Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-11-26 / nr. 3299
PROLETARI DIN JOAIE TARILE. UNITI VAI OfiCIN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3299 , vineri 26 noiembrie 1971 | 4 pagini 30 bani Au trecut cîțiva ani de la generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor reglementat prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 014/1968. Trăgindu-și seva din înaltele principii de echitate socială, promovate atit de consecvent de către partidul nostru în întreaga sa politică economică — subliniate din nou cu și mai multă tărie la recenta Plenară a C. C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. — prevederile acestei hotărîri, fixind cadrul general de funcționare a sistemului de salarizare. Iasă la îndemîna conducerii întreprinzn prim aspect bătător la ochi : diferența exagerat de mare între gradațiile acordate exceptional (deci cu derogare de stagiu) personalului tehnico-administrativ și numărul de trepte acordate muncitorilor. In unitățile din județ aparținînd industriei republicane s-au acordat trepte de salarizare la 4,4 la sută din numărul muncitorilor și gradații la 31 la sută personalului ș.a. , în industria locală la 3,2 la sută din efectivul de muncitori și la 39 la sută din restul salariaților ; în întreprinderile de gospodărie comunală și locativă diferența este și mai evidentă : 2 la sută la poziția muncitori, 42 la sută la tehnic - administrativ; în unitățile comerțului de stat — 51 la sută dintre salariați au primit gradații în mod excepțional. Cum justifică factorii de conducere din întreprinderi o asemenea situație ? „Muncitorilor li s-au acordat — în afară de trepte de salarizare — și categorii, motiva recent, Traian Mighiu, șeful serviciului salarizare de la I.G.C.L. Botoșani. (De altfel asemenea motivații ne-au fost prezentate și la uzinele textile, I.I.L. „Flamura roșie“ și în alte locuri — n.a.). Și apoi pentru muncitori vechimea necesară între trepte este mai mică decit la restul personalului, deci lor li se poate majora salahorilor și instituțiilor destule pîrghii pentru a acționa în ideea stimulării materiale a salariaților care se remarcă, în mod deosebit, în muncă. Exagerări și abuzuri in acordarea treptelor și gradațiilor concretizate îndeosebi în acordarea de trepte de salarizare (la muncitori) și gradații (la personalul tehnico-administrativ). Dispoziții legale stabilesc altul, în mod normal, la intervale mai scurte. In general, așa stau lucrurile. Dar să luăm cazul contact al I.G.C.L. »Botoșani. De la 1 august 1969, de cînd s-a aplicat aici noul sistem de salarizare, și pînă la 31 octombrie a.c. au fost acordate muncitorilor 27 de trepte și 65 de categorii de salarizare, adică, în total, la 10 la sută din numărul acestora, în timp ce pe „trepte de excepțional"” au fost promovați un număr de 34 de salariați tehnico - administrativi, primind astfel gradații cu derogare, 34 la sută din efectivul acestora. Și atunci ? — Nu am putut stimula mai mulți muncitori, ne spunea și Marin Popescu, șeful sectorului economic gospodăresc de la spitalul nr. 1 din municipiu, întrucît numai cîțiva dintre aceștia au obținut sfîrșitul anului 1970 (noul sistatem de salarizare se aplică aici de la 1 ianuarie anul trecut) calificativul „foarte bine“. Perfect ! Departe de noi gîndul de a sugera cuiva cît de cît ideea de a închide ochii în fața indisciplinei, abaterilor, delăsărilor în muncă. Dar la spitalul nr. 1 diferența între cele două categorii este de-a dreptul paradoxală : 0,63 la sută din muncitori au fost promovați în trepte superioare și... 41 la sută din reamănunțit modul de acordare a treptelor și gradațiilor, competența conducerilor de unități de a reduce la jumătate stagiul integral pentru acei cu activitate excepțională în muncă și care au obținut, la aprecierile anuale, calificativul „foarte bine”". Concluzii desprinse din investigații recente făcute de noi la cîteva din întreprinderile și instituțiile din județ, confirmă că în destule locuri s-au comis exagerări și chiar abuzuri pe linia acordării treptelor și gradațiilor, în unele cazuri eludîndu-se însăși dispozițiile legale, tul personalului (medici, surori, asistente etc.). Nici locțiitorul secretarului organizației de partid Aurel Braha, nici președintele comitetului sindicatului din unitate, dr. Victor Moisa, nu găsesc deloc anormală o asemenea situație. Dimpotrivă. „La personalul medical s-a acordat cu multă ușurință calificativul excepțional (cazul de la chirurgie unde absolut toți medicii au primit acest calificativ). Și dacă au primit calificativul „foarte bine“ trebuia să li se dea o gradație“ — ni s-a sugerat de către unul dintre interlocutorii noștri. Trebuia ? De ce ? Obținerea calificativului „foarte bine“ nu atrage neapărat după sine acordarea — prin derogare de stagiu — a unei gradații ! Reglementările în vigoare sunt clare : „Pentru angajații ce au obținut calificativul „foarte bine“ și care au adus o contribuție deosebită la realizările unității, conducerea întreprinderii poate aproba reducerea pînă la jumătate a vechimii minime arătate“. Poate acorda deci această reducere de stagiu numai acelora care au desfășurat o activitate excepțională, deosebită. Au ajuns aproape jumătate din numărul salariaților spitalului nr. 1 să-și facă datoria în mod excepțional ? Dacă ar fi să judecăm lucrurile numai după sesizările adresate redacției privind starea disciplinară din spitalul nr. 1 și celelalte unități sanitare subordonate acestuia, încă ar fi suficient să avem foarte foarte multe rezerve pentru asemenea aprecieri. In unele cazuri aprecierile anuale și calificativele ce se acordă sînt subiective, nu reflectă întrutotul calitățile reale ale celui caracterizat, la baza lor stînd în multe ocazii relații de prietenie, nepotism sau de altă natură. Asemenea aspecte ar trebui incluse de urgență în preocupările organizațiilor de partid, de sindicat, pentru a-i determina pe acei în obligația cărora intră întocmirea acestor caracterizări (șefi de servicii, de compartiment etc.) să reflecte prin calificativul dat adevăratele valențe ale omului supus analizei. La O.C.L. mixt Dorohoi s-au acordat calificativul „foarte bine“ (și, bineînțeles, gradații prin derogare !) la unii salariați când au fost saturiționați (Dorin Petrescu, revizor contabil a fost retrogradat pe 3 luni cu o gradație și i s-a diminuat de 3 ori salariul cu cîte 5 și 10 la sută : Iosub Lupu, tehnolog, sancționat cu „avertisment“ și diminuarea salariului pe timp de 3 luni ; Octav Pintilie, șef serviciu comercial — de două ori cu diminuarea salariului etc.). La I.I.L. „Flamura roșie“ s-a adoptat o metodă originală de întocmire a caracterizărilor, în mare majoritate acestea, în loc să fie întocmite de către șefii de servicii pentru personalul în subordine și de către șeful ierarhic superior pentru șefii de servicii (cum prevăd dispozițiile legale), fostul director a dispus ca acestea să fie întocmite de către... șeful serviciului personal, care venise și el în unitate doar de două luni . Recunoașterea actelor normative de către cei puși să aplice noul sistem de salarizare generat la I.I.L. „Flamura roaște“ greșeli și erori dintre cele mai grosolane. Astfel, s-a acordat cîte o gradație cu V. MAFTEI (Continuare in pagina a III al ANCHETĂ ECONOMICĂ Cînd ușurința și lipsa de răspundere urcă treptele... excepționalului Cu planul anual îndeplinit Colectivul de la atelierul de preparate de carne, condus de Gheorghe Vasiliu, din cadrul fermei zootehnice de stat Cătămărăști — ne informează ing. Eugen Nițură — și-a îndeplinit planul anual de producție. Valorificînd superior animalele din sacrificări de necesitate cele reformate de la fenși mele zootehnice ale I.A.S. Botoșani, au fost vîndute consumatorilor 100 tone de preparate din carne peste prevederile planului, ceea ce înseamnă o depășire valorică de 2 milioane lei. O contribuție însemnată la obținerea acestor rezultate economice au adus-o membrii de partid Tiberiu Sarache și Sava Lungu, muncitorii Ioan Muraru, Viorica Mihalache și alții.La 20 noiembrie a.c. întreprinderea de mecanizare Botoșani a îndeplinit planul anual de venituri. După cum ne informează tovarășul ing. Gheorghe Popa, directorul întreprinderii, planul anual la venituri a fost depășit cu 1,4 milioane lei, iar cheltuielile planificate la 1000 lei venituri au fost reduse cu 40 lei. Acest succes dă certitudinea că pînă la sfîrșitul anului veniturile vor fi depășite cu aproape 10 milioane lei. Rezultatele amintite reflectă sintetic eforturile depuse de mecanizatori pentru deservirea în mod exemplar a cooperativelor agricole și sporirea producției. Stațiunea de mecanizare a agriculturii Săveni a depășit planul anual cu 890 mii lei, Dîngeni — 740 mii lei, Bo 1 A,?mragi mitici și Leorda — 272 mii lei. DIN ȚARA Noi apartamente puse la dispoziția populației După cum rezultă dintr-o recentă analiză efectuată de Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală, privitoare la înfăptuirea planurilor de investiții ale consiliilor populare județene, în cursul acestui an au fost puse la dispoziția populației 31.857 apartamente construite din fonduri alocate de stat. Concomitent, din fonduri proprii și din credite acordate de stat, populația și-a construit 16.546 apartamente. Au fost date în folosință, totodată, un număr însemnat de obiective social - culturale și gospodărești. MUNCA-obiect de învâțâmînt . Relația noastră frecventă școală - muncă era pînă acum să ne exprimăm așa, globală. Elevul avea datoria să învețe, prestînd pentru aceasta o muncă actuală, pentru a deveni mai apoi bine pregătit într-o activtate viitoare, o responsabilitate concretă pe care i-o va da societatea. Munca avea în acest caz un caracter oarecum teoretic și efectul efortului de acum urma să se vadă, acumulîndu-se, mult mai tîrziu. Iată iată că de puțină vreme această relație de care am amintit la început începe să capete noi dimensiuni, alte valențe, alte caracteristici, ca urmare, mai ales, a măsurilor pe care le întreprinde conducerea partidului pentru legarea învățămîntului de practică, pentru ceea ce documentele de partid numesc pregătirea tehnică a tinerei generații. Intre obligațiile școlare au intrat nu numai studiul fizicii și al chimiei , al matematicii, limbii române sau științelor naturii, ci și famiiliarizarea cu primele scule și mașini și confecționarea prin mijloace și pricepere proprie a diferitelor obiecte industriale sau de uz casnic și gospodăresc. Ceea ce firește nu este puțin lucru, dacă ne gindim la cerințele viitoare de cadre calificate, ale societății de mîine, începuturile, oricît de modeste ar fi, au avantajul că reprezintă un pas înainte necesar. Iar atunci cînd avem de-a face cu oameni pasionați (ne gîndim la cei care trebuie să asigure primele condiții materiale), atunci desigur avem temeiuri să privim cu optimism și încredere reușita acțiunii ca atare. Aceste reflecții sumare le-a prilejuit o vizită la Liceul nr. 2 din Dorohoi, o vizită făcută într-o după amiază către sfîrșitul orelor de curs. Iar însemnările noastre au debutat cu cîteva aluzii la atelierele școlare, tocmai pentru că acestea, în cazul liceului în vizit constituie, după expresia celor doi amfitriori, directorul prof. Eug. Axinte , adjunctul său, prof. Gh. Grigoraș, cartea de vizită, elementul de mîndrie al unității. Acești doi entuziaști la care ar mai trebui să adăugăm și pe profesorii de specialitate sunt conștienți că ceea ce ar făcut este doar un modest început, dar tocmai conștiința acestei recunoașteri dă certitudinea, garanția că acțiunea va fi continuată, extinsă și pe N. CINTEC (Continuare in pagina a H-a) Instantaneu la Stația de transformare de 110 Kv de la Săveni Fotografia : I. NOUR în pagina all-a rei I |Adunări de dări de seamă ! I și alegeri I j în grupele sindicale | | • Arca lui Noe | • Turismul pentru tineret !________________| COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria lunii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat : Din partea română, tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., ședintele Consiliului de preMiniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Corneliu Mănescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C. C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C. C. al P.C.R., consilier la C. C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă tovarășii : Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru Prezidiului Uniunii Comuniștialor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Milos Melovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. În cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno - iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut ; au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. În colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico - științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenții și alte înțelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dez(Continuare în pagina a IV-a) CITE SCHIMBURI DE EXPERIENTA BAI TREBUIE PENTRU CA SA SE TREACA LA TOCATUL FURAJELOR ? In ultima vreme specialiștii de la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, au organizat în 10 cooperative agricole (Bucecea, Șendriceni, Darabani, Miorcani, Știubieni, Borzești, Ripiceni, Bobuiești, Zlătunoaia și Frumușica), tot atîtea instructaje și schimburi de experiență pe tema folosirii raționale a furajelor grosiere și economisirii concentratelor. La această importantă acțiune au participat ingineri șefi, șefi de fermă, brigadieri, medici veterinari și delegați de la S.M.A., din aproape toate localitățile județului. Firește că măsura luată nu este numai deosebit de importantă, dar și actuală pentru că de aproape trei săptămîni animalele au intrat în stabulație. Pentru a se înlătura orice formă de risipă a nutrețurilor, în multe cooperative agricole, consiliile de conducere, șefii de fermă sau brigadierii au luat măsuri ca toate grosierele să se folosească în hrana animalelor numai sub formă tocată și preparate. Este de prisos să mai insistăm asupra aplicării în practică a acestei metode. Participanții la schimbul de experiență de la Bucecea s-au convins că aici, cu o rație formată din 10 unități nutritive, în componența căreia se folosesc doar circa 20 la sută concentrate, îngrijitorii de animale au obținut în medie, zilnic, pînă la 12 litri lapte pe fiecare vacă furajată. Numai cu o asemenea producție se poate spune că este să crești animale. Din rentabil punct de vedere economic, din calculele făcute de participanții la acest interesant schimb de experiență, a rezultat că fiecare animal a produs zilnic un venit cu 6 lei mai mare decit cheltuielile făcute. In asemenea condiții, cooperativa agricolă de producție Bucecea se înscrie cu cea mai mare producție de lapte pe județ, candidînd la un loc fruntaș și pe țară. După o astfel de demonstrație practică, organizată la Bucecea și Cucorăni, era de așteptat ca reprezentanții unităților participante la aceste schimburi de experiență să folosească metoda de la Bucecea și în propriile lor cooperative agricole de producție. Este adevărat că în cooperativele agricole din Roma, Nicșeni și Costești, pe care le-am vizitat după schimbul de experiență amintit, se folosesc în hrana animalelor deocamdată numai grosiere, borheturi și gulii sau sfeclă furajeră. Insă felul cum sunt preparate și date aceste furaje in hrana animalelor lasă foarte mult de dorit. La Roma, unitate unde se cresc aproape 800 vaci și juninci, care au intrat în stabulație de la 1 octombrie, nici după o lună nu s-a trecut la prepararea furajelor, la amenajarea, așa cum s-a dat indicația, a bucătăriilor furajere. Aici, ne spunea brigadierul zootehnist Dumitru Iacob, nu s-a putut face acest lucru pentru că o cameră amenajată special în acest scop a fost ocupată cu grîu. Urmarea , cocenii tocați, tăițele de sfeclă și celelalte nutrețuri, sunt administrate în hrană fără vreo metodă de preparare, ceea ce a dus la o importantă risipă de furaje. Așa se explică de ce la Roma producția medie de lapte pe fiecare vacă furajată este acum sub 3 litri pe zi și nu s-a realizat din producția anuală planificată de 1800 litri decit 1320 litri. Datorită unei mai atente îngrijiri și furajări a animalelor producția de lapte la ferma cooperativei agricole din Costești a crescut, în ultimul timp, cu 50 litri pe zi. Cu toate acestea, grosierele se folosesc, la fel ca și la Roma, tot T. TOMA (Continuare în pagina a III-a)