilizării intensive a potenția­lului economic, pentru pune­rea în valoare a rezervelor e­­conomiei naționale. El expri­mă, în fapt, opinia unanimă a întregului popor, este o ema­nație a gîndirii milioanelor de oameni. Avem un plan cincinal care se integrea­ză organic în concepția unita­ră și de largă perspectivă a partidului și statului nostru re­feritoare la dezvoltarea econo­miei naționale în strictă con­cordanță cu cerințele progre­sului tehnic­ și cu trebuințele poporului. In fiecare cifră, în fiecare parametru înscris în a­­cest istoric program de dezvol­tare, regăsim spiritul deosebit al prețioaselor indicații din ex­punerile secretarului general al partidului și mai ales al am­plului program de educație marxist - leninistă adoptat în urmă cu cîteva luni de către conducerea partidului, la pro­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Inscriindu-se pe direcțiile fundamentale ale dezvoltării economico - sociale a României stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., actualul plan cinci­nal reprezintă o treaptă nouă superioară, în raport cu cinci­nalul precedent, cu toate ce­lelalte etape anterioare în ie­rarhia evoluției spre progres multilateral al națiunii noas­tre, socialiste. Se acordă în con­tinuare o deosebită însemnă­tate dezvoltării industriei a că­rei producție va spori, în me­die, anual cu 11 - 12,2 la sută, iar al producției agricole în­­tr-un ritm anual de 6,3 - 8,3 la sută. In paralel cu sporirea vo­lumului,, se prevede mutarea centrului de greutate pe fac­torii intensivi ai producției in­dustriale și agricole. E vorba la, mijloc de o adîncire a diver­sificării producției, o simțitoa­re îmbunătățire a parametrilor tehnico - funcționali ai produ­selor, de un proces continuu de înnoire și modernizare a aces­tora. Realizarea unei creșteri intensive, în consecință ritmuri înalte, caracteristice dinamis­mului socialist al României, și modernizarea economiei națio­nale au drept suport material ridicarea eficienței investiți­ilor, mai buna folosire a capa­cităților de producție și a for­ței de muncă, reducerea chel­tuielilor materiale, valorifica­rea superioară a muncii na­ționale în schimburile externe ale țării. Scopul suprem al politicii partidului și statului nostru, căruia îi sunt subordonate în ultimă instanță toate priorită­țile și opțiunile înscrise în ac­tualul plan cincinal este crea­rea — pe baza creșterii veni­tului național într-Un ritm me­diu anual de 11 - 12 la sută — a condițiilor materiale, sociale și culturale pentru afirmarea plenară a omului, a personali­tății sale. Ce înseamnă de fapt creșterea nivelului de trai pe plan material și spiritual al poporului e suficient, credem, s-o ilustrăm prin cîteva cifre : un milion, de noi locuri de muncă în economia națională; veniturile totale din salarii vor spori cu peste 50 la sută ; ve­niturile țărănimii provenite din producția agricolă, calculate pe o persoană activă, vor spori cu 22 - 30 la sută ; pensia medie de asigurări sociale de stat va fi mărită cu peste 18 la sută ; construirea de­ către stat a 520 de mii de apartamente. Am­ a­­rătat mai sus că ne-am limi­tat numai la cîteva cifre. Cî­teva cifre pline de densitate care sintetizează în ele viața mai bună de mîine a milioa­nelor de oameni ai muncii din patria noastră. In contextul dezvoltării im­petuoase a vieții economice și social - culturale a țării, ju­dețul nostru se înscrie — în actualul cincinal — ca o pre­zență vie, dinamică. Concomi­tent cu dezvoltarea industriei existente — ușoară, alimenta­ră, locală — își vor face apa­riția, noi ramuri ale industriei, construcția de mașini, a lem­nului, materialelor de construc­ții, sticlărie etc. — prin pune­rea în funcțiune a noi obiec­tive industriale ceea ce va du­bla practic producția anului 1975 față de 1970. Ritmul me­diu anual de creștere al pro­ducției va fi de 13,4 la sută, cu mult deci peste media pe țară. Aceasta va face ca din totalul producției globale (in­dustriale și agricole) ce se va realiza în 1975 (de circa 5 mi­liarde lei), industria să parti­cipe cu o cotă de peste 54 la sută, adică va deveni, pentru prima dată sectorul de activi­tate preponderent al economiei județului. Unele obiective ale actualului cincinal s-au și în­scris în circuitul economic al județului (Stația de înnobila­re a nisipului din Dorohoi) , altele abia își înalță siluetele (Uzina de utilaje­­ și piese de schimb în municipiu ; Fabrica de sticlărie menaj în Dorohoi). In următorii ani ai cincinalu­lui se va dezvolta capacitatea de finisaj și se va moderniza filatura Uzinelor textile „Mol­dova“, se vor extinde capaci­tățile de producție ale celor două fabrici de confecții, se vor construi și pune în funcțiune Fabrica de izolatori electrici, cea de aparataj electric de joa­să tensiune, un abator, o fa­brică de­ conserve, alta de lap­te praf, o secție de congelare pentru legume și fructe etc . vor începe lucrările de con­strucție ale fabricii de șuru­buri. Agricultura județului — ca ramură cu pondere importantă în actualul cincinal — va cu­noaște un puternic avînt, pro­ducția globală a anului 1975 preliminîndu-se a se dubla fa­ță de 1970. Importante creșteri vor înregistra de asemeni ve­niturile­­ populației, volumul desfacerilor de mărfuri, acti­vitatea de deservire și prestații de servicii către populație etc. Parametrii actualului plan cincinal se înscriu ca o etapă de puternică ascensiune econo­mică, socială, culturală de ri­dicare calitativă a întregii ac­tivități în ideea asigurării con­dițiilor tot mai bune de viață întregului nostru popor. Por­nim la înfăptuirea mărețului program de dezvoltare multi­laterală a patriei într-un­ mo­ment cînd oamenii muncii din județul nostru, asemeni între­gii țări, au trecut la aplicarea cu însuflețire în practică a am­plului program adoptat de par­tid pentru educația marxist - leninistă a comuniștilor, a tu­turor oamenilor muncii, înțe­legerea marilor responsabili­tăți sociale ale etapei pe care o parcurgem, creșterea conști­inței și a spiritului de răspun­dere pentru înfăptuirea exem­plară a planului de stat trebuie aduse în prim planul activității politice și educative desfășu­rate de către organele și orga­nizațiile de partid, comitetele de direcție și consiliile de conducere ale întreprinderilor și organizațiilor economice, a conducătorilor tuturor organi­zațiilor obștești și instituțiilor. Planul de stat a devenit lege și trebuie respectat ca atare. A fi respectat înseamnă înde­plinirea la punct cu punct. Fi­indcă, așa după cum arăta to­varășul Nicolae Ceaușescu „în­făptuirea­ acestui vast program de construcție economică și socială va ridica România pe o nouă treaptă, va marca parcurgerea unei noi și însem­nate etape pe drumul apropie­rii țării noastre de statele a­­vansate ale lumii". Pe verticala noului hotel turistic din Botoșani Fotografia : I. NEGREA încărcatul cartofilor la Baza <ee recepție din Dorohoi Fotografia : I. HELICI 1 in V-a La Darabani deschis noul an învățămintul de partid In prezența a peste 300 de participanți, în sala cinema­tografului „Făclia“ din Darab­ani a avut loc, deschiderea festivă a noului an în învățămintul de partid. Au participat propagandiști și cursanți de la diferite cercuri de studiu de pe raza orașului. Despre sarcinile deosebite care stau în fața comuniștilor privind studierea și aprofundarea învățături marxist - leniniste, a documentelor partidului nostru, în lu­mina propunerilor făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a expunerii rostite la adunarea cu activul de partid din sectorul ideologic și al muncii cultural - educative a vorbit tovarășul Gh. Avasi­­loaie, secretar al Comitetului orășenesc de partid. Prima expunere intitulată „întărirea spiritului militant, partinic, a combativității revoluționare și sporirea eficacității întregii activități politico - ideologice, sarcină principală a organelor și organizațiilor de partid în etapa actuală" a fost prezentată de tovarășul Nicolae Cîntec, redactor șef al zia­rului „Clopotul“. în paginile Iil-IV-V-VI LEGEA CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA UNITĂȚILOR SOCIALISTE DE STAT Jk. n pagina a Clopotul cultural-artistic Din cuprins : H Mărturii epistolare AȘ Convorbirea noastră cu Dumitru Corbea M Note de lector Pregătiri pentru producția anului viitor încă de pe acum, la I.I.L. „Flamura roșie" din Botoșani se fac in­tense pregătiri pen­tru lansări în fabricație a producției aferente lunii ianuarie din anul viitor, îndeosebi în sectoarele unde ciclul normal de fabricație este lung cum e cazul la producția de mobilă și construcțiile metalice. Urgentarea pregătiri­lor este dictată și de fap­tul că în anul viitor pla­nul la producția de mo­bilă (contractată în în­tregime) va cunoaște o creștere cu 25 la sută mai mare față de acest an, iar la construcțiile metalice vor fi introdu­se în fabricație repere (în cadrul colaborării cu Uzinele Vulcan din Ca­pitală) de o complexita­te tehnică ridicată, care se execută pentru prima dată în atelierul mecanic al întreprinderii. PRIM-PLAN EXPORTUL 24 decembrie este ultima zi de livrare a produselor la export și pînă la această dată ‘fiecare întreprindere, fiecare unitate economică din județ trebuie să-și încheie sarcinile anuale. Ce perspective indică starea de fapt? Deși în pri­mele două trimestre ale anului, indicatorii arată o depășire pe total județ, 20—25 de procente dintr-o dată, în trimes­trul III cota a scăzut la 95 la sută și chiar cele mai optimis­te preliminări prefigurează pentru ultimul pătrar al anului un serios semn de întrebare, în realizarea planului atît va­­loric dar mai ales sortimentar-Suplimentarea sarcinilor de export ale județului, nerea­­lizarea — din cauza calamităților naturale a unor produse agricole, pot fi considerate — doar în parte — drept cauze obiective ale situației create. Tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid Botoșani și tovarășul ing. Dumitru Breabăn, secretar al Comitetului județean al P.C.R. au dezbătut zilele trecute într-o ședință de lucru cu toți directorii întreprinderilor din județ cu sar­cini la export, ceea ce se cere făcut pentru a se realiza pla­nul și a normaliza situația. Așa cum bine spunea tovarășul Gheorghe Ghinea, nu e timpul de căutat scuze, chiar în­dreptățite, ci trebuie făcut tot ce e posibil pentru îndepli­nirea sarcinilor de export, pro­blemă considerată acum nu numai o sarcină „de serviciu" ci o obligație patriotică. In sensul celor spuse mai sus trebuiesc luate măsuri de acoperire — acolo unde nu e posibil altfel — măcar va­loric, a planului, prin eforturi susținute și conștiente diri­jate spre achiziționarea și exportarea produselor de care județul dispune : fasole, unt (produse al căror curs, pe piața occidentală, e deosebit de favorabil). Depășiri de plan preli­mina întreprinderile de industrie locală Botoșani și Dorohoi, Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești, Fabrica de unt, Inspectoratul silvic ■, în mod sigur, în urma unor e­­forturi susținute depuse de acum înainte și alte întreprinderi vor raporta la 24 decembrie realizarea integrală și chiar de­pășirea sarcinilor de plan. Am spus eforturi susținute și tre­buie adăugat, conjugate, pentru că există și cazuri în care nerealizarea sarcinilor la export de către o întreprindere din județ, se datorează unei alte întreprinderi tot din județul nostru. Tipică pentru ceea ce spuneam mai sus este situația în care se află Fabrica de confecții Dorohoi. Deja, conform contractului, fabrica ar fi trebuit să livreze în Belgia, 10.000 costume din doc „Calafatul", doc care trebuia livrat de către Uzinele textile „Moldova" ; cu toate acestea (din cauza lipsei de coloranți) fabrica nu are asigurată decît 20 la sută din materia primă. E drept, se fac eforturi acum din partea uzinei, dar ele trebuiau făcute mult mai din timp, mai ales că se știa că țesătura merge la confecții pentru export. In ce privește Uzinele textile „Moldova", se mai poate spune că au ezitat să încheie o serie de contracte avantajoase, preferind să meargă pe o cale mai simplă. În schimb, fa­brica de confecții botoșăneană nu are încheiate contracte cu parteneri externi pentru tot planul de export! O notă proas­tă și pentru întreprinderea de valorificare a cerealelor care nu se preocupă suficient de achiziționarea, sortarea și livra­rea fasolelor preliminînd o realizare de abia o treime din planul anual ! Merită subliniază preocuparea întreprinderii de plante medicinale pentru acoperirea valorică a sarcinilor de export, precum și preocuparea întreprinderii agricole de stat Boto­șani pentru a ține pasul cu ritmul impus de planul de li­vrări la export. Interes, preocupare și responsabilitate se cer acum, de la muncitor și pînă la director, deoarece, subliniem încă o dată, realizarea planului la export este o sarcină politică și o obligație patriotică. COMENTATOR 1 In acest an, în județul nostru, ca de altfel în în­treaga țară, „Săptămîna E­­­conomiei“ se va desfășura în perioada 25 — 31 octom­brie. Pentru lucrătorii C.E.C. și pentru membrii comisiei județene de specialitate, a­­cest eveniment devenit tra­dițional, constituie un pri­lej de intensificare și diver­sificare , a acțiunilor de in­formare a populației cu pri­vire la avantajele economi­sirii banilor la C.E.C. In cursul trimestrului IV al anului 1971 și, cu deosebire în perioada 25 — 31 octom­brie, în întreprinderi, insti­tuții, case de cultură și că­mine culturale, se vor face expuneri pe tema economi­sirii la C.E.C., se vor orga­niza manifestări și culturale axate pe artistice evi­dențierea creșterii nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii, nivel exprimat de altfel și prin sporirea considerabilă a nu­mărului de depunători la C.E.C. La 26 octombrie se va or­ganiza, în fiecare școală, „Ziua elevului econom". A­­ceastă acțiune are ca scop principal educarea, încă de pe băncile școlii, a tineretu­lui în spiritul economisirii și valorificării raționale a banilor obținuți prin muncă cinstită, creșterea și formarea tinerei generații în climatul unei eferves­cente munci de transpunere în viață a programului de educație comunistă adoptat de conducerea partidului. In ziua dedicată elevului econom, cadrele didactice, cu sprijinul efectiv al uni­tăților C.E.C., vor amenaja diverse „colțuri“ în care vor fi înfățișate, prin imagini sugestive, prin fotomontaje, albume, broșuri, pliante etc., aspecte din viața și munca celor ce au economisit și economisesc banii la C.E.C. O surpriză plăcută va fi IN PREAJMA „Săptâmînii economiei tragerea la sorți a premiilor oferite de C.E.C. elevilor participanți la concursul de pe orarele școlare din acest an. Alte concursuri vor patronate de către Casa de fi economii și consemnațiuni. In colaborare cu direcția ju­dețeană comercială, agenția C. E. C. va organiza un concurs de vitrine pe tema economiei, concurs ce va fi, de asemenea, dotat cu premii constînd în acordarea unor librete C.E.C. Cetățenilor din județ, indiferent de v­î­r­s­t­ă, le este rezervat concursul „Economisirea,­­ semn al înțelepciunii“.­­ Acest concurs are la bază­­ completarea unor formulare­­ cu întrebări la care concu­­­­rentii trebuie să dea răspun­­­­suri scrise. Formularele 1 pentru concurs se găsesc la­­­­oate agențiile C.E.C., iar­­ cîștigătorii vor primi pre­­­­mii atribuite prin tragere la­­ sorți.­­ Intrucît ultima zi a „Sap­­­­tămînii economiei“ — 31­­ octombrie 1971 — coincide­­ cu „Ziua mondială a econo­­­­miei“, pe libretele emise de­­ filialele C.E.C. în ziua de­­ 30 octombrie 1971 se va a­­plica o ștampilă cu textul l­a „Emis cu prilejul Zilei mon­­­­diale a economiei“, stimu­­­­lînd astfel depunătorii în­­ privința păstrării banilor pe 4 diferite mijloace de econo­­­­misire.­­ In județul nostru, ca și în întreaga țară, săptămîna de­­­­­­dicată economiei va consti­­­­tui, pe lîngă inițierea unor­­­acțiuni specifice, un moment­­ de evidențiere a creșterii­­ potențialului economic al­­ patriei noastre, un fericit­­ prilej de reliefare a înflori­­­­rii vieții sociale și culturale , pe meleagurile unde în­­­­treaga operă de edificare a societății socialiste multila­­­­­­teral dezvoltate este con­­­­dusă de Partidul Comunist­­ Român. ) IOAN GĂINA ( secretarul co­misiei județene ) pentru sprijinirea acțiunii ) d­e economisire i PENTRU ÎNLĂTURAREA NEREGULILOR, O SIMPLĂ DECIZIE NU E SUFICIENTĂ! Ne-au sosit la redacție, în ultimul timp, mai multe scrisori­­ din Dorohoi, toate centrate pe problematică ce intere­sează în mare grad pe cetă­țeni ; modul mai mult decât de­fectuos în care O.C.L- Mixt Do­­rohoi organizează activitatea de desfacere, modul deplorabil în care o parte din lucrătorii din rețeaua comercială înțeleg să-și facă datoria. Ni se vorbea de favoritism, de proastă apro­vizionare, de lipsă de curățe­nie și amabilitate, derîndu-se, la unison, intervenția noastră, a ziarului. Sîntem, așadar, la Dorohoi, însoțiți de inspectorul comer­cial Vasile Tănase v­izităm mai multe unități comerciale: ma­gazinele alimentare „Poiana", „Flora", autoservirile nr. 1 și 2, cofetăria „Tosca“, bufetul „Expres“­, restaurantul „Car­­pați". Cu o singură excepție, bufe­tul „Expres“, în toate celelalte unități vizitate curățenia gene­rală,­­ primul element care ne-a reținut atenția, era nu numai nesatisfăcătoare, ignorarea regulilor dar, uneori, igienico - sanitare reprezintă un autentic atentat la sănătatea oamenilor. Un singur exemplu, edificator : la raionul de lactate al maga­zinului „Poiana", cârpele cu care s-a spălat pardoseala erau întinse la uscat pe bidoanele pline cu lapte. Cum să mai co­mentăm o așa situație ? în cor, lucrătoarele acestei unități, Margareta Axinte, Felicia A­­rxi­nte și responsabila unității, Lucia Dupu au început a se plînge de insuficiența spațiu­lui. Dar e vreo legătură între ceea ce am văzut noi și ceea ce reclamă lucrătoarele ? Spa­țiu nemăturat ori prost măturat, praf pe mărfurile expuse, raioa­­ne aglomerate cu ambalaje, ur­me de muște pe rafturi etc. etc., adică, sintetic, lipsă de cură­țenie am înregistrat și la ma­gazinele cu autoservire nr. 1 și 2, la „Flora", la restaurantul „Carpați“. O altă situație ce ne-a reținut atenția și care, de asemenea, e de natură să nemulțumească pe cumpărători, e frecvența mult prea mare a mărfurilor ne­etichetate, ca și a acelora cu termen de garanție depășit. De pildă, la magazinul „Flora" — gestionar Aspazia Dănilă, din 10 produse, opt nu aveau pre­țul afișat, ceea ce, evident, nu ne mai duce cu gîndul la un banal accident, ci dovedește pregnant­a ignorare a regulilor comerciale. Mărfuri neeticheta­te cu prețul respectiv am mai întîlnit la autoservirea nr. 2 — responsabil Aurelia Romaniuc, la cofetăria „Tosca" — respon­sabil Rodica Crețu. In aceleași unități se aflau în rafturi și pro­duse cu termen de garanție de­pășit, neînsoțite, așa cum e nor­mal, de actele de prelungire a termenului. Nu are sens să re­producem aici lista acestor pro- Raid-anchetă in comerțul dorohoian­ duse, dar prezența lor în raft dovedește că, pe de o parte, vînzătorii ignoră un șir de nor­me legale ce reglementează pre­lungirea termenelor de garan­ție și, pe de altă parte, insufi­ciența controlului, atît din par­tea conducerii organizației co­merciale, cît și din partea in­specției sanitare comerciale, a miliției economice. Am constatat la Dorohoi un fenomen ce nu poate fi tolerat sub nici un cuvînt: expunerea în rafturi a pungilor (cu măr­­furi preambalate în unitate) ca­re prezentau evidente (și sub­stanțiale) lipse la gramaj. Iată, pe această temă, ce ne-au spus responsabilii celor două maga­zine cu autoservire: „Nu pot sta lîngă preambalator. Dacă nu e corect, să răspundă" — Mar­cel Prescură, de la autoservi­rea nr. 1 : „Acum mi se arată pentru prima dată că sîntem în culpă. Văd și nu-mi vine să cred“ — Aurelia Romaniuc — de la autoservirea nr. 2. Da, responsabilii „nu cred", altul dă vina pe subaltern, iar oamenii plătesc și pentru necinstea lu­crătorilor. Astfel de fenomene, cu totul și cu totul necorecte, de netolerat, nu pot rămîne, credem noi, nesancționate. Ce­rem acest lucru și pentru fap­tul că, după cît am constatat, aceste două magazine cu auto­servire sînt locul de desfășura­re și a altor practici, de ase­menea anacronice : în ambele magazine am constatat că une­le mărfuri, susținut cerute de populație — făină de porumb, de pildă­­— nu ajung pînă la rafturi, ci se desface direct din magazia de mînă, la salariații din unitate, la alți cetățeni. „O avem pentru noi, cei din uni­tate, și pentru tovarășii de la birou" — ne-a spus Marcel Prescură. Cum vine asta ? Pen­tru noi! Dar de ce pentru noi, cînd marfa e dată să fie vîndu­­tă, nu împărțită ca între frați. Tot în unitatea condusă de Mar­cel Prescură sosesc uneori, numai actele de la mărfuri, nu și acestea : „Nici nu știu ce să zic. Mi s-au adus banii, e bi­ne". Dar cu actul 235242/5 oc­tombrie a.c., a mai sosit și „pu­țin" caș- Pentru cine e păstrat ? Cine a „luat“ restul de 40-50 kg ? Iată întrebări la care nu putem răspunde, dar la care, în mod foarte serios, așteptăm un răspuns. Am înfățișat aici o parte din deficiențele constatate de Doro­­hoi, în rețeaua comercială di­rijată de O.C.L. mixt din loca­litate. După cum se știe, recen­ta decizie a consiliului popular orășenesc a îndepărtat din funcția de director pe tovară­șul Gheorghe Munteanu, ale cărui acte și stil de muncă au condus, neîndoios, la înrădăci­narea multora din deficiențele constatate și de noi. Dar readu­cerea la normal a situației nu se face numai printr-o singură și simplă decizie. E de datoria conducerii organizației comer­ciale, a organizației de partid, să depună mai multe eforturi pentru înlăturarea tuturor prac­ticilor, a atitudinilor ce ne mul­țumesc pe cetățeni, pentru reala introducere, și la Dorohoi, a normelor civilizate de comerț. TIBERIU BRĂESCU JLk

Next