Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)
1972-01-14 / nr. 3339
y> Legile statului sînt legile noastre. Cunoașteți aceste legi ? Statul sîntem noi: muncitorii, țăranii, intelectualii, toți cetățenii patriei socialiste. E un adevăr fundamental, demonstrat în fiecare zi de participarea tot mai largă a cetățenilor la treburile publice ale țării, la conducerea ei. Putem afirma cu hotărîre că legile statului sunt făcute de noi, toți cetățenii, în folosul nostru, al tuturor cetățenilor. In ultima vreme au apărut foarte multe legi noi. Apariția lor relevă efortul colectiv de creare a celui mai favorabil cadru pentru dezvoltarea și întărirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru prosperarea continuă a patriei socialiste și, în definitiv, a fiecăruia dintre cetățenii patriei. In fața legilor statului socialist sîntem egali cu toții, o egalitate reală, pentru care milităm consecvent și pe care trebuie să o păzim cu aceeași consecvență, așa cum ne învață partidul comunist. Egalitatea în fața legilor pornește chiar de la faptul că ele sunt făcute cunoscute public imediat după adoptarea și votarea lor în forul suprem al țării. Toți cetățenii au posibilitatea să le cunoască. Totuși în ce măsură sînt cunoscute legile statului ? Cum sînt popularizate în rîndul maselor de cetățeni ? Aceasta este tema anchetei noastre. Gheorghe Chelărescu, primarul comunei Știubieni este de acord cu noi că : ■— Pentru ca legile să fie bine respectate, trebuiesc mai întîi bine cunoscute. Există într-adevăr cazuri de infracțiuni comise din necunoașterea legilor. Ele pot fi evitate prin adîncirea cunoașterii de către fiecare cetățean a legilor. Dar, în primul rînd, noi, primarii și secretarii consiliilor populare, avem datoria să cunoaștem bine legile și să asigurăm traducerea lor în viață. Adevărul este că apar foarte multe legi, hotărîri, decrete. Personal, țin un registru cu evidența exactă a tuturor legilor și actelor normative. — Dar ceilalți cetățeni au posibilitatea practică să cunoască legile ? — Da. Iată cea mai simplă cale pe care cetățenii pot cunoaștre legile : presa, radioul televiziunea. La noi în comună există o mare pătrundere a presei. Mai adaug că, în ultima vreme, s-au cumpărat foarte multe aparate de radio și televizoare. Sătenii au mintea deschisă spre tot ce e nou, spre tot ce apare nou în viața socială, avînd conștiința participării lor la viața socială. — Ce face consiliul popular pentru popularizarea legilor ? — Lucrăm pe circumscripții mai ales. De exemplu, legea contribuției bănești și în muncă a fost prelucrată în fiecare circumscripție. La căminul cultural, noi salariații consiliului popular, ne întîlnim frecvent cu cetățenii și discutăm legile apărute. Directorul căminului cultural, Sile Vizitiu, ne informează : — Am luat legătura cu Asociația juriștilor și am alcătuit o tematică adecvată scopului de popularizare a legilor. Doi juriști de la Botoșani vor susține periodic conferințe, discuții cu sătenii la căminul cultural în cadrul tematicii stabilite. La Vorniceni, Dumitru Pavel, președintele consiliului popular comunal, susține : — Nu numai în sesiunile consiliului popular informăm pe cetățeni cu noile legi apărute, ci la toate adunările ce se organizează în comună , la adunările organizațiilor de partid, de sindicat, ale salariaților de la diferite instituții. Personal, în ultimul timp, am făcut asemenea informări la trei adunări, iar secretarul consiliului popular la alte trei adunări ale salariaților. De asemenea, în deplasările noastre prin satele comunei, discutăm cu grupuri de oameni despre legile statului, le explicăm. La întrebarea noastră, cîți cetățeni beneficiază de această acțiune de popularizare a legilor de către consiliul popular și căminul cultural, secretarul consiliului popular din Vorniceni afirmă : „ Aproximativ 15 - 20 la sută din cetățenii comunei sînt cuprinși în sfera de popularizare sistematică a legilor. La Flămînzi, primarul Ioan Alexa susține că 70 la sută din cetățenii comunei beneficiază de popularizarea și explicarea sistematică a legilor. Vedem deci că aprecierile în această direcție sunt destul de imprecise și dovedesc totuși un fapt clar 5 nu toți cetățenii cunosc legile. — De fapt — ne spune tovarășa Mărioara Croitorii, secretara consiliului popular Frumușica — nu e neapărat nevoie ca cetățenii să cunoască legile în toate amănuntele lor, ci esența acestor legi. In comuna noastră, pe lîngă căminul cultural s-a constituit un colectiv ce se ocupă cu popularizarea legilor și a hotărîrilor consiliului popular județean, precum și a propriilor noastre hotărîri. Recunoaștem sincer că nu s-a făcut totul pe linia popularizării legilor. Nici nu putem noi, 2-3 oameni de la consiliu, să-i cuprindem pe toți cetățenii în această acțiune. Eu aș opta pentru crearea unui front comun în această direcție. Am propus, de exemplu, directorului căminului cultural ca și în cercurile de lectură din satele periferice, profesorii, învățătorii să popularizeze legile. De asemenea, ar fi folositoare o colaborare mai strînsă cu Asociația juriștilor. Oamenii de specialitate cunosc mai bine esența legilor, interpretarea lor exactă. Chiar și la ședințele comisiei de judecată ar trebui să asiste un jurist care, în finalul lor, să ne spună clar ce am făcut bine și în litera legii și ce nu. — Tovarășa Croitorii, ce credeți despre apariția atîtor legi în ultimul timp ? — Este foarte bine că apar legi, pentru că legile ne spun clar ce avem de făcut. De exemplu, H.C.M. privind contribuția bănească și în muncă a cetățenilor era însoțită de o mulțime de instrucțiuni și circulare și totuși nu era un instrument eficace de lucru, pe cînd Legea apărută este clară și ne dă posibilitatea să lucrăm eficient. Important însă e să-i obișnuim pe oameni să cunoască legile, să trăiască și să acționeze în spiritul legilor. Din scurta noastră anchetă reies limpede două concluzii : 1) toți anchetații sînt convinși de necesitatea legilor și de necesitatea cunoașterii lor de către cetățeni ; 2) popularizarea legilor se poate face pe căi variate : afișarea lor, întîlnirile primarilor și secretarilor consiliilor populare cu cetățenii, acțiunile organizate pe circumscripții, în cercurile de lectură, întîlnirile cu juriștii la căminul cultural etc. Este important ca toate aceste forme să fie organizate într-o acțiune sistematică și permanentă de popularizare și explicare a legilor. DORIN BACIU SA NU UITAM COMISIA DE EXPERTIZA MEDICALA! Membrii cooperativelor agricole de producție au dreptul, după cum se știe, la pensie de bătrînețe, pensie de invaliditate și alte ajutoare în bani și natură. Pe lingă drepturi, aceiași cooperatori deveniți pensionari au și obligații pe care trebuie să le respecte. Una dintre acestea e și aceea de a se prezenta periodic la comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. Ce se întîmpla, tovarășe Corneliu Nistor, vicepreședinte al Filialei Casei de pensii a U.J.C.A.P. Botoșani, dacă unul din pensionari uită să se prezinte la comisia de expertiză medicală ? — Pentru a da un răspuns trebuie, mai întîi, să arăt că, în conformitate cu art. 27 din statutul Casei de pensii, invalizii, membri ai cooperativei agricole de producție, sunt încadrați în grade de invaliditate de către comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă pe bază de decizii, care se acordă pe durată nedeterminată, pe un an sau cel mult doi ani. La data stabilită în decizie, care este menționată în colțul din dreapta jos, pensionarii de invaliditate au obligația să se prezinte, fără a mai fi chemați, în fața comisiei de expertiză medicală pentru reexaminare. Dacă pensionarul invalid nu este transportabil și justifică acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat să anunțe din timp comisia pentru a fi reexaminat la domiciliu sau în spital. De asemenea, dacă cei care în perioada cînd aveau termen de prezentare la comisie se aflau internați în spitale, au obligația ca imediat după ieșirea din spital să ducă certificatul medical sau foaia de ieșire din spital la comisia pentru reexaminare. In cazul cînd, așa cum m-ați întrebat, pensionarul nu se prezintă în termen la revizuire, cu toate că este încadrat din nou în gradul I sau II de invaliditate, însă valabilitatea deciziei nu s-a dat în continuare, pierde dreptul la pensie și este tratat ca un caz nou de înscriere la pensie. Și încă o precizare , în cazul cînd pensionarul s-a prezentat la termen la reexaminare și comisia de expertiză medicală constată că invalidul poate presta munci ușoare (invaliditate de gradul III), beneficiază din nou de pensie dacă boala i se agravează. Se procedează așa, întrucît perioada cu invalidul a fost încadrat la gradul III nu se consideră întrerupere între cele două decizii medicale. Să dăm cîteva exemple : cooperatorii Petru Andronic din C.A.P. Socrujeni — Gorbănești (termen de revizuire, 3 decembrie 1970) și Maria Șt. Gîju din C.A.P. Viișoara (termen de revizuire, 4 decembrie 1970) s-au prezentat la reexaminare la comisia de expertiză medicală în zilele de 11 ianuarie 1971 și 7 decembrie 1971. Neavînd acte care să justifice întîrzierile, ambii cooperatori au pierdut dreptul la pensie. Un alt exemplu , cooperatoarea Natalia Gh. Ciocan din C.A.P. Vîrfu Cîmpului, deși s-a prezentat în termenul de revizuire la comisia medicală, a pierdut dreptul la pensie pentru că a fost încadrată în gradul 111 de invaliditate. Acești pensionari pot fi înscriși din nou la pensie numai dacă întrunesc următoarele condiții cerute de actele normative în vigoare : 1) dacă de la data ultimei zile lucrate în cooperativa agricolă și data ivirii invalidității, la care se adaugă timpul scurs între valabilitâțile celor două decizii medicale, rezultă o perioadă mai mică de 6 luni și 2) dacă comisia de expertiză medicală menține în noua decizie data inițială a ivirii invalidității (termenul de 6 luni se calculează în funcție de această dată). In încheiere, avînd în vedere numărul destul de mare de pensionari care cad sub incidența normelor în vigoare, îi sfătuim să aibă în vedere termenul de revizuire medicală, să nu uite niciodată comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. THEODOR UNGUREANU t ««Pft» 'Will ßptul Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Ratnsani Telefon : Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 12075 Secretariatul de redacție — 12372 Secțiile economică și cultură — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile Informații și scrisori — 11217 Administrația — 1I725 Informația In cadrul complexului de deservire de pe Bulevardul Lenin din ansamblul de locuințe „Eminescu" funcționeazi, la etaj, raioane de desfacere a articolelor de tri- cotaje pentru femei și barbați, mercerie, galanterie. Ora ■rul de funcționare : 8—13 și 17—20 zilnic, iar duminica, 1 8—11.30. La Casa municipală de cultură, se va deschide I Inceplnd cu data de 7 februarie 1972 un cerc de dactilografie. Cei interesați pot să se Înscrie plnă la această dată. Tot la Casa municipală de cultură, Incepînd de săptămîna viitoare se va deschide clubul. Recent s-au terminat lucrările de instalare și montare la colectorul de canalizare Botoșani pe o lungime de 1,8 km. Acesta are rolul de evacuare a apelor reziduale pînă la Stația de epurare mecanică-Doctorii Cicerone Simionescu și Ștefan Condrea, de la Inspectoratul sanitar de stat Botoșani, au scos de sub tipar, intr-un tiraj de 20.000 exemplare, broșura „Ce sînt toxiinfecțiile alimentare și cum pot ele îl prevenite"". Serviciul de educație sanitară județeană, a mai editat, în condiții grafice corespunzătoare, afișe prin care se popularizează, în rîndul cetățenilor, normele privind respectarea igienei individuale, a locuinței și apei de băut. PROGNOZA II ...i........... M Ana Pătrașcu, meteorolog ■ de serviciu la Stația Boto ■șani, comunică timpul probabil din zilele de 15, 16 și 17 ianuarie 1972. Vremea va fi rece cu nopți geroase. Cer I variabil- Vor cădea ninsori temporare, mai ales la începutul intervalului- Vîntul ■ va sufla moderat pînă la ■ tare din nord și nord-est. Temperatura aerului se ■ menține scăzută- Minimele I vor oscila între minus 151 și minus 9 grade, iar maximele — între minus 9 și minus 4 grade. | Spitalul din comuna N. Bălcescu. Ora de pregătire a cadrelor medii sanitare Fotografia: IOAN NEGREA W WWW»i>^WWVWNAAA/WWV WWW>A^^VWi 4 CLOPOTUL • PAGINA 3 II îmbunătățiri funciare .Urmare din pagina I) anului 1971 a inundat suprafața de 14 ha cultivate cu porumb. Ca să ferim această suprafață de inundații, o echipă formată din 20 cooperatori lucrează la supraînălțarea digului de pe canal. Am solicita sprijinul unui specialist de la O.G.A.I.F. să ne asigure o îndrumare tehnică competentă. Constantin Bejinaru, președintele cooperativei agricole Mihălășeni : Prea mult nu am făcut pînă acum, dacă ținem seama că aproape în fiecare an prin revărsarea apei Bașeului suprafața de 208 ha este supusă inundațiilor. S-au executat 600 m șanțuri, cu 188 m.c. pămînt, defrișări pe 0,50 ha și redarea în circuitul agricol a 3 ha teren prin desființări de drumuri. Dumitru Ciobanu, președintele cooperativei agricole Săveni , împreună cu Comitetul orășenesc de partid am întocmit un plan de lucrări privind îmbunătățirile funciare, pe baza căruia s-a trecut la lucru. Pentru scurgerea apei s-au săpat șanțuri pe 800 m, iar la înălțarea digului la iaz au luat parte un număr mare de membri cooperatori. Am fi dorit să fi continuat cu asemenea fapte, demne de laudă și din alte cooperative agricole. Dar, la ancheta noastră unii președinți de cooperative agricole n-au avut de spus aproape nimic. Gheorghe Budeanu, Vasile Hrițcu, Gheorghe Blană, Gheorghe Boghiu, Dumitru Cuciureanu, Petru Cărămidaru și Constantin Roman, președinți ai cooperativelor agricole din Mitoc, Movila Ruptă, Mînăstireni, Iacobeni, Dîngeni, Sîrbi și Călugăreni, ne-au răspuns că lucrările de îmbunătățiri funciare au fost executate pe suprafețe foarte mici. Nici unul dintre ei n-a putut prezenta la această acțiune o participare masivă a sătenilor. Organizarea mai temeinică a activității cooperativelor la realizarea volumului mare de lucrări de combatere a excesului de umiditate de pe unele terenuri, ar fi însemnat o justificare efectivă a prezenței președinților în unele cooperative agricole. La Viișoara, Nichiteni, Coțușca și Puțureni — așa cum rezultă din răspunsurile președinților, Florea Horodincu, Vasile Petrariu, Vasile Ursache și Ioan Holoc — abia au întocmit programele de îmbunătățiri funciare și s-a trecut destul de lent la lucru. Pînă la această dată nu s-a întreprins nimic pe linia lucrărilor de îmbunătățiri funciare la cooperativele agricole din Dîngeni, Vorniceni, Petricani și Hulub, fapt confirmat de Dumitru Prisacaru, Petru Havîrneanu, Constantin David și Ioan Flămînzanu, președinți ai acestor unități. Așadar, din relatările celor 23 președinți ai cooperativelor agricole, rezultă că numai in 6 unități s-a executat un volum mai mare de lucrări pentru îmbunătățiri funciare. Rămânerile în urmă în unele cooperative agricole se datoresc și faptului că specialiștii de la D.G.A.I.A.S.A. și activiștii U.J.C.A.P. nu dau un ajutor concret acestor unități în îndeplinirea programelor de îmbunătățiri funciare întocmite recent. Vor trebui concentrate toate forțele, conduse și organizate de comitetele comunale de partid și consiliile populare comunale pentru gospodărirea rațională a întregii suprafețe de teren din toate cooperativele agricole. Nicolae Baciu — Avrămeni. Vi se poate acorda ajutor în natură dacă pensia de stat pe care o primiți nu depășește plafonul stabilit de adunarea generală a C.A.P. Gheorghe Dărăbăneanu — Ionășeni, Trușești. Răspunsul de mai sus dat lui N.B. din Avrămeni e valabil și pentru dr. Gică Cojocărescu — Corjeuți, Hilișeu — Horia : Tovarășul Victor Nașcu, inspector la Inspectoratul școlar județean ne informează că ați primit răspuns la școală cu privire la drepturile ce vi se cuvin pe anul școlar 1970 - 1971- Confirmație. Dumitru Amariei — Petricani, Săveni : Noi vă recomandăm să publicați pierderea actelor pentru a putea obține altele- Redacția vă pune la dispoziție, contra cost, rubrica „Mica publicitate“. Zaharia P. Bălineanu — Răuseni: Considerăm că dv. ați semnat contract de muncă cu conducerea complexului intercooperatist, contract ce trebuie să-i respectați. Alte lămuriri puteți obține direct de la conducerea complexului, unde lucrați. Vasile I. Cordea — Petricani, Săveni: Chestiunea la care vă referiți o puteți rezolva adresîndu-vă consiliului de conducere al cooperativei agricole Petricani. Gheorghe C— Hilișeu — Horia : Ciucă Dosarul dv. a fost aprobat și de la 1 decembrie 1971 primiți pensie. Marghioala Timofte — Horodiștea . Am fost informați că între timp ați primit drepturile la care v-ați referit în scrisoare. Alexandru I. Ciocan — Hilișeu - Horia : N-ați respectat dispozițiile legale. In consecință, nu puteți beneficia de drepturile reclamate. Maria Gh- Spulber — Botoșani . Dr. Constantin Zaboloteanu, de la Spitalul nr- 1 Botoșani, a primit scrisoarea dv de mulțumire. Andrei Lupașcu — Durnești: E clar , fiind pensionar de stat și nelucrînd în C.A.P. cel puțin 3-5 ani de zile, nu beneficiau de lot în folosință personală. Am reținut informația cu difuzarea presei- Trifan Botez — Flămînzi . Afirmațiile dv. cu privire la faptul că brigadierul ar fi amenințat-o pe Adela Pitorac nu sînt adevărate- Nicolae Bordeianu — Botoșani. Conducerea cooperativei meșteșugărești „Prestarea" a înființat în cadrul complexului de deservire de pe Bulevardul Lenin o secție de comandă pentru încălțăminte- Secția e deservită de 3 cooperatori recent școlarizați. Gheorghe Dănilă — Pomîrla. Prin adresa nr. 10326, din noiembrie 1971. Exploatarea electroenergetică Botoșani ne informează că dv. nu apăreți ca solicitant al efectuării recepției instalației electrice interioare. Constantin D. Ciolan și alți cetățeni din comuna Avrămeni . Pentru a vi se instala difuzoare în locuințe e necesară, mai întîi, extinderea rețelei de radioficare, lucrare ce necesită o anumită sumă de bani. Cum consiliul popular comunal are de efectuat alte lucrări edilitar - gospodărești, nu se întrevăd, deocamdată, posibilități pentru satisfacerea cererilor dr. Vasile Cibotaru — Dorohoi : întrebarea dv.e confuză, cu multe date aproximative. Vă rugăm să reveniți, scriindu-ne și unitatea unde lucrați. POȘTA REDACȚIEI W^WW/WWW/WWV W W WWV WVWW.' I I I LA SEMNALELE JARULUI „CLOPOTUL" „Consiliul intercooperatist Hartria a rămas doar la bunele intenții“ Referitor la articolul publicat în nr. 3234 al ziarului nostru sub titlul de mai sus, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție ne răspunde . Biroul Uniunii județene a C.A.P. a analizat cu toată atenția observațiile critice apărute în coloanele ziarului „Clopotul“ cu privire la activitatea consiliului intercooperatist Havîrna și vă informăm că s-au stabilit măsuri corespunzătoare pentru ieșirea lui din acest impas. De la bun început trebuie să precizăm că o parte dintre obiectivele cuprinse în programul de lucru al consiliului intercooperatist din localitate, nu au fost realizate. Aceasta se datorește în primul rînd faptului că nu toți membrii acestui consiliu s-au străduit să le aplice în practică. De asemenea, este necesar să arătăm, tot ca un aspect critic, că la întocmirea programului de lucru nu s-a avut în vedere înscrierea numai a acelor obiective ce erau posibile de realizat, prevăzîndu-se sarcini ce au depășit posibilitățile actuale ale consiliului respectiv. De exemplu, în construirea uscătorului de cereale și cooperarea cu întreprinderea piscicolă în dezvoltarea acestui patrimoniu, nu s-a ajuns la nici o înțelegere. Ca urmare a aspectului negativ evidențiat în articol a fost organizată o analiză la nivelul întregului consiliu intercooperatist și s-a stabilit noi sarcini ce vor putea fi îndeplinite în perioada ce urmează. Pentru realizarea obiectivelor cuprinse în program au fost organizate colective, formate din membrii consiliului, cărora li s-a dat ca sarcină să se ocupe cu toată răspunderea de efectuarea studiilor necesare, să urmărească cu atenție felul cum sunt înfăptuite obiectivele cuprinse în program. „Unde-i lege... ... nu-i tocmeală”, aminteam într-un articol din ziarul nostru, referindu-ne la felul cum conducerea C.A.P. Dîngeni înțelege să nu respecte unele dispoziții ale U.J.C.A.P. Botoșani. „Serviciul contabilității a luat măsuri pentru normarea delegatului cu preluarea sfeclei în raport cu cantitatea predată de fiecare C.A.P., urmînd să-și recupereze de la acestea sumele cuvenite”. Cu aceasta discuția este încheiată. Dacă valoarea proverbului ar fi fost înțeleasă de la început, nici măcar nu ar fi fost deschisă o asemenea discuție. „Formalismul, dușman al contractului economic“ Direcția generală agricolă ne răspunde — referindu-se la articolul cu titlul de mai sus — că, într-adevăr, între multe cooperative agricole — Roma, Hlipiceni, Tudora, Vîrfu Cîmpului și altele — și reprezentanții întreprinderii de legume și fructe Botoșani sau ai unităților în subordinea acesteia au existat în cursul anului trecut multe diferende generate de modul diferit de apreciere a calității produselor, cit și asupra respectării graficelor de livrare. Pentru ca să se evite pe viitor asemenea situații au fost instruiți temeinic tehnicienii cu preluarea și, în fiecare caz deosebit, s-a hotărît să se deplaseze în unități, la fața locului, cadre din conducerea întreprinderii de legume - fructe. Sancțiuni justificate Față de deficiențele semnalate în ziarul nostru nr. 3251/1971, se arată în răspunsul primit de la D.G.A.I.A.S.A., conducerea Direcției agricole generale a dispus verificarea faptelor și sancționarea celor vinovați. La cooperativele agricole Cîndești și Mihăileni, în urma controalelor făcute de ing. I. Furtună din M.A.I.A.S.A., ing. V. Alungulesei și ing. S. Glasberg de la D.G.A.I.A.S.A., au rezultat și alte deficiențe în executarea lucrărilor de sezon și s-au stabilit măsurile, căile și mijloacele de îmbunătățire a muncii. Inginerii șefi Oliviu Moldovan și, respectiv, Radu Sahlean, pentru deficiențele de care s-au făcut vinovați, au fost sancționați cu reducerea unei gradații de salarizare pe timp de o lună. In ajutorul cooperativei agricole din Lozna a fost repartizat ing. V. Filipoaia director adjunct la I.S.F., iar inginerul șef de la această unitate — încheie răspunsul — a fost avertizat să-și facă mai conștiincios datoria. „Prioritate obiectivelor solicitate de producție“ Recepționînd semnalele noastre critice, consemnate în coloanele ziarului, sub titlul „Prioritate obiectivelor solicitate de producție”, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție ne precizează : „Articolul publicat consemnează situația de fapt existentă în această unitate nou înființată (complexul intercooperatist Bucecea) și mai puțin ajutată de organele competente. Pe de altă parte putem spune că, dezinteres s-a manifestat și din partea conducerii complexului, care nu numai că nu a insistat față de constructor, dar nici nu a intervenit pentru a fi sprijinită la timp pentru a evita decalajul destul de mare creat între termenul de execuție și faza de executare fizică a construcțiilor pînă la data controlului efectuat de dr. Biroul executiv al Uniunii județene și-a însușit critica adusă comunicîndu-vă că a stabilit măsurile organizatorice necesare spre a veni în sprijinul constructorului și prin aceasta direct complexului. In acest scop, activiștii Uniunii județene și membrii biroului executiv, au insistat la conducerile cooperativelor agricole de producție să stabilească și să determine pe o parte dintre meseriașii existenți în aceste unități pentru a veni în ajutorul constructorului. In urma măsurilor luate putem afirma că s-au obținut unele rezultate pozitive. La îndemnul activiștilor noștri un număr destul de mare de cooperatori, de diverse meserii, s-a prezentat pe șantier, cu dorința de a face totul pentru recuperarea rămînerii în urmă a lucrărilor. Se pune totuși în acest caz întrebarea, constructorul, la încheierea angajamentului, nu și-a dat seama de volumul lucrărilor, necesitatea respectării termenului de execuție, calitatea și în final de aportul ce urma să-l aducă noua unitate la rezolvarea unor probleme în cadrul economiei naționale ? Considerăm că este necesar să precizăm că în atenția noastră a stat încă de la începutul lucrărilor ca șantierul să nu ducă lipsă de meseriași. Ceea ce ne reproșăm este faptul că nu am urmărit continuu randamentul ce l-au adus meseriașii unităților cooperatiste la executarea cit mai grabnică a lucrărilor planificate. Cu toate acestea, deși apreciem efortul depus de constructor în rezolvarea problemelor ridicate de șantier, totuși ritmul lucrărilor se menține încă nesatisfăcător. Și aceasta nu datorită faptului că ar lipsi mina de lucru. Din contra. Din cei 100 de meseriași care au sosit la un moment dat pe șantier au fost reținuți la lucru doar 50, pe motiv că nu sînt asigurate condiții de cazare. Pentru a justifica rămînerea în urmă a lucrărilor, conducerea șantierului a recurs la alte argumente improvizate și anume la lipsa materialelor de construcție, fapt ce nu corespunde cu realitatea. Biroul Uniunii județene va urmări și în continuare cu toată atenția mersul lucrărilor la acest complex și va interveni ori de câte ori va fi necesar pentru asigurarea bunului mers al lucrărilor de construcție. Se cere, în același timp, din partea întreprinderii de construcții mai multă operativitate, mai multă cinste din partea celor puși să aprecieze munca oamenilor de pe șantier, corectitudine în întocmirea actelor și acordarea drepturilor muncitorilor, pentru reducerea consumului de alcool de către cei desemnați de constructor pentru a veghea la calitatea lucrărilor, la gestionarea materialelor și folosirea judicioasă a acestora, achitarea la timp a drepturilor bănești cuvenite meseriașilor aduși din cooperativele agricole, fără a mai fi nevoie de intervenția U.J.C.A.P.“,