Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)
1972-01-04 / nr. 3330
e CLOPOTUL I PAGINA 2 SECȚIA DE ȘTIINȚE SOCIALE mai vie, mai interesantă * Nu o dată ne-am pus întrebarea — noi cei care predăm științele sociale în școli — cum să facem lecțiile de filozofie, economie politică etc. mai vii, mai interesante, pe înțelesul elevilor ? Incercînd să dăm răspuns unei asemenea întrebări, vom puncta cîteva din formele posibile a fi folosite, fără pretenția de a da... lecții altora. Cu toții sîntem de acord că documentele de partid trebuie să-și găsească locul cel mai firesc în cadrul lecției. Nu credem că a spune la sfîrșitul lecției de materialism istoric despre „Rolul determinant al modului de producție în viața socială" că și „... la Congresul al X-lea al P.C.R. s-a discutat despre dezvoltarea forțelor de producție în țara noastră..înseamnă că am rezolvat problema. Dimpotrivă, cînd vorbim de dezvoltarea forțelor de producție în condițiile socialismului, referirile la documentele Congresului X, să zicem, nu trebuie să apară elevilor ca o confirmare a celor enunțate de profesor, ci, va trebui să adoptăm acel procedeu care să asigure integrarea întregii lecții în spiritul documentelor de partid. Profesorul are datoria, nu de a enunța simple teze, rupte de contextul lecției, anumite formulări sau citate luate din documente și lipite într-o parte sau alta a lecției. El trebuie să facă o trecere firească, o legătură organică între conținutul lecției și conținutul documentului de partid. Pe de altă parte însă, nu trebuie să cădem nici în cealaltă alternativă, să dăm prea pe larg citate și aprecieri din documentele de partid și de stat, fără să analizăm fenomenele și să formulăm explicațiile cuvenite. Să ne oprim asupra a două exemple. Cele arătate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea ținută în fața activului de partid din ideologie, cu privire la societatea socialistă multilateral dezvoltată își găsesc o integrare organică, de exemplu, în cadrul secției „Formațiunea socială“. Definirea etapei pe care o parcurgem este o expresie a modului în care partidul nostru folosește tezele generale ale marxism - leninismului cu privire la formațiunea socială în condițiile concrete ale țării noastre. Analog poate fi tratată tema : „Contradicția — izvorul dezvoltării, prin prisma expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara din 3-5 noiembrie 1971, punîndu-se accent pe modul de manifestare a contradicțiilor în socialism, intervenția conștientă de sesizare și depășire a lor pentru ca acestea să nu devină antagoniste. De altfel, își pot găsi o largă aplicare în cadrul secțiilor de științe sociale numeroasele teze teoretice și ideologice din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara din 3-5 noiembrie privind relația dintre existență și conștiință socială, dialectica unității, trecerea de la socialism la comunism, lupta dintre nou și vechi, cunoașterea și dirijarea proceselor sociale, rolul eticii și echității în societatea socialistă, relația tradiție - revoluție etc. Fără îndoială, exemplele date vin să demonstreze că posibilitatea de a folosi documentele de partid în cadrul secțiilor de științe sociale este practic nelimitată. Se ridică întrebarea : este suficientă folosirea acestor documente numai în cadrul orelor ? Noi sîntem de părere că, folosite în acest mod, documentele pot să întregească aspectul informativ cît și cel formativ al lecțiilor, dar în nici un caz nu se poate asigura, pe această cale, o înțelegere integrală a documentelor de partid respective. Este neîndoios necesară organizarea unor acțiuni complimentare lecției, de la obișnuirea elevului cu lectura, conspectarea unor extrase din documente și pînă la organizarea unor consultații, dezbateri, simpozioane în cadrul cabinetului de științe sociale. Cît de interesantă ar fi, de pildă, organizarea unei discuții cu elevii pe marginea cuvintelor tovarășului Nicolae Ceaușescu „A fi cu adevărat marxist - leninist înseamnă a fi un explorator îndrăzneț și experimentat al drumului nou pe care îl deschide omenirii socialismul și comunismul, un cutezător vizionar al zilei de miine, pornind de la realitățile și cerințele arzătoare ale zilei de azi, precum și de la concluziile generalizate pe plan teoretic, ale experienței de ieri și de azil. Urmărind formarea unor deprinderi de muncă independentă la elevi, ținînd cont de particularitățile de vîrstă ale acestora, credem că este necesar ca recomandarea bibliografiei să nu se reducă la recomandarea faginației, ci să cuprindă cîteva idei călăuzitoare asupra aspectelor pe care dorim ca elevul să le sesizeze în materialul bibliografic recomandat. Interesul elevilor va fi stimulat și eficiența lecției va crește în actualitate, cu cît profesorul va folosi în expunerea sa documentele de partid și de stat de „ultimă oră", întrucît — ca să dăm un singur exemplu — manualul de filozofie și socialism științific pentru clasa a Xll-a citează ca ultime documente lucrările Congresului al X-lea. Or, între timp am fost martorii elaborării de către partidul și statul nostru a unor documente noi, de o mare importanță teoretică și practică și, în primul rînd, ne gîndim la programul de măsuri pentru educația comunistă a poporului nostru. Din punct de vedere metodic, folosirea documentelor de partid își găsește aplicabilitate în oricare moment al lecției , atît în predarea noilor cunoștințe, fixarea acestora, cît și în verificarea lor, cînd controlăm în ce măsură au fost însușite de către elevi. Ele ne pot sluji ca un mijloc de argumentare a materialului expus în lecție sau lecțiile pot fi folosite pentru înțelegerea documentelor respective, important este însă ca toate lecțiile de științe sociale să fie concepute în spiritul și în litera documentelor de partid și de stat. Pornind de la ceea ce spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu că... „în fiecare epocă marea artă reflectă imperativele vieții sociale, idealurile oamenilor, existența, munca și preocupările celor ce muncesc...“, subliniem, de asemenea, locul necesar pe care trebuie să-l aibă în cadrul procesului de învățămînt, și, implicit al orelor de științe sociale, literatura. Acest loc se datorește, în primul rînd, valorii cognitive, aspectului informativ, folosirii, în mai mare măsură a imaginilor în formarea noțiunilor științifice la elevi. Pentru înțelegerea unor aspecte ale lecțiilor de științe sociale, în special de istoria filozofiei și a gîndirii social - politice — apariția marxismului, rolul poporului și al personalității — elevului îi sunt necesare, în completarea lecției, cunoștințe privind epoca istorică, figurile unor personalități, contextul unor evenimente, descrierea locurilor istorice. De pildă, Balzac, a intuit în „Comedia umană" contradicțiile capitalismului premonopolist, căutînd să redea „monstrul modern sub toate fețele“, evidențiind forța dizolvantă și concepția morală exercitată asupra individului de setea de înavuțire. Excelent cunoscător al vieții, Balzac a realizat prin scrierile sale un tablou realist din care, după cum spunea Engels, se poate învăța mai mult decît din toate lucrările economiștilor, istoricilor și statisticienilor vremii. Iată o adevărată pledoarie pentru folosirea acestor mijloace în cadrul orelor de științe sociale. Atît literatura universală cît și literatura noastră sînt bogate în pagini care reprezintă o adevărată frescă socială. Unele dintre acestea pot fi, fără îndoială, încorporate cu funcție ilustrativă în expunerile profesorilor. De exemplu, la secția „Patrie și patriotism" pentru clasa a XII-a, se pot folosi texte alese din Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, în care sînt prezentate frumusețile țării, bogata ei înzestrare naturală. La lecțiile despre revoluția populară din România, despre Partidul Comunist Român — incluse atît în programa claselor a Xll-a cît și la obiectul „Cunoștințe social - politice" — pot fi folosite texte sau date spre lectura elevilor din scrieri ca: „N-a fost în zadar" de Șiperco, „îndrăzneala" de Marin Preda, „Trenul de seară" de A. Mihali, „Setea" de Titus Popovici etc., etc. O importanță cu totul deosebită o prezintă pentru elevi biografiile unor filozofi și personalități de seamă. Astfel, romanele Calinei Serebriakova , „Tinerețea lui Marx", „Răpirea focului", volumul „Amintiri despre Lenin“, lucrarea lui Michel Hamelet „Nicolae Ceaușescu" înfățișează în întreaga complexitate personalități remarcabile, care pot constitui modele pentru elevi în formarea idealurilor lor de viață. Pe baza acestor texte se pot întocmii „Mici dicționare biografice" ale marilor filozofi, însoțite de imagini ale locurilor unde s-au născut, au trăit, au învățat, au lucrat. Ne gîndim, de asemenea că în sprijinul profesorului de filozofie ar veni și o scurtă culegere de maxime, aforisme, cugetări și proverbe. Purtînd girul unor personalități sau expresia anonimă a geniului unor colectivități umane, ele circumscriu — într-o formă concentrată, lapidară — rodul unei experiențe și al unor înțelesuri îndelung sedimentate. De pildă, ce pregnant ar exprima concluziile lecției „Patrie și patriotism. Internaționalismul socialist“, spusele lui Sadoveanu , „Țara nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jertfă“ ; sau cuvintele lui Romain Rolland : „Patria sunt eu, ești tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi cînd nu vom fi noi" ; sau cugetarea lui Titulescu : „...Omul nu poate fi străin de semenul său prin simplul fapt că îl desparte o graniță“. . Nu pot fi concepute lecțiile de științe sociale fără contribuția unor mijloace audiovizuale moderne : televiziunea, radioul, presa. Televiziunea are numeroase particularități prin care poate sprijini munca profesorilor de științe sociale. Mai întîi, e vorba de unele emisiuni speciale care vor fi transmise, începînd din trimestrul II al acestui an școlar și se vor integra în orarul școlii, în programa școlară. Ele vor putea fi urmărite de elevi în clasă nu în cabinetul de științe sociale, sub conducerea profesorului. (Vezi „Tribuna școlii" nr. 27 din 11 decembrie 1971). Apoi, e vorba de emisiuni de completare a cunoștințelor, ce pot fi recepționate de elevi, fie individual, fie în cadru organizat, dar în afara orelor de școală. Din rîndul acestora am menționat „Tinerii despre ei înșiși" — care cuprinde pe lîngă reportaje, interviuri și interesante dezbateri de etică pe marginea unor filme despre sensul vieții etc. Apoi „Mai aveți o întrebare“ — emisiune de știință ; „Cronica politică internă" de Eugen Mândric; „Dinamica societății românești" și altele. Televiziunea are marele avantaj de a-l pune pe elev în contact cu mari personalități ale gîndirii social - politice, ale științei contemporane, cu mari valori culturale, cu imagini de pe toate meridianele, contribuind la formarea concepției materialist - dialectice despre lume și viață. De asemenea, emisiunile de radio aduc în discuție o multitudine de probleme teoretice actuale în rubrici ca : „Radio școală“, „Radiosimpozionul", „Tribuna radio", „Antena tineretului“, „Radiocabinet de informare și documentare" și altele. Important ni se pare însă, nu numai acordarea unui spațiu pentru aceste emisiuni în cadrul lecțiilor, ci stimularea interesului elevilor de a le urmări, în timpul din afara școlii. In acest sens, sîntem de părere că, în fiecare cabinet de științe sociale și-ar putea găsi locul un panou care să popularizeze, periodic, astfel de emisiuni, atît de radio cît și de televiziune. Nu este lipsită de importanță ca, unele dintre aceste emisiuni să fie înregistrate pe bandă de magnetofon, pentru ca ulterior selecțiuni din ele să-și găsească loc în cadrul lecțiilor. In ultimul timp, presa — cu precădere revista „Tînărul leninist" — grupează tematic fragmente din documentele de partid, din expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu, venind concret în sprijinul profesorilor de științe sociale. De pildă, revista „Tînărul leninist“ ia rubrica „Documentele de partid — baza educației politico - ideologice a tineretului" a publicat, începînd cu nr. 7 din iulie 1971, extrase cu privire la conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, personalitatea în socialism, creșterea rolului clasei muncitoare, națiunea în socialism, patriotism și internaționalism. De asemenea, „Scînteia tineretului" și documentarul „Propagandistul de partid“ editat de Cabinetul județean de partid, inserează în paginile lor texte pe tema „A fi comunist". Asemenea texte, judicios grupate, pot să se integreze în lecțiile de materialism dialectic și istoric, socialism științific și educație cetățenească. Informîndu-ne în permanență asupra aspectelor concrete ale construcției socialiste, asupra politicii interne și externe a partidului și statului nostru, vom putea ține „la zi" asemenea culegeri de texte, folosindu-le atît în lecții, cît și în ședințele cercurilor de științe sociale. Indispensabile ni se par, atît pentru profesor cît și pentru elevi, consultațiile pe probleme de mare actualitate pe care le publică ziarele și revistele : „Scînteia“, „In ajutorul propagandiștilor", „Munca de partid", „Lupta de clasă“, „Clopotul", răspunsurile la întrebări pe care le dă „Scînteia", documentarele ce apar pe probleme ale cincinalului actual în „Munca de partid“, „In ajutorul propagandiștilor" etc. Sigur, folosirea presei nu se oprește la articolele de specialitate enumerate de noi. Zilnic, diverse fapte, fenomene, evenimente — din viața internă și internațională — pot prezenta o valoare documentară privind mersul construcției socialiste, realități ale lumii capitaliste, mișcarea de eliberare etc. In încheiere am vrea să venim cu cîteva sugestii legate de temă, pentru activitatea profesorilor de științe sociale și care să contribuie la ridicarea nivelului predării științelor sociale : — întocmirea unei crestomații literare și de maxime ce și-ar găsi aplicabilitate în principalele lecții de filozofie de la clasa a XlI-a; — In vederea însușirii corecte de către elevi a noțiunilor de științe sociale recomandăm întocmirea, cu ajutorul elevilor, a unui „Vocabular practic de filozofie" ; — De asemenea, în cadrul cabinetelor de științe sociale, se pot întocmi din presă, albume tematice privind realizările economice, sociale și culturale din țara noastră . — Apar în presă, articole comemorative ale diverșilor filozofi, oameni politici, care ar putea să stea la baza întocmirii unui „Mic dicționar biografic“. Prof. GH. JAUCA Prof. CORNEL VASILIU () Extrase din expunerea ținută in ședința catedrei de filozofie din municipiul Botoșani (15 decembrie 1971). ÎN SPRIJINUL CADRELOR CARE PREDAU ȘTIINȚELE SOCIALE a. Jalonată pe coordonatele a trei evenimente politice viața culturală a Botoșanilor anului 1971 a cunoscut un puternic flux direcționat — mai ales în a doua jumătate a anului — către același scop , făurirea conștiinței socialiste, comuniste a oamenilor muncii. Astfel, încă din primele zile ale anului, locuitorii comunelor și orașelor din județ au participat, săptămînă de săptămînă, la acțiuni cultural - educative și artistice dedicate sărbătoririi semicentenarului creării P. C. R. Pe lîngă acele acțiuni specifice muncii cultural - educative de masă (expuneri, simpozioane, montaje, spectacole etc.) în cinstea marelui eveniment sărbătorit de întregul nostim popor au fost organizate și cîteva manifestări speciale care, desfășurîndu-se pe plan național, au antrenat și mișcarea artistică de amatori din județul nostru. Așa a fost, de exemplu, cel de-al X-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori și al VI-lea Festival al formațiilor teatrale de amatori. Chiar dacă la aceste manifestări naționale formațiilor județului nostru nu le-au fost acordate premii răsunătoare (s-au obținut doar mențiune specială pentru dansatorii de la Călărași și Tudora, mențiune specială a juriului pentru corul Casei corpului didactic, mențiune specială pentru orchestra simfonică a sindicatului învățămînt din municipiu, mențiune specială pentru montajul comitetului sindicatului de la Fabrica de zahăr din Bucecea) ele au însemnat, pe de o parte, o confirmare a potențialului mișcării artistice de amatori existent în raza județului, iar pe de altă parte, un imbold în activitatea ce s-a desfășurat ulterior. In același context trebuie amintite și spectacolele susținute de colectivele teatrului „M. Eminescu" (premiera piesei „Passacaglia“ de Titus Popovici) și filarmonicii din localitate, în colaborare cu ansamblul coral al liceului pedagogic, ce a prezentat concertele festive conținînd lucrări cum ar fi „Oratoriul Eliberării" și „Țară nouă, mîndră țară", de Radu Paladi. Un eveniment cu totul deosebit ce a impus, pentru o vreme, viața culturală a județului pe plan național, a fost cel prilejuit de organizarea ediției a II-a a „Zilelor Mihai Eminescu". Ecourile ce le-au trezit pe plan național manifestările organizate cu acest prilej, valoarea spectacolelor (concertul filarmonicii și premiera piesei „Veronica") ne-a confirmat că există încă suficiente posibilități de afirmare a vieții noastre cultural - educative, se impune și mai serios ca tradițiile să fie reevaluate, continuate. Apariția tezelor din iulie, elaborate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a însemnat un puternic stimulent, a declanșat o adevărată acțiune de redistribuire a forțelor de fixare a unei mai artistice, temeinice misiuni a muncii cultural - educative și artistice. Instituțiile profesioniste și-au revăzut repertoriul. In cadrul acestora, pe baza unor date efectuate în rîndul concomuniștilor, a multor oameni ai muncii, au fost introduse lucrări cu un pregnant conținut educativ. Astfel, repertoriul filarmonicii a fost conceput să cuprindă un mai mare număr de lucrări dedicate patriei și partidului (multe dintre ele au fost audiate deja în sala de concerte) în așa fel încît ele să contribuie efectiv la formarea la ascultători a sentimentelor patriotice, dragostei față de trecutul de luptă al partidului și poporului, față de realitățile contemporane ale socialismului. In aceeași idee au fost concepute și repertoriile teatrelor „Mihai Eminescu“ — cuprinzînd piesele „Lovitura“ de Sergiu Fărcășan, „Răzvan și Vidra“ de B. P. Hașdeu, recitalul de versuri „Cîntare României“ sau spectacolul „Zorile teatrului românesc“ — și teatrului de păpuși „Vasilache“. De asemenea și-a îmbogățit activitatea muzeul județean, galeriile de artă ale acestuia. Deoarece tezele din iulie, dezbaterile ce au avut loc pe marginea acestor documente au surprins în plină desfășurare concursul cultural - artistic și sportiv „Avem musafiri în sat“, pe parcursul acestuia organizatorii i-au conferit noi valențe educative, au acordat mai multă grijă conținutului de idei a spectacolelor ce urmau a fi prezentate. Asemenea programe am avut ocazia să le apreciem la Cristinești, Suharău, Hudești, Broscăuți, Vf. Cîmpului, Leorda, Bucecea, Ștefănești ca și în alte localități ale județului. Analizînd cronologic, am ajuns la data apariției amplului program de educație comunistă ce a fost adoptat în Plenara C.C. al P.C.R. din 3 — 5 noiembrie. Continuînd indicațiile trasate în iulie, acest program a găsit activitatea cultural - educativă și artistică a județului nostru în plină acțiune. In numeroase localități au luat ființă puncte de documentare politico - ideologică , pe baza programului de măsuri adoptat în Plenara Comitetului județean de partid din 15 octombrie, au luat ființă un mare număr de brigăzi artistice de agitație; s-au creat noi ansambluri corale ; a crescut numărul universităților populare (11, în prezent); au fost înființate colective de lectori pe lîngă căminele culturale , au luat ființă cluburile sătești ale intelectualilor, în sfîrșit, s-a îmbunătățit substanțial activitatea cultural - educativă de masă. Crearea noilor organisme care să orienteze și direcționeze activitatea cultural - educativă — Comitetul județean de Cultură și Educație Socialistă, celelalte la nivelul orașelor — a însemnat o solidă temelie pentru dezvoltarea și intensificarea acestei munci. Am aminti doar — ca argument — faptul că, după această dată, au fost inițiate un mare număr de acțiuni (schimburi de experiență, dezbateri, concursuri pe diferite genuri de artă etc.) că în majoritatea localităților județului nostru în viața cultural - educativă se simte un puls nou, patronat de un plus de responsabilitate. Ultimele realizări ale anului cultural 1971 au fost popularizate, și deci, și cunoscute, la timp. IT-am putea spune că ele strălucesc, că s-a făcut totul ce era necesar, dar putem afirma că acestea constituie o bună temelie, un fundament solid pentru activitatea viitoare. De altfel, dacă am aminti doar că numărul spectatorilor prezenți în sălile instituțiilor noastre artistice în acest an întrece 170. 000, sau cei prezenți în sălile căminelor și caselor de cultură (la diverse acțiuni) depășesc un milion, cifre cu mult mai mari comparativ anului 1970 — ne vom face o imagine și mai clară a ceea ce ne-a adus anul cultural 1971 și, desigur, asupra ceea ce va trebui să se înfăptuiască — mergînd ascendent — în anul curent. SILVESTRI AI LENEI ANUL CULTURAL 1971 m CINEMA 5 IANUARIE 1972 BOTOȘANI • Luceafărul orele i 14 , 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : După vulpe DOROHOI • Cultural orele t 15,30 17,30 ; 19,30 : Doar un telefon • Tineretului orele: 15 , 17 , 19 : îndrăgostiții LA VENI • Patria orele 18 : Floarea - soarelui DARABANI • Făclia orele 18 : Noi, doi bărbați TRUȘEȘTI • Victoria orele 181 Profesorul infernului BUCECEA • Bucecea orele 17 . 19 : Impostorii ȘTEFANEȘTI • Prutul orele 18 ! Bucătăreasa. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. MIERCURI 5 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri 6.05 Jocuri populare românești 6.10 Actualitatea în agricultură 6.20 Jocuri populare românești 6.30 Ritmuri matinale 6.45 Cîntece populare românești 7.00 Radiomatineu Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Cîntecul care mi-e drag 17.30 Panoramic economic 17.45 Imn partidului (program de cîntece) 18.00 Cutezătorii 18.15 Muzică ușoară. 18.30 Cotidian sonor 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată 20.00 Descriptio Moldaviae : „Județul Vaslui la cotele anului 1975" 20.10 La izvoarele muzicii 20.30 Jurnal literar 21.00 Univers muzical 21.40 Din cîntecele serii Tribuna „Clopotul Veniți „pe recepție" tovarăși de la I.G.C.L. Dorohoi ? Noi, locatarii blocurilor H1 și H2 din ansamblul de locuințe Alexandru Ioan Cuza Dorohoi, vă aducem la cunoștință următoarele : aceste blocuri au fost date în folosință în toamna anului 1970 cu foarte multe defecțiuni între care instalațiile sanitare și cele de încălzire ne produc cele mai multe necazuri. Sîntem în a doua iarnă în care caloriferele pe o parte a blocului nu funcționează iar altele asigură numai încălzirea parțială. Iarna anului 1970 — 1971 și toată vara am insistat la întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Dorohoi să ne facă remedierile, dar nici pînă la această dată nu le-a executat. Recent, iar am intervenit la directorul întreprinderii care ne-a trimis la șeful lotului de construcții Dorohoi spunîndu-ne că, remedierile trebuie făcute de constructor și nu de I.G.C.L. Noi știm că cu I G.C.L avem contract de închiriere unde sunt prevăzute și anumite obligații din partea întreprinderii. Un grup de locatari de la blocurile H1 și N2 Dorohoi Pierdem zile întregi pe drumuri Sîntem locuitori ai satelor Crasnaleuca și Cotu Miculinți, din comuna Coțușca. Pentru a rezolva unele treburi (în special, pentru a obține unele acte) sîntem adesea nevoiți să ne deplasăm, cale de 7 — 10 km, la consiliul popular comunal Coțușca. Dacă dimineața plecăm la Coțușca, ne întoarcem acasă noaptea tîrziu, pe la orele 22- Indiferent cu ce și cum ne deplasăm. Ori pe jos, ori cu cursa, ajungem acasă la cele mai tîrzii ore din noapte- Una din cauze e cea pe care vrem să o aducem la cunoștința conducerii Autobazei de transporturi din Săveni. Cursele de călători care circulă pe traseul Coțușca — Cotu Micul nți — Crasnaleuca nu beneficiază de conducători autoconștiincioși, de șoferi care să-și facă datoria în mod corect. Aceștia aproape zilnic, nu respectă orarul dus-întors, întîrzie pe traseu, se sustrag în mod nejustificat de pe ruta noastră. In aceste condiții sîntem nevoiți să cerem conducerii Autobazei din Săveni să-i determine pe toți șoferii să respecte cu strictețe orarul curselor de călători, să nu ne mai oblige a pierde zile întregi pe drumuri. Constantin I. Tatorean, Victor Căldare și Sava Apostolui Crasnaleuca — Coțușca WW^/»*AAAA , Prima verba lă ne întîlnim, în 1972, cu această scurtă narațiune, adusă la cunoștință de colaboratorul nostru din Vorona, Haralambie Lupu. Așa deci, intr-un sătișor de pe Valea Sirtului au sosit milițienii postului comunal. Vestea s-a răspindit repede dintr-un capăt în altul al satului și cineva, știindu-se cu păcat, a vărsat un vas cu borhot (căruia li bănuiți destinația !) pe malul apei. Unde era și un cird de rațe. Care s-au aruncat cu lăcomie asupra borhotului, îmbătîndu-se ca după un revelion îmbelșugat. Stăpîna rațelor, văzîndu-se pe toale în nesimțire, le-a smuls fulgii și penele, ca măcar să-i fie mai mică paguba, iar măcărtoarele au fost aruncate, din nou pe malul apei. Mare însă ia mirarea gospodinei cînd, a doua zi, s-a trezit cu toate rațele în poartă, trezite din beție, jumulite și clamîndu-se : măcăiesc : mac, mac ! Bun găsit în 1972/ Și, din partea noastră, ne dorim numai „arce" pozitive I imaginație sezonieră Secretarul Școlii generale din Vlădeni-Deal, comuna Frumușica, Costică Constantin a lucrat astă-vară, în vacantă, ca sezonier la depozitul I.L.V. semiindustrie Brazi, cartierul Tulbureni. Unde, cu sezonieră imaginație a inventarie, pe care le-a pontat, personsemnînd apoi, pentru ele, slate de plată și încasînd 1810 lei. Din cauza acestei imaginații de sezon, urmează în existenta lui C. Costică un sezon sumbru. Cu altă adresă Intr-o notă la această rubrică (ziarul din 24 decembrie), spuneam că pe un teren, lingă șoseaua Botoșani — Săveni, nu fuseseră strînse betele de tiparea-soarelui, punînd neglijenta pe seama celor de la C.A.P. Mănăstireni. Ceea ce, în parte, era foarte adevărat, cu singura deosebire că vina nu o poartă Mănăstirenii ci proprietarii terenului, care sînt vecinii acestora, cei de la C.A.P. Lapoveni (comuna Ungureni). De altfel, vorbind la telefon cu tovarășul Gh. Cotubaș, președintele C.A.P. Lapoveni, dumnealui a simtit aluzia cu strînsufletelor și a zîmbit hîtru la confuzia noastră. Așadar, intervenția rămîne valabilă, schimbîndu-și numai adresa: „îngheț pentru Lapoveni". Traducerea proverbului Se sesizase în mai multe rînduri că paznicul contractual Gheorghe Lazăr (Botoșani, str. Pușkin 65) venea în timpul liber la Industria cărnii Botoșani și, fără să-l stingherească cineva, pleca spre casă luînd cu sine diverse cantități de carne. In ziua de 21 decembrie însă, Gh. L. a fost găsit cu 2,5 kg carne furată. Paznicul a luat-o la fugă. Dar n-a ajuns prea departe. Și, prins, a doua zi nu a găsit altceva decît să se interneze în spital. De ce pare, pentru că maladia lui cu furatul cărnii nu se tratează chirurgical. Iar zicătoarea despre care spuneam că se traduce este : a pune pe lup paznic sa de a face pe Gheorghe Lazăr (păcat de acest altfel întîlnit nume) paznic contractual. Mandat telegrafic Întreba din om în om factorul poștal și nu găsea, în satul Vorona — Teodoru, „andrisantul". Cine-i Lida Darie ? Nimeni, nimic. Atunci poștașul a dat alte detalii: cine a lucrat pe un șantier la Piatra Neamț și are de primit bani de acolo ? Rezultatul investigațiilor a fost de astă dată pozitiv : că Lidia Darie este Livadariu Toader, locuitor in acest sat Bravo, bieranistere ! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE