Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)

1972-01-04 / nr. 3330

e CLOPOTUL I PAGINA 2 SECȚIA DE ȘTIINȚE SOCIALE­­ mai vie, mai interesantă *­ Nu o dată ne-am pus întrebarea — noi cei care predăm științele sociale în școli — cum să facem lecțiile de filozofie, economie politică etc. mai vii, mai interesante, pe înțelesul elevi­lor ? Incercînd să dăm răspuns u­­nei asemenea întrebări, vom puncta cîteva din formele posibile a fi fo­losite, fără pretenția de a da... lec­ții altora. Cu toții sîntem de acord că docu­mentele de partid trebuie să-și gă­sească locul cel mai firesc în cadrul lecției. Nu credem că a spune la sfîr­­șitul lecției de materialism istoric despre „Rolul determinant al modu­lui de producție în viața socială" că și „... la Congresul al X-lea al P.C.R. s-a discutat despre dezvolta­rea forțelor de producție în țara noastră..înseamnă că am rezol­vat problema. Dimpotrivă, cînd vor­bim de dezvoltarea forțelor de pro­ducție în condițiile socialismului, re­feririle la documentele Congresului X, să zicem, nu trebuie să apară e­­levilor ca o confirmare a celor e­­nunțate de profesor, ci, va trebui să adoptăm acel procedeu care să asi­gure integrarea întregii lecții în spi­ritul documentelor de partid. Profe­sorul are datoria, nu de a enunța simple teze, rupte de contextul lec­ției, anumite formulări sau citate luate din documente și lipite într-o parte sau alta a lecției. El trebuie să facă o trecere firească, o legătură organică între conținutul lecției și conținutul documentului de partid. Pe de altă parte însă, nu trebuie să cădem nici în cealaltă alternativă, să dăm prea pe larg cita­­te și apreci­eri din docu­mentele de partid și de stat, fără să analizăm fe­nomenele și să formulăm explicațiile cuvenite. Să ne oprim asupra a două exemple. Cele arătate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea ținută în fața activului de partid din ideologie, cu privire la societatea socialistă multi­lateral dezvoltată își găsesc o inte­grare organică, de exemplu, în ca­drul secției „Formațiunea socială“. Definirea etapei pe care o parcurgem este o expresie a modului în care partidul nostru folosește tezele ge­nerale ale marxism - leninismului cu privire la formațiunea socială în condițiile concrete ale țării noastre. Analog poate fi tratată tema : „Con­tradicția — izvorul dezvoltării­, prin prisma expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara din 3-5 no­iembrie 1971, punîndu-se accent pe modul de­­ manifestare a contradic­țiilor în socialism, intervenția con­știentă de sesizare și depășire a lor pentru ca acestea să nu devină an­tagoniste. De altfel, își pot găsi o largă aplicare în cadrul secțiilor de științe sociale numeroasele teze teo­retice și ideologice din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara din 3-5 noiembrie privind re­lația dintre existență și conștiință so­cială, dialectica unității, trecerea de la socialism la comunism, lupta din­tre nou și vechi, cunoașterea și di­rijarea proceselor sociale, rolul eticii și echității în societatea socialistă, relația tradiție - revoluție etc. Fără îndoială, exemplele date vin să demonstreze că posibilitatea de a folosi documentele de partid în ca­drul secțiilor de științe sociale este practic nelimitată. Se ridică între­barea : este suficientă folosirea acestor documente numai în cadrul orelor ? Noi sîntem de părere că, fo­losite în acest mod, documentele pot să întregească aspectul infor­mativ cît și cel formativ al lecți­ilor, dar în nici un caz nu se poate asigura, pe această cale, o înțele­gere integrală a documentelor de partid respective. Este neîndoios ne­cesară organizarea unor acțiuni com­plimentare lecției, de la obișnuirea elevului cu lectura, conspectarea­ u­­nor extrase din documente și pînă la organizarea unor consultații, dez­bateri, simpozioane în cadrul cabi­netului de științe sociale. Cît de in­teresantă ar fi, de pildă, organizarea unei discuții cu elevii pe marginea cuvintelor tovarășului Nicolae Ceaușescu „A fi cu adevărat mar­xist - leninist înseamnă a fi un ex­plorator îndrăzneț și experimentat al drumului nou pe care îl deschide o­­menirii socialismul și comunismul, un cutezător vizionar al zilei de mii­­ne, pornind de la realitățile și ce­rințele arzătoare ale zilei de azi, pre­cum și de la concluziile generalizate pe plan teoretic, ale experienței de ieri și de azil. Urmărind formarea unor deprin­deri de muncă independentă la e­­levi, ținînd cont de particularitățile de vîrstă ale acestora, credem că este necesar ca recomandarea biblio­grafiei să nu se reducă la recoman­darea faginației, ci să cuprindă cîte­va idei călăuzitoare asupra aspec­telor pe care dorim ca elevul să le sesizeze în materialul bibliografic recomandat. Interesul elevilor va fi stimulat și eficiența lecției va crește în ac­tualitate, cu cît profesorul va folosi în expunerea sa documentele de par­tid și de stat de „ultimă oră", întru­­cît — ca să dăm un singur exemplu — manualul de filozofie și socialism științific pentru clasa a Xll-a citea­ză ca ultime documente lucrările Congresului al X-lea. Or, între timp am fost martorii elaborării de către partidul și statul nostru a unor do­cumente noi, de o mare importanță teoretică și practică și, în primul rînd, ne gîndim la programul de măsuri pentru educația comunistă a poporului nostru. Din punct de vedere metodic, fo­losirea documentelor de partid își găsește aplicabilitate în oricare mo­ment al lecției , atît în predarea noi­lor cunoștințe, fixarea acestora, cît și în verificarea lor, cînd controlăm în ce măsură au fost însușite de că­tre elevi. Ele ne pot sluji ca un mij­loc de argumentare a materialului expus în lecție sau lecțiile pot fi fo­losite pentru înțelegerea documen­telor respective, important este însă ca toate lecțiile de științe sociale să fie concepute în spiritul și în litera documentelor de partid și de stat. Pornind de la ceea ce spunea to­varășul Nicolae Ceaușescu că... „în fiecare epocă marea artă reflectă im­perativele vieții sociale, idealurile oamenilor, existența, munca și pre­ocupările celor ce muncesc...“, sub­liniem, de asemenea, locul necesar pe care trebuie să-l aibă în cadrul procesului de învățămînt, și, impli­cit al orelor de științe sociale, lite­ratura. Acest loc se datorește, în pri­mul rînd, valorii cognitive, aspectu­lui informativ, folosirii, în mai mare măsură a imaginilor în formarea noțiunilor științifice la elevi. Pentru înțelegerea unor aspecte ale lecțiilor de științe sociale, în special de isto­ria filozofiei și a gîndirii social - po­litice — apariția marxismului, rolul poporului și al personalității — ele­vului îi sunt necesare, în completa­rea lecției, cunoștințe privind epoca istorică, figurile unor personalități, contextul unor evenimente, descrie­rea locurilor istorice. De pildă, Bal­zac, a intuit în „Comedia umană" contradicțiile capitalismului premo­nopolist, căutînd să redea „monstrul modern sub toate fețele“, evidențiind forța dizolvantă și concepția morală exercitată asupra individului de se­tea de înavuțire. Excelent cunoscător al vieții, Balzac a realizat prin scrie­rile sale un tablou realist din care, după cum spunea Engels, se poate învăța mai mult decît din toate lu­crările economiștilor, istoricilor și statisticienilor vremii. Iată o adevă­rată pledoarie pentru folosirea a­­cestor mijloace în cadrul orelor de științe sociale. Atît literatura universală cît și li­teratura noastră sînt bogate în pa­gini care reprezintă o adevărată fres­că socială. Unele dintre acestea pot fi, fără îndoială, încorporate cu funcție ilustrativă în expunerile pro­fesorilor. De exemplu, la secția „Pa­trie și patriotism" pentru clasa a XII-a, se pot folosi texte alese din Dimitrie Cantemir, Mihail Sadovea­­nu, Geo Bogza, în care sînt prezen­tate frumusețile țării, bogata ei în­zestrare naturală. La lecțiile despre revoluția populară din România, despre Partidul Comunist Român — incluse atît în programa claselor a Xll-a cît și la obiectul „Cunoștințe social - politice" — pot fi folosite texte sau date spre lectura elevilor din scrieri ca: „N-a fost în zadar" de Șiperco, „îndrăzneala" de Marin Preda, „Trenul de seară" de A. Mi­­hali, „Setea" de Titus Popovici etc., etc. O importanță cu totul deosebită o prezintă pentru elevi biografiile unor filozofi și personalități de sea­mă. Astfel, romanele Calinei Sere­briakova , „Tinerețea lui Marx", „Ră­pirea focului", volumul „Amintiri despre Lenin“, lucrarea lui Michel Hamelet „Nicolae Ceaușescu" înfăți­șează în întreaga complexitate per­sonalități remarcabile, care pot con­stitui modele pentru elevi în forma­rea idealurilor lor de viață. Pe baza acestor texte se pot întocmi­i „Mici dicționare biografice" ale marilor fi­lozofi, însoțite de imagini ale locu­rilor unde s-au născut, au trăit, au învățat, au lucrat. Ne gîndim, de asemenea că în spri­jinul profesorului de filozofie ar veni și o scurtă culegere de maxime, afo­risme, cugetări și proverbe. Purtînd girul unor personalități sau expre­sia anonimă a geniului unor colec­tivități umane, ele circumscriu — într-o formă concentrată, lapidară — rodul unei experiențe și al unor în­țelesuri îndelung sedimentate. De pildă, ce pregnant ar exprima con­cluziile lecției „Patrie și patriotism. Internaționalismul socialist“, spuse­le lui Sadoveanu , „Țara nu se ser­vește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jert­fă“ ; sau cuvintele lui Romain Rol­land : „Patria sunt eu, ești tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi cînd nu vom fi noi" ; sau cugetarea lui Titulescu : „...Omul nu poate fi străin de semenul său prin simplul fapt că îl desparte o graniță“. . Nu pot fi concepute lecțiile de ști­ințe sociale fără contribuția unor mijloace audiovizuale moderne : televiziunea, radioul, presa. Televiziunea are numeroase par­ticularități prin care poate sprijini munca profesorilor de științe socia­le. Mai întîi, e vorba de unele emi­siuni speciale care vor fi transmise, începînd din trimestrul II al aces­tui an școlar și se vor integra în o­­rarul școlii, în programa școlară. Ele vor putea fi urmărite de elevi în clasă­­ nu în cabinetul de științe so­ciale, sub conducerea profesorului. (Vezi „Tribuna școlii" nr. 27 din 11 decembrie 1971). Apoi, e vorba de emisiuni de completare a cunoștin­țelor, ce pot fi recepționate de elevi, fie individual, fie în cadru organizat, dar în afara orelor de școală. Din rîndul acestora am menționa­t „Ti­nerii despre ei înșiși" — care cu­prinde pe lîngă reportaje, interviuri și interesante dezbateri de etică pe marginea unor filme despre sensul vieții etc. Apoi „Mai aveți o între­bare“ — emisiune de știință ; „Cro­nica politică internă" de Eugen Mândric; „Dinamica societății ro­mânești" și altele. Televiziunea are marele avantaj de a-l pune pe elev în contact cu mari personalități ale gîndirii social - politice, ale știin­ței contemporane, cu mari valori culturale, cu imagini de pe toate me­ridianele, contribuind la formarea concepției materialist - dialectice despre lume și viață. De asemenea, emisiunile de radio aduc în discuție o multitudine de probleme teoretice actuale în rubrici ca : „Radio școală“, „Radiosimpozionul", „Tribuna radio", „Antena tineretului“, „Radiocabinet de informare și documentare" și al­tele. Important ni se pare însă, nu numai acordarea unui spațiu pentru aceste emisiuni în cadrul lecțiilor, ci stimularea interesului elevilor de a le urmări, în timpul din afara șco­lii. In acest sens, sîntem de părere că, în fieca­­re cabinet de științe so­ciale și-ar pu­tea găsi lo­cul un pa­nou care să popularize­ze, periodic, astfel de e­­misiuni, atît de radio cît și de televiziune. Nu este lipsită de importanță ca, unele dintre aceste emisiuni să fie înregistrate pe ban­dă de magnetofon, pentru ca ulterior selecțiuni din ele să-și găsească loc în cadrul lecțiilor. In ultimul timp, presa — cu pre­cădere revista „Tînărul leninist" — grupează tematic fragmente din do­cumentele de partid, din expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu, ve­nind concret în sprijinul profesori­lor de științe sociale. De pildă, re­vista „Tînărul leninist“ ia rubrica­­ „Documentele de partid — baza edu­cației politico - ideologice a tinere­tului" a publicat, începînd cu nr. 7 din iulie 1971, extrase cu privire la conceptul de societate socialistă mul­tilateral dezvoltată, personalitatea în socialism, creșterea rolului clasei muncitoare, națiunea în socialism, patriotism și internaționalism. De a­­semenea, „Scînteia tineretului" și do­cumentarul „Propagandistul de par­tid“ editat de Cabinetul județean de partid, inserează în paginile lor tex­te pe tema „A fi comunist". Aseme­nea texte, judicios grupate, pot să se integreze în lecțiile de materialism dialectic și istoric, socialism științi­fic și educație cetățenească. Informîn­­du-ne în permanență asupra aspec­telor concrete ale construcției socia­liste, asupra politicii interne și ex­terne a partidului și statului nostru, vom putea ține „la zi" asemenea cu­legeri de texte, folosindu-le atît în lecții, cît și în ședințele cercurilor de științe sociale. Indispensabile ni se par, atît pen­tru profesor cît și pentru elevi, con­sultațiile pe probleme de mare ac­tualitate pe care le publică ziarele și revistele : „Scînteia“, „In ajutorul propagandiștilor", „Munca de par­tid", „Lupta de clasă“, „Clopotul", răspunsurile la întrebări pe care le dă „Scînteia", documentarele ce a­­par pe probleme ale cincinalului ac­tual în „Munca de partid“, „In aju­torul propagandiștilor" etc. Sigur, folosirea presei nu se oprește la ar­ticolele de specialitate enumerate de noi. Zilnic, diverse fapte, fenomene, evenimente — din viața internă și internațională — pot prezenta o va­loare documentară privind mersul construcției socialiste, realități ale lumii capitaliste, mișcarea de eli­berare etc. In încheiere am vrea să venim cu cîteva sugestii legate de temă, pen­tru activitatea profesorilor de științe sociale și care să contribuie la ridi­carea nivelului predării științelor so­ciale : — întocmirea unei crestomații li­terare și de maxime ce și-ar găsi a­­plicabilitate în principalele lecții de filozofie de la clasa a XlI-a; — In vederea însușirii corecte de către elevi a noțiunilor de științe so­ciale recomandăm întocmirea, cu a­­jutorul elevilor, a unui „Vocabular practic de filozofie" ; — De asemenea, în cadrul cabine­telor de științe sociale, se pot în­tocmi din presă, albume tematice privind realizările economice, socia­le și culturale din țara noastră . — Apar în presă, articole comemo­rative ale diverșilor filozofi, oameni politici, care ar putea să stea la baza întocmirii unui „Mic dicționar bio­grafic“. Prof. GH. JAUCA Prof. CORNEL VASILIU () Extrase din expunerea ținută in ședința catedrei de filozofie din municipiul Botoșani (15 decembrie 1971). ÎN SPRIJINUL CADRELOR CARE PREDAU ȘTIINȚELE SOCIALE a. Jalonată pe coordonatele a trei evenimente politice via­ța culturală a Botoșanilor a­­nului 1971 a cunoscut un pu­ternic flux direcționat — mai ales în a doua jumătate a a­­nului — către același scop , făurirea conștiinței socialis­te, comuniste a oamenilor muncii. Astfel, încă din pri­mele zile ale anului, locuitorii comunelor și orașelor din ju­deț au participat, săptămînă de săptămînă, la acțiuni cul­tural - educative și artistice dedicate sărbătoririi semicen­tenarului creării P. C. R. Pe lîngă acele acțiuni specifice muncii cultural - educative de masă (expuneri, simpozioane, montaje, spectacole etc.) în cinstea marelui eveniment sărbătorit de întregul­ nostim popor au fost organizate și cî­teva manifestări speciale care, desfășurîndu-se pe plan na­țional, au antrenat și mișcarea artistică de amatori din jude­țul nostru. Așa a fost, de e­­xemplu, cel de-al X-lea Con­curs al formațiilor artistice de amatori și al VI-lea Festival al formațiilor teatrale de a­­matori. Chiar dacă la aceste manifestări naționale forma­țiilor județului nostru nu le-au fost acordate premii răsună­toare (s-au obținut doar men­țiune specială pentru dansa­torii de la Călărași și Tudora, mențiune specială a juriului pentru corul Casei corpului didactic, mențiune specială pentru orchestra simfonică a sindicatului învățămînt din municipiu, mențiune specia­lă pentru montajul comitetu­lui sindicatului de la Fabrica de zahăr din Bucecea) ele au în­semnat, pe de o parte, o con­firmare a potențialului mișcă­rii artistice de amatori exis­tent în raza județului, iar pe de altă parte, un imbold în activitatea ce s-a desfășurat ulterior. In același context trebuie amintite și spectaco­lele susținute de colectivele teatrului „M. Eminescu" (pre­miera piesei „Passacaglia“ de Titus Popovici) și filarmonicii din localitate, în colaborare cu ansamblul coral al liceului pedagogic, ce a prezentat con­certele festive conținînd lu­crări cum ar fi „Oratoriul E­­liberării" și „Țară nouă, mîn­­dră țară", de Radu Paladi. Un eveniment cu totul deo­sebit ce a impus, pentru o vreme, viața culturală a jude­țului pe plan național, a fost cel prilejuit de organizarea e­­diției a II-a a „Zilelor Mihai Eminescu". Ecourile ce le-au trezit pe plan național manifestările organizate cu acest prilej, valoarea specta­colelor (concertul filarmoni­cii și premiera piesei „Vero­nica") ne-a confirmat că exis­tă încă suficiente posibilități de afirmare a vieții noastre cultural - educative, se­ impu­ne și mai serios ca tradițiile să fie reevaluate, continuate. Apariția tezelor din iulie, elaborate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a însemnat un pu­ternic stimulent, a declanșat o adevărată acțiune de redis­tribuire a forțelor de fixare a unei mai artistice, temei­nice misiuni a muncii cultu­ral - educative și artistice. Instituțiile profesioniste și-au revăzut repertoriul. In cadrul acestora, pe baza unor date efectuate în rîndul con­co­muniștilor, a multor oameni ai muncii, au fost introduse lucrări cu un pregnant con­ținut educativ. Astfel, reper­toriul filarmonicii a fost con­ceput să cuprindă un mai mare număr de lucrări dedicate patriei și partidului (multe dintre ele au fost audiate de­ja în sala de concerte) în așa fel încît ele să contribuie e­­fectiv la formarea la ascultă­tori a sentimentelor patrio­tice, dragostei față de trecu­tul de luptă al partidului și poporului, față de realitățile contemporane ale socialismu­lui. In aceeași idee au fost concepute și repertoriile tea­trelor „Mihai Eminescu“ — cuprinzînd piesele „Lovitura“ de Sergiu Fărcășan, „Răzvan și Vidra“ de B. P. Hașdeu, re­citalul de versuri „Cîntare României“ sau spectacolul „Zorile teatrului românesc“ — și teatrului de păpuși „Va­­silache“. De asemenea și-a îm­bogățit activitatea muzeul ju­dețean, galeriile de artă ale acestuia. Deoarece tezele din iulie, dezbaterile ce au avut loc pe marginea acestor documente au surprins în plină desfășu­rare concursul cultural - artis­tic și sportiv „Avem musafiri în sat“, pe parcursul acestuia organizatorii i-au conferit noi valențe educative, au acordat mai multă grijă conținutului de idei a spectacolelor ce ur­mau a fi prezentate. Asemenea programe am avut ocazia să le apreciem la Cristinești, Su­­harău, Hudești, Broscăuți, Vf. Cîmpului, Leorda, Bucecea, Ștefănești ca și în alte locali­tăți ale județului. Analizînd cronologic, am ajuns la data apariției amplu­lui program de educație comu­nistă ce a fost adoptat în Ple­nara C.C. al P.C.R. din 3 — 5 noiembrie. Continuînd indica­țiile trasate în iulie, acest pro­gram a găsit­ activitatea cul­tural - educativă și artistică a județului nostru în plină ac­țiune. In numeroase localități au luat ființă puncte de docu­mentare politico - ideologică , pe baza programului de mă­suri adoptat în Plenara Co­mitetului județean de partid din 15 octombrie, au luat fi­ință un mare număr de bri­găzi artistice de agitație; s-au creat noi ansambluri corale ; a crescut numărul u­­niversităților populare (11, în prezent); au fost înființate co­lective de lectori pe lîngă că­minele culturale , au luat fi­ință cluburile sătești ale inte­lectualilor, în sfîrșit, s-a îm­bunătățit substanțial activita­tea cultural - educativă de masă. Crearea noilor organis­me care să orienteze și direc­­ționeze activitatea cultural - educativă — Comitetul jude­țean de Cultură și Educație Socialistă, celelalte la nivelul orașelor — a însemnat o solidă temelie pentru dezvoltarea și intensificarea acestei munci. Am aminti doar — ca argu­ment — faptul că, după a­­ceastă dată, au fost inițiate un mare număr de acțiuni (schim­buri de experiență, dezbateri, concursuri pe diferite genuri de artă etc.) că în majoritatea localităților județului nostru în viața cultural - educativă se simte un puls nou, patronat de un plus de responsabilitate. Ultimele realizări ale anului cultural 1971 au fost popu­larizate, și deci, și cunoscute, la timp. IT-am putea spune că ele strălucesc, că s-a făcut to­tul ce era necesar, dar putem afirma că acestea constituie o bună temelie, un fundament solid pentru activitatea vi­itoare. De altfel, dacă am a­­minti doar că numărul spec­tatorilor prezenți în sălile in­stituțiilor noastre artistice în acest an întrece 170. 000, sau cei prezenți în sălile căminelor și caselor de cultură (la diver­se acțiuni) depășesc un milion, cifre cu mult mai mari com­parativ anului 1970 — ne vom face o imagine și mai clară a ceea ce ne-a adus anul cultural 1971 și, desigur, asupra ceea ce va trebui să se înfăp­tuiască — mergînd ascendent — în anul curent. SILVESTRI AI LENEI ANUL CULTURAL 1971 m CINEMA 5 IANUARIE 1972 BOTOȘANI • Luceafărul orele i 14 , 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : După vulpe DOROHOI • Cultural orele t 15,30 17,30 ; 19,30 : Doar un telefon • Tineretului orele: 15 , 17 , 19 : îndrăgos­tiții LA VENI • Patria orele 18 : Floarea - soarelui DARABANI • Făclia orele 18 : Noi, doi bărbați TRUȘEȘTI • Victoria orele 181 Profesorul infernului BUCECEA • Bucecea orele 17 . 19 : Impostorii ȘTEFANEȘTI • Prutul orele 18 ! Bu­cătăreasa. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. MIERCURI 5 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri 6.05 Jocuri populare ro­mânești 6.10 Actualitatea în a­­gricultură 6.20 Jocuri populare ro­mânești 6.30 Ritmuri matinale 6.45 Cîntece populare românești 7.00 Radiomatineu Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Cîntecul care mi-e drag 17.30 Panoramic econo­mic 17.45 Imn partidului (program de cîntece) 18.00 Cutezătorii 18.15 Muzică ușoară. 18.30 Cotidian sonor 19.30 Pe portativul un­delor, melodia pre­ferată 20.00 Descriptio Molda­viae : „Județul Vas­lui la cotele anului 1975" 20.10 La izvoarele mu­zicii 20.30 Jurnal literar 21.00 Univers muzical 21.40 Din cîntecele serii Tribuna „Clopotul Veniți „pe recepție" tovarăși de la I.G.C.L. Dorohoi ? Noi, locatarii blocurilor H1 și H2 din ansamblul de locuințe Alexandru Ioan Cuza Dorohoi, vă aducem la cunoștință următoarele : aceste blocuri au fost date în folosință în toamna anului 1970 cu foar­te m­ulte defecțiuni între care instalațiile sanitare și cele de încălzire ne produc cele mai multe necazuri. Sîntem în a doua iarnă în care caloriferele pe o par­te a blocului nu funcționează iar altele asigură numai încălzirea parțială. Iarna anului 1970 — 1971 și toată vara am in­sistat la întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Dorohoi să ne facă remedierile, dar nici pînă la această dată nu le-a executat. Recent, iar am inter­venit la directorul întreprinderii care ne-a trimis la șeful lotului de construcții Dorohoi spunîndu-ne că, remedierile trebuie făcute de constructor și nu de I.G.C.L. Noi știm că cu I G.C.L­ avem contract de închiriere unde sunt prevă­zute și anumite obligații din partea în­treprinderii. Un grup de locatari de la blocurile H1 și N­2 Dorohoi Pierdem zile întregi pe drumuri Sîntem locuitori ai satelor Crasna­­leuca și Cotu Miculinți, din comuna Coțușca. Pentru a rezolva unele treburi (în special, pentru a obține unele acte) sîntem adesea nevoiți să ne deplasăm, cale de 7 — 10 km, la consiliul popular comunal Coțușca. Dacă dimineața ple­căm la Coțușca, ne întoarcem acasă noaptea tîrziu, pe la orele 22- Indiferent cu ce și cum ne deplasăm. Ori pe jos, ori cu cursa, ajungem acasă la cele mai tîrzii ore din noapte- Una din cauze e cea pe care vrem să o aducem la cunoș­tința conducerii Autobazei de transpor­turi din Săveni. Cursele de călători care circulă pe traseul Coțușca — Cotu Mi­cul nți — Crasnaleuca nu beneficiază de conducători auto­conștiincioși, de șoferi care să-și facă datoria în mod corect. Aceștia aproape zilnic, nu res­pectă orarul dus-întors, întîrzie pe tra­seu, se sustrag în mod nejustificat de pe ruta noastră. In aceste condiții sîntem nevoiți să cerem conducerii Autobazei din Săveni să-i determine pe toți șoferii să respecte cu strictețe orarul curselor de călători, să nu ne mai oblige a pierde zile întregi pe drumuri. Constantin I. Tatorean, Victor Căldare și Sava Apostolui Crasnaleuca — Coțușca WW^/»*AAAA , Prima verba­ lă ne întîlnim, în 1972, cu a­­ceastă scurtă narațiune, adusă la cunoștință de colaborato­rul nostru din Vorona, Hara­­lambie Lupu. Așa deci, in­tr-un sătișor de pe Valea Si­r­tului au sosit milițienii pos­tului comunal. Vestea s-a răs­­pindit repede dintr-un capăt în altul al satului și cineva, ști­­indu-se cu păcat, a vărsat un vas cu borhot (căruia li bă­nuiți destinația !) pe malul a­­pei. Unde era și un cird de rațe. Care s-au aruncat cu lă­comie asupra borhotului, îm­­bătîndu-se ca după un revelion îmbelșugat. Stăpîna rațelor, văzîndu-se pe toale în nesim­țire, le-a smuls fulgii și pene­le, ca măcar să-i fie mai mică paguba, iar măcărtoarele au fost aruncate, din nou pe ma­lul apei. Mare însă ia mirarea gospodinei cînd, a doua zi, s-a trezit cu toate rațele în poartă, trezite din beție, jumulite și clamîndu-se : mă­căiesc : mac, mac ! Bun găsit în 1972/ Și, din partea noastră, ne dorim nu­mai „arce" pozitive I imaginație sezonieră Secretarul Școlii generale din Vlădeni-Deal, comuna Fru­mușica, Costică Constantin a lucrat astă-vară, în vacantă, ca sezonier la depozitul I.L.V. semiindustrie Brazi, cartierul Tulbureni. Unde, cu sezonieră imaginație a inventar­ie, pe care le-a pontat, person­sem­­nînd apoi, pentru ele, slate de plată și încasînd 1810 lei. Din cauza acestei imaginații de sezon, urmează în existenta lui C. Costică un sezon sumbru. Cu altă adresă Intr-o notă la această rubri­că (ziarul din 24 decembrie), spuneam că pe un teren, lingă șoseaua Botoșani — Săveni, nu fuseseră strînse betele de tipa­­rea-soarelui, punînd neglijen­ta pe seama celor de la C.A.P. Mănăstireni. Ceea ce, în parte, era foarte adevărat, cu singu­ra deosebire că vina nu o poar­tă Mănăstirenii ci proprietarii terenului, care sînt vecinii a­­cestora, cei de la C.A.P. La­­poveni (comuna Ungureni). De altfel, vorbind la telefon cu tovarășul Gh. Cotubaș, pre­ședintele C.A.P. Lapoveni, dum­nealui a simtit aluzia cu strîn­­­suf­letelor și a zîmbit hîtru la confuzia noastră. Așadar, in­tervenția rămîne valabilă, schimbîndu-și numai adresa: „îngheț pentru Lapoveni". Traducerea proverbului Se sesizase în mai multe rîn­­duri că paznicul contractual Gheorghe Lazăr (Botoșani, str. Pușkin 65) venea în timpul li­ber la Industria cărnii Boto­șani și, fără să-l stingherească cineva, pleca spre casă luînd cu sine diverse cantități de carne. In ziua de 21 decembrie însă, Gh. L. a fost găsit cu 2,5 kg carne furată. Paznicul a luat-o la fugă. Dar n-a ajuns prea departe. Și, prins, a doua zi nu a găsit altceva decît să se interneze în spital. De ce pare, pentru că maladia lui cu fura­tul cărnii nu se tratează chi­rurgical. Iar zicătoarea des­pre care spuneam că se tradu­ce este : a pune pe lup paznic sa d­­e a face pe Gheorghe Lazăr (păcat de acest altfel în­­tîlnit nume) paznic contrac­tual. Mandat telegrafic Întreba din om în om fac­torul poștal și nu găsea, în satul Vorona — Teodoru, „an­­drisantul". Cine-i Lida Darie ? Nimeni, nimic. Atunci poștașul a dat alte detalii: cine a lu­crat pe un șantier la Piatra Neamț și are de primit bani de acolo ? Rezultatul investi­gațiilor a fost de astă dată po­zitiv : că Lidia Darie este Li­­vadariu Toader, locuitor in a­­cest sat Bravo, b­ieranistere ! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT­ ARCA LUI NOE

Next