Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)

1972-01-14 / nr. 3339

y> Legile statului sînt legile noastre. Cunoașteți aceste legi ? Statul sîntem noi: muncito­rii, țăranii, intelectualii, toți cetățenii patriei socialiste. E un adevăr fundamental, de­monstrat în fiecare zi de par­ticiparea tot mai largă a ce­tățenilor la treburile publice ale țării, la conducerea ei. Pu­tem afirma cu hotărîre că le­gile statului sunt făcute de noi, toți cetățenii, în folosul nostru, al tuturor cetățenilor. In ulti­ma vreme au apărut foarte multe legi noi. Apariția lor re­levă efortul colectiv de crea­re a celui mai favorabil cadru pentru dezvoltarea și întărirea societății socialiste multilate­ral dezvoltate, pentru prospe­­rarea continuă a patriei socia­liste și, în definitiv, a fiecă­ruia dintre cetățenii patriei. In fața legilor statului socialist sîntem egali cu toții, o egalita­te reală, pentru care milităm consecvent și pe care trebuie să o păzim cu aceeași consec­vență, așa cum ne învață par­tidul comunist. Egalitatea în fața legilor pornește chiar de la faptul că ele sunt făcute cu­noscute public imediat după a­­doptarea și votarea lor în forul suprem al țării. Toți cetățenii au posibilitatea să le cunoască. Totuși în ce măsură sînt cu­noscute legile statului ? Cum sînt popularizate în rîndul ma­selor de cetățeni ? Aceasta este tema anchetei noastre. Gheorghe Chelărescu, prima­rul comunei Știubieni este de acord cu noi că : ■— Pentru ca legile să fie bine respectate, trebuiesc mai întîi bine cunoscute. Există într-ade­­văr cazuri de infracțiuni co­mise din necunoașterea legilor. Ele pot fi evitate prin adînci­­rea cunoașterii de către fieca­re cetățean a legilor. Dar, în primul rînd, noi, primarii și secretarii consiliilor populare, avem datoria să cunoaștem bi­ne legile și să asigurăm tradu­cerea lor în viață. Adevărul este că apar foarte multe legi, hotărîri, decrete. Personal, țin un registru cu evidența exactă a tuturor legilor și actelor nor­mative. — Dar ceilalți cetățeni au posibilitatea practică să cu­noască legile ? — Da. Iată cea mai simplă cale pe care cetățenii pot cu­­noaștre legile : presa, radioul televiziunea. La noi în comu­nă există o mare pătrundere a presei. Mai adaug că, în ultima vreme, s-au cumpărat foarte multe aparate de radio și tele­vizoare. Sătenii au mintea des­chisă spre tot ce e nou, spre tot ce apare nou în viața socia­lă, avînd conștiința participării lor la viața socială. — Ce face consiliul popular pentru popularizarea legilor ? — Lucrăm pe circumscripții mai ales. De exemplu, legea contribuției bănești și în mun­că a fost prelucrată în fiecare circumscripție. La căminul cul­tural, noi salariații consiliului popular, ne întîlnim frecvent cu cetățenii și discutăm legile apărute. Directorul căminului cultu­ral, Sile Vizitiu, ne informea­ză : — Am luat legătura cu A­­sociația juriștilor și am alcă­tuit o tematică adecvată scopu­lui de popularizare a legilor. Doi juriști de la Botoșani vor susține periodic conferințe, dis­cuții cu sătenii la căminul cul­tural în cadrul tematicii sta­bilite. La Vorniceni, Dumitru Pa­vel, președintele consiliului popular comunal, susține : — Nu numai în sesiunile consiliului popular informăm pe cetățeni cu noile legi apă­rute, ci la toate adunările ce se organizează în comună , la adunările organizațiilor de par­tid, de sindicat, ale salariați­lor de la diferite instituții. Per­sonal, în ultimul timp, am fă­cut asemenea informări la trei adunări, iar secretarul consi­liului popular la alte trei adu­nări ale salariaților. De aseme­nea, în deplasările noastre prin satele comunei, discutăm cu grupuri de oameni despre legile statului, le explicăm. La întrebarea noastră, cîți cetățeni beneficiază de aceas­tă acțiune de popularizare a legilor de către consiliul popu­lar și căminul cultural, secre­tarul consiliului popular din Vorniceni afirmă : „ Aproximativ 15 - 20 la sută din cetățenii comunei sînt cuprinși în sfera de populari­zare sistematică a legilor. La Flămînzi, primarul Ioan Alexa susține că 70 la sută din cetățenii comunei beneficiază de popularizarea și explicarea sistematică a legilor. Vedem deci că aprecierile în această direcție sunt destul de impre­cise și dovedesc totuși un fapt clar 5 nu toți cetățenii cunosc legile. — De fapt — ne spune tova­rășa Mărioara Croitorii, secre­tara consiliului popular Fru­mușica — nu e neapărat ne­voie ca cetățenii să cunoască legile în toate amănuntele lor, ci esența acestor legi. In co­muna noastră, pe lîngă cămi­nul cultural s-a constituit un colectiv ce se ocupă cu popu­larizarea legilor și a hotărîri­­lor consiliului popular jude­țean, precum și a propriilor noastre hotărîri. Recunoaștem sincer că nu s-a făcut totul pe linia popularizării legilor. Nici nu putem noi, 2-3 oameni de la consiliu, să-i cuprindem pe toți cetățenii în această acțiu­ne. Eu aș opta pentru crearea unui front comun în această direcție. Am propus, de exem­plu, directorului căminului cul­tural ca și în cercurile de lec­tură din satele periferice, pro­fesorii, învățătorii să popu­larizeze legile. De asemenea, ar fi folositoare o colaborare mai strînsă cu Asociația juriș­tilor. Oamenii de specialitate cunosc mai bine esența legi­lor, interpretarea lor exactă. Chiar și la ședințele comisiei de judecată ar trebui să asiste un jurist care, în finalul lor, să ne spună clar ce am făcut bine și în litera legii și ce nu. — Tovarășa Croitorii, ce cre­deți despre apariția atîtor legi în ultimul timp ? — Este foarte bine că apar legi, pentru că legile ne spun clar ce avem de făcut. De e­­xemplu, H.C.M. privind contri­buția bănească și în muncă a cetățenilor era însoțită de o mulțime de instrucțiuni și cir­culare și totuși nu era un in­strument eficace de lucru, pe cînd Legea apărută este clară și ne dă posibilitatea să lu­crăm eficient. Important însă e să-i obișnuim pe oameni să cunoască legile, să trăiască și să acționeze în spiritul legilor. Din scurta noastră anchetă reies limpede două concluzii : 1) toți anchetații sînt convinși de necesitatea legilor și de ne­cesitatea cunoașterii lor de că­tre cetățeni ; 2) popularizarea legilor se poate face pe căi va­riate : afișarea lor, întîlnirile primarilor și secretarilor consi­liilor populare cu cetățenii, ac­țiunile organizate pe circum­scripții, în cercurile de lectu­ră, întîlnirile cu juriștii la că­minul cultural etc. Este impor­tant ca toate aceste forme să fie organizate într-o acțiune sistematică și permanentă de popularizare și explicare a le­gilor. DORIN BACIU SA NU UITAM COMISIA DE EXPERTIZA MEDICALA! Membrii cooperativelor agricole de producție au drep­tul, după cum se știe, la pensie de bătrînețe, pensie de in­validitate și alte ajutoare în bani și natură. Pe lingă drep­turi, aceiași cooperatori deveniți pensionari au și obligații pe care trebuie să le respecte. Una dintre acestea e și a­­ceea de a se prezenta periodic la comisia de expertiză me­dicală și recuperare a capacității de muncă. Ce se întîmpla, tovarășe Corneliu Nistor, vi­cepreședinte al Filialei Casei de pensii a U.J.C.A.P. Botoșani, dacă unul din pensionari uită să se prezinte la comisia de expertiză medicală ? — Pentru a da un răspuns trebuie, mai întîi, să arăt că, în conformitate cu art. 27 din statutul Casei de pensii, invalizii, membri ai cooperativei agricole de producție, sunt încadrați în grade de invaliditate de către comisiile de ex­pertiză medicală și recuperare a capacității de muncă pe bază de decizii, care se acordă pe durată nedeterminată, pe un an sau cel mult doi ani. La data stabilită în decizie, care este menționată în colțul din dreapta jos, pensionarii de invaliditate au obligația să se prezinte, fără a mai fi chemați, în fața comisiei de expertiză medicală pentru re­examinare. Dacă pensionarul invalid nu este transportabil și jus­tifică acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat să anunțe din timp comisia pentru a fi reexaminat la domi­ciliu sau în spital. De asemenea, dacă cei care în perioada cînd aveau termen de prezentare la comisie se aflau inter­nați în spitale, au obligația ca imediat după ieșirea din spital să ducă certificatul medical sau foaia de ieșire din spital la comisia pentru reexaminare. In cazul cînd, așa cum m-ați întrebat, pensionarul nu se prezintă în termen la revizuire, cu toate că e­ste încadrat din nou în gradul I sau II de invaliditate, însă valabilita­tea deciziei nu s-a dat în continuare, pierde dreptul la pensie și este tratat ca un caz nou de înscriere la pensie. Și încă o precizare , în cazul cînd pensionarul s-a prezen­tat la termen la reexaminare și comisia de expertiză medi­cală constată că invalidul poate presta munci ușoare (in­validitate de gradul III), beneficiază din nou de pensie dacă boala i se agravează. Se procedează așa, întrucît perioada cu­ invalidul a fost încadrat la gradul III nu se consideră în­trerupere între cele două decizii medicale. Să dăm cîteva exemple : cooperatorii Petru Andronic din C.A.P. Socru­­jeni — Gorbănești (termen de revizuire, 3 decembrie 1970) și Maria Șt. Gîju din C.A.P. Viișoara (termen de revizuire, 4 decembrie 1970) s-au prezentat la reexaminare la comi­sia de expertiză medicală în zilele de 11 ianuarie 1971 și 7 decembrie 1971. Neavînd acte care să justifice întîrzieri­­le, ambii cooperatori au pierdut dreptul la pensie. Un alt exemplu , cooperatoarea Natalia Gh. Ciocan din C.A.P. Vîrfu Cîmpului, deși s-a prezentat în termenul de revizuire la comisia medicală, a pierdut dreptul la pensie pentru că a fost încadrată în gradul 111 de invaliditate. Acești pensionari pot fi înscriși din nou la pensie nu­mai dacă întrunesc următoarele condiții cerute de actele normative în vigoare : 1) dacă de la data ultimei zile lu­crate în cooperativa agricolă și data ivirii invalidității, la care se adaugă timpul scurs între valabilitâțile celor două decizii medicale, rezultă o perioadă mai mică de 6 luni și 2) dacă comisia de expertiză medicală menține în noua de­cizie data inițială a ivirii invalidității (termenul de 6 luni se calculează în funcție de această dată). In încheiere, avînd în vedere numărul destul de mare de pensionari care cad sub incidența normelor în vigoare, îi sfătuim să aibă în vedere termenul de revizuire medi­cală, să nu uite niciodată comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. THEODOR UNGUREANU t ««Pf­t» 'Will ßptul Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Ratnsani Telefon : Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 12075 Secretariatul de redacție — 12372 Secțiile economică și cultură — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile Informații și scrisori — 11217 Administrația — 1I725 Informația In cadrul complexului de deservire de pe Bulevar­­­­dul Lenin din ansamblul de locuințe „Eminescu" funcțio­­­­neazi, la etaj, raioane de desfacere a articolelor de tri-­ cotaje pentru femei și barb­ați, mercerie, galanterie. Ora­ ■­rul de funcționare : 8—13 și 17—20 zilnic, iar duminica, 1 8—11.30. La Casa municipală de cultură, se va deschide I Inceplnd cu data de 7 februarie 1972 un cerc de dactilo­­­grafie. Cei interesați pot să se Înscrie plnă la aceas­­­­tă dată. Tot la Casa municipală de cultură, Incepînd de­­ săptămîna viitoare se va deschide clubul. Recent s-au terminat lucrările de instalare și mon­­­­tare la colectorul de canaliz­are Botoșani pe o lungime de­­ 1,8 km. Acesta are rolul de evacuare a apelor reziduale­­ pînă la Stația de epurare mecanică-Doctorii Cicerone Simio­­nescu și Ștefan Condrea, de la Inspectoratul sanitar de stat Botoșani, au scos de sub tipar, intr-un tiraj de 20.000 exemplare, broșura „Ce sînt toxiinfecțiile ali­mentare și cum pot ele îl prevenite"". Serviciul de e­­ducație sanitară județeană, a mai editat, în condiții grafice corespunză­toare, afișe prin care se popularizează, în rîndul ce­tățenilor, normele privind respectarea igienei indivi­duale, a locuinței și apei de băut. PROGNOZA I­I­ .­..i­........... M Ana Pătrașcu, meteorolog ■ de serviciu la Stația Boto­ ■­șani, comunică timpul pro­­­­babil din zilele de 15, 16 și­­ 17 ianuarie 1972. Vremea va­­ fi rece cu nopți geroase. Cer I variabil- Vor cădea ninsori­­ temporare, mai ales la în­­­ceputul intervalului- Vîntul ■ va sufla moderat pînă la ■ tare din nord și nord-est.­­ Temperatura aerului se ■ menține scăzută- Minimele I vor oscila între minus 151 și minus 9 grade, iar maxi­­­­mele — între minus 9 și­­ minus 4 grade. | Spitalul din comuna N. Bălce­scu. Ora de pregătire a cadre­lor medii sanitare Fotografia: IOAN NEGREA W WWW»i>^WWVWNAAA/WWV WWW>A^^VWi 4 CLOPOTUL • PAGINA 3 I­I îmbunătățiri funciare .Urmare din pagina I) anului 1971 a inundat supra­fața de 14 ha cultivate cu po­rumb. Ca să ferim această su­prafață de inundații, o echipă formată din 20 cooperatori lu­crează la supraînălțarea digu­lui de pe canal. Am solicita sprijinul unui specialist de la O.G.A.I.F. să ne asigure o în­drumare­ tehnică competentă. Constantin Bejinaru, pre­ședintele cooperativei agrico­le Mihălășeni : Prea mult nu am făcut pînă acum, dacă ți­nem seama că aproape în fie­care an prin revărsarea apei Bașeului suprafața de 208 ha este supusă inundațiilor. S-au executat 600 m șanțuri, cu 188 m.c. pămînt, defrișări pe 0,50 ha și redarea în circuitul agricol a 3 ha teren prin des­ființări de drumuri. Dumitru Ciobanu, președin­tele cooperativei agricole Să­­veni , împreună cu Comitetul orășenesc de partid am întoc­mit un plan de lucrări pri­vind îmbunătățirile funciare, pe baza căruia s-a trecut la lucru. Pentru scurgerea apei s-au săpat șanțuri pe 800 m, iar la înălțarea digului la iaz au luat parte un număr mare de membri cooperatori. Am fi dorit să fi continuat cu asemenea fapte, demne de laudă și din alte cooperative agricole. Dar, la ancheta noas­tră unii președinți de coope­rative agricole n-au avut de spus aproape nimic. Gheorghe Budeanu, Vasile Hrițcu, Gheorghe Blană, Gheorghe Boghiu, Dumitru Cuciureanu, Petru Cărămidaru și Constan­tin Roman, președinți ai co­operativelor agricole din Mi­toc, Movila Ruptă, Mînăstireni, Iacobeni, Dîngeni, Sîrbi și Că­­lug­ăreni, ne-au răspuns că lu­crările de îmbunătățiri fun­ciare au fost executate pe su­prafețe foarte mici. Nici unul dintre ei n-a putut prezenta la această acțiune o partici­pare masivă a sătenilor. Organizarea mai temeinică a activității cooperativelor la realizarea volumului mare de lucrări de combatere a exce­sului de umiditate de pe une­le terenuri, ar fi însemnat o justificare efectivă a prezenței președinților în unele coope­rative agricole. La Viișoara, Nichiteni, Coțușca și Puțureni — așa cum rezultă din răs­punsurile președinților, Flo­­rea Horodincu, Vasile Petra­­riu, Vasile Ursache și Ioan Holoc — abia au întocmit pro­gramele de îmbunătățiri fun­ciare și s-a trecut destul de lent la lucru. Pînă la această dată nu s-a întreprins nimic pe linia lucrărilor de îmbună­tățiri funciare la cooperativele agricole din Dîngeni, Vorni­ceni, Petricani și Hulub, fapt confirmat de Dumitru Prisa­­caru, Petru Havîrneanu, Con­stantin David și Ioan Flămîn­­zanu, președinți ai acestor u­­nități. Așadar, din relatările celor 23 președinți ai cooperative­lor agricole, rezultă că numai in 6 unități s-a executat un volum mai mare de lucrări pentru îmbunătățiri funciare. Rămânerile în urmă în unele cooperative agricole se dato­­resc și faptului că specialiștii de la D.G.A.I.A.S.A. și activiș­tii U.J.C.A.P. nu dau un aju­tor concret acestor unități în îndeplinirea programelor de îmbunătățiri funciare întoc­mite recent. Vor trebui con­centrate toate forțele, conduse și organizate de comitetele co­munale de partid și consiliile populare comunale pentru gos­podărirea rațională a întregii suprafețe de teren din toate cooperativele agricole. Nicolae Baciu — Avră­­meni. Vi se poate acorda ajutor în natură dacă pen­sia de stat pe care o pri­miți nu depășește plafonul stabilit de adunarea gene­rală a C.A.P. Gheorghe Dărăbăneanu — Ionășeni, Trușești. Răspunsul de mai sus dat lui N.B. din Avră­­meni e valabil și pentru dr. Gică Cojocărescu — Corjeuți, Hilișeu — Horia : Tovarășul Victor Nașcu, inspector la Inspectoratul școlar județean ne infor­mează că ați primit răspuns la școală cu privire la drepturile ce vi se cuvin pe anul școlar 1970 - 1971- Confirmați­­e. Dumitru A­­mariei — Petricani, Săveni : Noi vă recomandăm să pu­blicați pierderea actelor pentru a putea obține al­tele- Redacția vă pune la dispoziție, contra cost, ru­brica „Mica publicitate“. Zaharia P. Bălineanu — Răuseni: Considerăm că dv. ați semnat contract de muncă cu conducerea com­plexului intercooperatist, contract ce trebuie să-i res­pectați. Alte lămuriri puteți obține direct de la condu­cerea complexului, unde lu­crați. Vasile I. Cord­ea — Petricani, Săveni: Chestiu­nea la care vă referiți o puteți rezolva adresîndu-vă consiliului de conducere al cooperativei agricole Petri­cani. Gheorghe C­­— Hilișeu — Horia : Ciucă Do­sarul dv. a fost aprobat și de la 1 decembrie 1971 primiți pensie. Marghioala Timofte — Horodiștea . Am fost informați că între timp ați primit drepturile la care v-ați referit în scrisoare. Alexandru I. Ciocan — Hi­lișeu - Horia : N-ați res­pectat dispozițiile legale. In consecință, nu puteți benefi­cia de drepturile reclamate. Maria Gh- Spulber — Bo­toșani . Dr. Constantin Za­­boloteanu, de la Spitalul nr- 1 Botoșani, a primit scrisoarea dv­ de mulțu­mire. Andrei Lupașcu — Durnești: E clar , fiind pensionar de stat și nelu­­crînd în C.A.P. cel puțin 3-5 ani de zile, nu bene­ficiau­ de lot în folosință personală. Am reținut in­formația cu difuzarea pre­sei- Trifan Botez — Flă­mînzi . Afirmațiile dv. cu privire la faptul că briga­dierul ar fi amenințat-o pe Adela Pitorac nu sînt ade­vărate- Nicolae Bordeianu — Botoșani. Conducerea cooperativei meșteșugărești „Prestarea" a înființat în cadrul complexului de de­servire de pe Bulevardul Lenin o secție de comandă pentru încălțăminte- Secția e deservită de 3 cooperatori recent școlarizați. Gheorghe Dănilă — Pomîrla. Prin adresa n­r. 10326, din noiem­brie 1971. Exploatarea e­­lectroenergetică Botoșani ne informează că dv. nu apăreți ca solicitant al e­­fectuării recepției instala­ției electrice interioare. Constantin D. Ciolan și alți cetățeni din comuna Avrămeni . Pentru a vi se instala difuzoare în locuin­țe e necesară, mai întîi, ex­tinderea rețelei de radiofi­­care, lucrare ce necesită o anumită sumă de bani. Cum consiliul popular comunal are de efectuat alte lucrări edilitar - gospodărești, nu se întrevăd, deocamdată, posibilități pentru satisface­rea cererilor dr. Vasile Ci­­botaru — Dorohoi : între­barea dv.­e confuză, cu mul­te date aproximative. Vă rugăm să reveniți, scriin­­du-ne și unitatea unde lucrați. POȘTA REDACȚIEI W^WW/WWW/WWV W W WWV WVWW.' I I I LA SEMNALELE JARULUI „CLOPOTUL" „Consiliul intercooperatist Hartria a rămas doar la bunele intenții“ Referitor la articolul publicat în nr. 3234 al ziarului nostru sub titlul de mai sus, Uniunea județeană a coope­rativelor agricole de producție ne răspunde . Biroul Uniunii județene a C.A.P. a analizat cu toată atenția observațiile critice apărute în coloanele ziarului „Clopotul“ cu privire la activitatea consiliului intercoope­ratist Havîrna și vă informăm că s-au stabilit măsuri co­respunzătoare pentru ieșirea lui din acest impas. De la bun început trebuie să precizăm că o parte dintre obiec­tivele cuprinse în programul de lucru al consiliului inter­cooperatist din localitate, nu au fost realizate. Aceasta se datorește în primul rînd faptului că nu toți membrii a­­cestui consiliu s-au străduit să le aplice în practică. De a­­semenea, este necesar să arătăm, tot ca un aspect critic, că la întocmirea programului de lucru nu s-a avut în ve­dere înscrierea numai a acelor obiective ce erau posibile de realizat, prevăzîndu-se sarcini ce au depășit posibili­tățile actuale ale consiliului respectiv. De exemplu, în con­struirea uscătorului de cereale și cooperarea cu întreprin­derea piscicolă în dezvoltarea acestui patrimoniu, nu s-a ajuns la nici o înțelegere. Ca urmare a aspectului negativ evidențiat în articol a fost organizată o analiză la nivelul întregului consiliu intercooperatist și s-a stabilit noi sarcini ce vor putea fi îndeplinite în perioada ce urmează. Pentru realizarea obiectivelor cuprinse în program au fost organizate colective, formate din membrii consi­liului, cărora li s-a dat ca sarcină să se ocupe cu toată răs­punderea de efectuarea studiilor necesare, să urmărească cu atenție felul cum sunt înfăptuite obiectivele cuprinse în program. „Unde-i lege... ... nu-i tocmeală”, aminteam într-un articol din zia­rul nostru, referindu-ne la felul cum conducerea C.A.P. Dîngeni înțelege să nu respecte unele dispoziții ale U.J.C.A.P. Botoșani. „Serviciul contabilității a luat măsuri pentru normarea delegatului cu preluarea sfeclei în raport cu cantitatea predată de fiecare C.A.P., urmînd să-și recu­pereze de la acestea sumele cuvenite”. Cu aceasta discu­ția este încheiată. Dacă valoarea proverbului ar fi fost în­țeleasă de la început, nici măcar nu ar fi fost deschisă o asemenea discuție. „Formalismul, dușman al contractului economic“ Direcția generală agricolă ne răspunde — referin­­du-se la articolul cu titlul de mai sus — că, într-adevăr, între multe cooperative agricole — Roma, Hlipiceni, Tu­dora, Vîrfu Cîmpului și altele — și reprezentanții între­prinderii de legume și fructe Botoșani sau ai unităților în subordinea acesteia au existat în cursul anului trecut multe diferende generate de modul diferit de apreciere a calității produselor, cit și asupra respectării graficelor de livrare. Pentru ca să se evite pe viitor asemenea situații au fost instruiți temeinic tehnicienii cu preluarea și, în fiecare caz deosebit, s-a hotărît să se deplaseze în unități, la fața locului, cadre din conducerea întreprinderii de le­gume - fructe. Sancțiuni justificate Față de deficiențele semnalate în ziarul nostru nr. 3251/1971, se arată în răspunsul primit de la D.G.A.I.A.S.A., conducerea Direcției agricole generale a dispus verifica­rea faptelor și sancționarea celor vinovați. La cooperati­vele agricole Cîndești și Mihăileni, în urma controalelor făcute de ing. I. Furtună din M.A.I.A.S.A., ing. V. Alungu­­lesei și ing. S. Glasberg de la D.G.A.I.A.S.A., au rezultat și alte deficiențe în executarea lucrărilor de sezon și s-au stabilit măsurile, căile și mijloacele de îmbunătățire a muncii. Inginerii șefi Oliviu Moldovan și, respectiv, Radu Sahlean, pentru deficiențele de care s-au făcut vinovați, au fost sancționați cu reducerea unei gradații de salari­zare pe timp de o lună. In ajutorul cooperativei agricole din Lozna a fost repartizat ing. V. Filipoaia director adjunct la I.S.F., iar inginerul șef de la această unitate — încheie răspunsul — a fost avertizat să-și facă mai conști­incios datoria. „Prioritate obiectivelor solicitate de producție“ Recepționînd semnalele noastre critice, consemnate în coloanele ziarului, sub titlul „Prioritate obiectivelor solicitate de producție”, Uniunea județeană a cooperati­velor agricole de producție ne precizează : „Articolul pu­blicat consemnează situația de fapt existentă în această u­­nitate nou înființată (complexul intercooperatist Bucecea) și mai puțin ajutată de organele competente. Pe de altă parte putem spune că, dezinteres s-a manifestat și din partea conducerii complexului, care nu numai că nu a insistat față de constructor, dar nici nu a intervenit pentru a fi sprijinită la timp pentru a evita decalajul destul de mare creat între termenul de execuție și faza de executare fizi­că a construcțiilor pînă la data controlului efectuat de dr. Biroul executiv al Uniunii județene și-a însușit cri­tica adusă comunicîndu-vă că a stabilit măsurile organiza­torice necesare spre a veni în sprijinul constructorului și prin aceasta direct complexului. In acest scop, activiștii U­­niunii județene și membrii biroului executiv, au insistat la conducerile cooperativelor agricole de producție să sta­bilească și să determine pe o parte dintre meseriașii exis­tenți în aceste unități pentru a veni în ajutorul construc­torului. In urma măsurilor luate putem afirma că s-au ob­ținut unele rezultate pozitive. La îndemnul activiștilor noștri un număr destul de mare de cooperatori, de diverse meserii, s-a prezentat pe șantier, cu dorința de a face totul pentru recuperarea rămînerii în urmă a lucrărilor. Se pune totuși în acest caz întrebarea, constructorul, la încheierea angajamentului, nu și-a dat seama de volumul lucrărilor, necesitatea respectării termenului de execuție, calitatea și în final de aportul ce urma să-l aducă noua unitate la rezolvarea unor probleme în cadrul economiei naționale ? Considerăm că este necesar să precizăm că în aten­ția noastră a stat încă de la începutul lucrărilor ca șan­tierul să nu ducă lipsă de meseriași. Ceea ce ne reproșăm este faptul că nu am urmărit continuu randamentul ce l-au adus meseriașii unităților cooperatiste la executarea cit mai grabnică a lucrărilor planificate. Cu toate acestea, deși apreciem efortul depus de constructor în rezolvarea pro­blemelor ridicate de șantier, totuși ritmul lucrărilor se menține încă nesatisfăcător. Și aceasta nu datorită faptu­lui că ar lipsi mina de lucru. Din contra. Din cei 100 de meseriași care au sosit la un moment dat pe șantier au fost reținuți la lucru doar 50, pe motiv că nu sînt asigurate condiții de cazare. Pentru a justifica rămînerea în urmă a lucrărilor, conducerea șantierului a recurs la alte argu­mente improvizate și anume la lipsa materialelor de con­strucție, fapt ce nu corespunde cu realitatea. Biroul Uniunii județene va urmări și în continuare cu toată atenția mersul lucrărilor la acest complex și va interveni ori de câte ori va fi necesar pentru asigurarea bunului mers al lucrărilor de construcție. Se cere, în ace­lași timp, din partea întreprinderii de construcții mai multă operativitate, mai multă cinste din partea celor puși să aprecieze munca oamenilor de pe șantier, corecti­tudine în întocmirea actelor și acordarea drepturilor muncitorilor, pentru reducerea consumului de alcool de către cei desemnați de constructor pentru a veghea la calitatea lucrărilor, la gestionarea materialelor și folosirea judicioasă a acestora, achitarea la timp a drepturilor bă­nești cuvenite meseriașilor aduși din cooperativele agrico­le, fără a mai fi nevoie de intervenția U.J.C.A.P.“,

Next