Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-05-14 / nr. 3442

V' * > V ■* 4 HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pagina I­­mice, social - culturale pe a­­cest an și buna pregătire a condițiilor în vederea realiză­rii planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități creatoare de care dispune po­porul nostru pentru continua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de pro­ducție, pentru ridicarea para­metrilor tehnico - economici și calitativi ai produselor, pen­tru sporirea eficienței întregii activități economice. Organi­zațiile de partid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile in­dustriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebi­tă folosirii raționale a capa­cităților de producție, a ma­teriilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării productivității mun­cii, punerii în funcțiune la ter­men și la parametrii proiec­tați a noilor obiective de in­vestiții, iar în unitățile socia­liste din agricultură, execută­rii la timp și la un nivel ca­litativ corespunzător a lucră­rilor agricole, înfăptuirii pre­vederilor programelor națio­nale de îmbunătățiri funciare și dezvoltarea zootehniei. Întreaga activitate politico - educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfă­șura sub semnul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, clu­buri, cămine culturale, în în­treprinderi, instituții, școli și facultăți, organizațiile din componența Frontului Unității Socialiste, sub conducerea or­ganelor de partid, vor orga­niza în lunile noiembrie și de­cembrie a.c. manifestări cul­tural - educative și artistice într-o mare diversitate de for­me — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin prezinte realizările care să se dobândite de poporul român, sub condu­cerea partidului, în dezvolta­rea economiei, învățămîntului, științei și culturii, prestigiul de care se­ bucură România pe plan internațional, precum și perspectivele pe care le des­chide tuturor oamenilor mun­cii înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîn­­dul maselor de oameni muncii a dragostei față de pa­ls­tine, de partid și popor, a in­ternaționalismului socialist, a prieteniei frățești dintre oa­menii muncii român­i și cei a­­parținînd naționalităților con­locuitoare, aplicarea consec­ventă a programului de edu­cație comunistă, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Uniunile de creație vor sti­mula creatorii — potrivit pla­nurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări litera­re, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin conținutul și valoarea lor ar­tistică, să reflecte semnifica­ția istorică pentru destinele poporului român a actului re­voluționar din decembrie 1947 și profundele transformări pe­trecute în viața economică și social - culturală a țării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada drama­turgiei originale romanești”, cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese și lu­crări muzicale din creația o­­riginală contemporană româ­nească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc verni­sajul salonului de pictură și sculptură al municipiului București, organizat cu prile­jul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Ex­poziții asemănătoare se vor deschide în cinstea mărețului eveniment și in orașele reșe­dință de județ. Se vor edita in limba româ­nă și în limbile naționalități­lor conlocuitoare lucrări pri­vind istoria patriei și a Par­tidului Comunist Român, tre­cutul de luptă al poporului ro­mân și cultura sa milenară, momente ale istoriei contem­porane a României, semnifica­ția evenimentului de la 30 de­cembrie 1947. In perioada 1-10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții românești“, de­dicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub gene­ricul „Slăvim Republica“, ma­nifestări cultural - artistice ale artiștilor amatori, consacrate acestui eveniment : festiva­luri, concursuri, treceri în re­vistă, microstagiuni, expoziții, de artă populară și de foto­grafii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmu­lui la sate, precum și „Retros­pectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme do­cumentare și artistice realiza­te în cei 25 de ani de la pro­clamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune științifică cu tema­­ „Republi­ca Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluționare, pentru propășirea economică și social - culturală a țării“. Muzeul de istorie al Republi­cii Socialiste România, în co­laborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a miș­cării revoluționare și demo­cratice din România. Muz­eul de artă al Republicii Socialiste­ România vor deschide expo­ziții jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Române ; în municipiile Bucu­rești, Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea, Tg. Mu­reș, Craiova, Brașov, Galați și Suceava se vor organiza ex­poziții temporare care vor o­­glindi cele mai importante succese muzeistice obținute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tineret și femei, celelalte or­ganizații din Frontului Unității componența Socialiste vor organiza manifestări cul­tural - educative adecvate ca­tegoriilor respective : con­cursuri profesionale și alte ac­țiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire po­litico - ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile locale pentru educație fizică și sport, cluburile și asociați­ile, împreună cu organizațiile de masă și obștești vor orga­niza manifestații sportive con­sacrate evenimentului. Presa centrală și locală, re­vistele culturale și literar , ar­tistice, radioul și televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală momentului istoric al instau­a­rării Republicii și a drumului nou pe care acest act l-a des­chis în viața poporului și a țării, prin publicarea și trans­miterea de materiale legate de semnificația proclamării Re­publicii, consacrate realizărilor din anii construcției socialis­mului. însemnate acțiuni sunt pre­văzute în hotărîre pentru mar­carea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republi­cii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulație internaționala, lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străinătate, acțiuni de popu­larizare a politicii interne și externe a partidului și statu­lui nostru. Se vor edita în limbi străi­ne lucrări de prezentare a transformărilor revoluționare și a realizărilor obținute de România în viața economică, social - politică și culturală în anii socialismului. Publicațiile pentru străinătate, cît și ma­terialele documentare destina­te străinătății vor prezenta realizările obținute în indus­trie, agricultură, construcții și alte ramuri ale economiei na­ționale, perfecționarea condu­cerii și organizării vieții so­ciale și politice, lărgirea de­mocrației socialiste, dezvolta­rea științei și culturii, ridica­rea nivelului de trai al mase­lor, unitatea dintre politica internă și externă a țării noas­tre, momente din istoria parti­dului și a patriei. Se vor organiza peste hota­re expoziții documentare, eco­nomice, de artă, carte și foto­montaje care să ilustreze dez­voltarea țării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de aseme­nea, conferințe de presă, gale de filme, seri culturale și alte acțiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare țârii noastre, a politicii sale­­ interne și externe, se va iniția și sprijini, apariția,­ în presa din țara de reședință, de arti­cole și știri în legătură cu e­­venimentul marcat, se vor edi­ta buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveni­ment din istoria poporului și a patriei noastre, se vor orga­niza o sesiune jubiliară a Ma­rii Adunări Naționale, iar in centrele județene, sesiuni fes­tive ale consiliilor popular­e. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste își ex­primă convingerea că, comu­niștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclama­rea Republicii cu noi și în­semnate realizări în toate do­meniile de activitate, sporin­­du-și contribuția la înfăptui­rea mărețelor obiective stabi­lite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noas­tră. Pierdut legitimație de in­trare în Uzinele textile „Mol­dova“ Botoșani pe numele Ichim Silvia. O declar nulă. Mica publicitate Pierdut legitimație de in­trare în Uzinele textile „Mol­dova" Botoșani pe numele Nu­­țescu Natalia. O declar nulă. ■ , CLOPOTUL ® PAGINA 3 La 15 mai 1896 s-a năs­cut dintr-o familie de țărani în satul Costești, comuna Răchiți, județul Botoșani — unul din cei mai valoroși biologi din țara noastră. Pe­tru Șuster, cel de-al 11-lea copil al lui Mihai Șuster. Tatăl viitorului biolog — veteran al războiului de in­dependență din 1877, un drîrz dorobanț, pentru vite­jie și curaj fusese decorat cu „Virtutea militară“ — iar mai tîrziu fiul — profesorul P. Șuster — în perioada 1945 — 1954 — a fost distins cu diferite medalii și ordine ale Republicii Socialiste Ro­mânia — pentru contribu­ția adusă la construirea o­­rînduirii noi în patria noas­tră, își face școala primară și studiile secundare la Boto­șani și Iași. Se evidențiază de timpuriu ca un elev cu deosebite calități intelectua­le, spiritul de observație și analiză, precum și fenome­nala sa memorie — fiind calități ce nu-l vor părăsi pînă la moarte. Pregătirea superioară și-o face la Universitatea din Iași, urmînd secțiile de ști­ințe naturale, fizico - chi­mie și agronomie - geogra­fie și-și trece examenul de licență cu calificativul „magna cum laudae“. Remarcat încă din timpul studenției sale, este pentru calitățile încadrat ca a­­sistent provizoriu la cate­­­­dra de zoologie a prof. dr. Ioan Borcea, începîndu-și cariera universitară ca hi­­drobiolog. Paralel cu aceas­ta , studiază entomologia, pentru care avea o dragoste deosebită: își perfecționează pregă­tirea superioară la Viena, Berlin și Paris în perioada 1924 — 1931, unde pe lângă cursurile audiate execută importante lucrări de labo­rator, vizitează și studiază colecțiile de tachinide. Pe baza colecțiilor de in­secte făcute în țară, a ob- 76 de ani de la nașterea lui PETRU ȘUSTER servațiilor proprii își întoc­mește teza de doctorat in­titulată : „Contribuții la studiul tachinidelor din Ro­mânia“, în urma căreia la 18 iulie 1928 obține titlul de doctor în știință. In cele peste 41 lucrări publicate în domeniul zoo­logiei și histologiei, Petru Șuster abordează studiul u­­nor familii de diptere cu fa­miliile syrphidae, tachini­­dae, antomiidae și asilidae. Majoritatea speciilor depis­tate de Petru Șuster sunt ci­tate­ pentru prima dată în țara noastră. Latura practică a studi­ilor entomologice se referă la combaterea biologică a insectelor dăunătoare agri­culturii, indicînd și o se­rie de măsuri practice prin care pot fi atrase insecte­le folositoare prin cultiva­rea umbeliferelor în vede­rea hrănirii suplimentare a adulților. Ca o recunoștință și o în­cununare a activității sale științifice la 21 decembrie 1935 este ales membru al Academiei Române. Ca om de știință , face parte din diferite organisme naționa­le și internaționale, unde reprezintă știința româ­nească cu cinste și demni­tate. Ca profesor universi­tar inaugurează la faculta­tea de științe naturale ie­șeană, primul logie generală curs de bio­în septem­brie 1948, pe care-l predă cu pasiune și deosebită com­petență pînă la data morții sale din 11 octombrie 1954. Activitatea social - poli­tică a prof. Petru Șuster se înscrie pe linia luptei duse de Partidul Comunist Ro­mân în perioada anilor 1921- 1944 pentru libertate și o viață mai bună. Acest lu­cru reiese din documentele vremii și din amintirile co­legilor de facultate (dr. I. Derevici, vechi militant ai mișcării muncitorești). In activitatea științifică și di­dactică a prof. Șuster, străbate ca dr. Petru un fir roșu concepția evoluționistă și materialist - dialectică despre lume și societate ar­gumentată cu competență în lucrările și cursurile sale. Prof. IOAN DAMIAN ce ați realizat în această săptămînă, nu localitatea dumneavoastră ? Timpul ceva mai prielnic din săptămînă ce s-a încheiat față de cea anterioară, cît și urgențele reclamate de actuala, campanie agricolă, au deter­minat concentrarea marii ma­jorități a populației din me­diul sătesc la munca pentru încheierea semănatului și mai ales, pentru întreținerea op­timă a culturilor. Firesc deci, pentru toate consiliile popu­lare din județul nostru, ca a­­cestei acțiuni să-i fi fost acor­dată prioritatea cuvenită, ceea ce s-a și întîmplat. Dar, pe lîngă rezultatele obținute în campania agricolă, în multe localități ale județului nostru s-au înregistrat realizări bune și în alte domenii de activi­tate. La cîteva dintre acestea se referă reprezentanții unor consilii populare, răspunzînd la întrebarea din titlul rubri­cii noastre săptămînale. Franț Iamșec, vicepreședinte al Consiliului popular orășe­nesc Săveni . Pe izlazurile Naftuli și Bodeasa s-au con­struit 200 m.l. d­eonate antiero­­zionale. S-au executat lucrări de întreținere pe 300 ha pă­șune, 6 ha cu spații verzi, iar pe suprafața de 80 ha izlaz au fost administrate îngrășăminte chimice. In baza Legii 20, peste 200 cetățeni au lucrat la mondernizarea străzii Marinescu, iar salariații Ada sec­torului sanitar au amenajat două cabinete stomatologice. Am organizat 14 stîni pentru oile membrilor cooperatori, s-a extins rețeaua electrică pe 3 străzi, în satele Petricani și Bodeasa. Unele zile bune de lucru ne-au permis începerea reparațiilor la imobilele fon­dului locativ de stat. Vasile Trocin, primarul co­munei Prăjeni . Au fost cură­țate de spini 60 ha izlaz. S-a terminat construcția a două poduri din piatră, 5 podețe din lemn și săpatul a 2 300 m.l. șanțuri pe marginea drumu­rilor comunale. Importante re­alizări am obținut în domeniul achizițiilor și contractărilor, planul la lapte de la gospodă­riile populației fiind depășit cu 100 la sută. Gheorghe Rădeanu, prima­rul comunei Frumușica . Prin săparea a 600 m.l. canal a fost redată circuitului arabil o suprafață de teren de 8 ha. S-au curățit spinii de pe 54 ha izlaz. In domeniul edilitar­­gospodăresc, prin muncă pa­triotică s-au amenajat 10 fîn­­tîni și 6 podețe, s-au construit 40 m.l. gard la școlile generale și întreținut pepiniera de pomi și spațiile verzi. O largă ac­țiune am întreprins pentru a­­plicarea Legii­­ 20,­ contribuția­­bănească fiind preluată έn­­tr-un procent ridicat, iar prin cea în muncă realizîndu-se ex­tragerea și transportarea a 20 m.c. piatră și 40 m.c. precum și săparea a 500 balast, m.l. șanț. Constantin Pascal, primarul comunei Leorda . Din planul de îmbunătățiri funciare al­comunei, săpînd un canal de 60 m.l. au fost desecate 5 ha pășune. De asemenea, s-a re­dat circuitului arabil un ha de teren — defrișat de arboret — întreținîndu-se, totodată, 70 ha pășune. Aplicînd Legea 20, locuitorii satului Mitoc au construit o bună porțiune din drumul sătesc, 2 km șanț și 2 poduri. Ținînd cont de condițiile climaterice ale săptămînii în­cheiate, ca și rezultatele obți­nute pe ogoare, în aceste lo­calități, realizările în celelalte domenii — pe care le-am con­­­­semnat mai­­ sus - ne apar afléritorii, îndeosebi în orașul Săveni și comuna Frumușica. Se cuvin, de asemenea, men­ționate, preocuparea tuturor celor intervievați de a aplica Legea 20, precum și activitatea din domeniul îmbunătățirilor funciare. S. AILENEI Zile de muncă intensă (Urmare din pagina I) să-și înceapă munca dis-de­­dimineață și în orice oră din zi poate fi întîlnit în mijlocul oamenilor, pe cîmp. In raidul întreprins am surprins și alte aspecte. La Aurel Vlaicu mai sînt țărani cooperatori care nu participă la efectuarea lucrărilor de în­treținere a culturilor : gră­dinarul Andrei Maticiuc, a­­jutorul său, Constantin Sfichi, merceologul Aurel Enăchiuc, casierul Petru Țicu și alții, între care și unii conductori de atelaje pe motiv că tarla­lele sunt departe de sat. Ar­gumentul devine lizibil dacă se are în vedere că unii dintre cei solicitați sunt conducăto­rii de atelaje, că efectuarea lu­crării — așa cum aprecia ing. Ionel Ferședi — se poate rea­liza în mai puțin de o zi. Și la C.A.P. Vorniceni mai era de semănat o suprafață de 70 ha porumb. Dacă ingi­nerul agronom Ionescu Ser­giu Dan ar fi dat ascultare sfatului de a pune porumbul cu sapa — soluție pe care —• se pare că intenționează să o pună în aplicare abia acum — desigur că C.A.P. Vorni­ceni n-ar fi apărut printre cooperativele restanțiere la această lucrare. O situație mai gravă am se­sizat la C.A.P. Nicșeni unde au mai rămas de însămînțat încă 270 ha porumb. Pe tarlaua „Ursoi“, de 80 ha, buruianul e pînă la brîu. Așadar, se cere în continua­re, pînă la încheierea tuturor lucrărilor o participare masi­vă, a tuturor forțelor din u­­nitățile agricole, din zori și pînă seara. ai televiziune 8.15 Gimnastica pentru toți 8.30 Cravatele roșii 10.00 Viața satului 11.10 Să înțelegem muzica — ciclu de euucație muzi­cală prezentat de diri­jorul Leonard Bern­stein : „Anatomia or­chestrei­­. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune in limba ma­­gmara 14.00 Postmeridian 16.20 Telesport . Ciclism : aspecte înre­gistrate din „Cursa Pă­cii". Comentator Hris­­tache Naum. 16.50 Fotbal : România — Un­garia (meci retur în sferturile de finală ale Campionatului euro­pean). Transmisiune directă de la Stadionul „23 Au­gust". Comentator Cris­tian Țopescu 18.50 Vetre folclorice 19.10 Publicitate 19.15 1001 de seri Crăiasa zăpezii (I) 19.30 Telejurnal 20.00 Reportajul săptămânii 20.20 Film artistic : Bătălia de pe Neretva 23.00 Telejurnal Sport (Urmare din pagina I) dasele necesare în țară sunt tratate cu totul altfel... Se poate ca pentru străinătate să se adauge o serie de cereri speciale privind caracteristici legate de climă sau de zone în care exportăm , dar, în rest, nu trebuie să existe nici un fel de deosebire, ci, dim­potrivă trebuie ca atât pro­ducătorul cit și controlul de calitate să manifeste aceeași uigență față de toate produ­sele — nu mai vorbesc de bu­­nurile de consum“. Cum stau lucrurile în aceas­tă direcție la întreprinderile de industrie locală și coopera­tivele meșteșugărești ? Nu prea bine ! Frecventele ondaje făcute de către orga­nele noastre de control au semnalat faptul că la unele­­"duse din lemn, piese tur­nate din fontă, construcții me­­. .ce executate la I.I.L. „Fla­mura roșie“, parametrii cali­tativi nu sunt realizați ceea ce generează reclamații cheltuieli suplimentare cu re­și medierile pe care întreprin­derea este obligată să le facă. Nu o dată piesele și subansam­­blele executate în sectorul de uzinaj și construcții metalice (lucrări în colaborare cu mari uzine de interes republican din ț­ară) sunt expediate bene­ficiarilor fără a se executa toate operațiile prevăzute în documentația tehnică sau fără încadrare în cîmpul de tole­ranță. La I.I.L. Dorohoi, o parte din producția de cără­midă și teracotă — în funcție de parametrii de calitate — ar trebui valorificată la cali­tatea II (stasiul acceptă). Dar, cum cărămida este destinată aproape în exclusivitate pen­tru nevoile interne, în primul rînd ale județului, și cum șan­tierele de construcții o cau­tă „ca plinea caldă“, toată marfa — bună, rea — se li­vrează la calitatea I. In ge­nere, în unitățile de industrie locală, atît cei care execută­­ și cei care controlează ca­litatea produselor lucrează „după ochi“ fără etaloane precise în baza cărora să se poată face aprecieri dacă au fost sau nu respectate întoc­mai prescripțiile tehnice (lip­sesc micrometre, șublere, com­paratoare — în general apa­ratele de măsură și control ce sunt necesare executării și ve­rificării calității produselor). Situația din industria loca­lă se reeditează întrucîtva în unitățile cooperației meșteșu­gărești, sector în care, pro­ducției pentru export i se a­­fectează cele mai bune cadre de meseriași, maiștri, tehni­cieni în vederea asigurării u­­nei calități exemplare. In ce privește însă produsele pen­tru piața internă și prestațiile de servicii acestea sunt lăsate spre execuție celor mai slabe secții și meseriași, private, de cele mai multe ori, de o e­­lementară asistență tehnică. La cooperativele meșteșugă­rești „înfrățirea“, „Progre­sul“, „Viitorul“ și „Muncito­rul“ se execută produse care nu au întocmite în prealabil documentațiile tehnice, ele realizîndu-se după alte mode­le, văzute pe undeva, iar dacă uneori mai au niște documen­tații, numai norme interne nu se pot chema. Nu o dată au fost găsite produse de mo­bilă la confecționarea cărora s-au utilizat respunzătoare, materiale neco­cu defecte neadmise, lustruire de proas­tă calitate, montare necorectă a elementelor de ansamblu, a feroneriei etc. Slaba organi­zare a controlului tehnic de calitate răzbune i nu a întîrziat să se parte din unitățile comerțului­­ de stat din jude­țul nostru au manifestat re­zerve la încheierea unor con­tracte cu unitățile cooperației meșteșugărești. Reproșuri re­petate au fost făcute și la a­­dresa prestațiilor de servicii puse la îndemîna populației de către atelierele și secțiile unităților respective. Insuficienta preocupare de care dau dovadă uneori con­­ucerile de întreprinderi ale industriei locale și cooperației meșteșugărești față de pro­dusele destinate pieții interne o regăsim și în faptul că în cadrul controlorilor de tate lucrează, de obicei, ca și­nu cei mai buni muncitori, cu­noscători ai meseriei, ci ele­mente slabe, cei care de obi­cei stau prin concedii medi­cale sau sunt noi angajați în unități. Ce autoritate, ce com­petență pot avea aceștia în fața oamenilor, din moment ce ei înșiși nu știu cum tre­buie executate produsele, re­mediate unele deficiențe ? Alteori controlul de calitate este evitat ; se întîmplă în a­­tari situații refuzuri pentru calitate necorespunzâtoare (cazul I.I.L. „Flamura roșie“ a cărei produse au făcut cale întoarsă de la Brăila pentru remediere). Calitatea produselor poate fi asigurată — așa cum s-a subliniat din nou și la Plena­ra C.C. al P.C.R. din 18 apri­lie a.c. — numai prin execu­tarea unui sever control pe întregul flux de fabricație, urmărirea felului cum se com­portă produsele la beneficiari. Constatările tardive care se fac — de cele mai multe ori în magazia de produse finite — nu mai pot, practic, influ­ența cu nimic calitatea pro­duselor deja executate. O si­tuație care trebuie să îndemne la reflecție factorii ce răspund de calitatea producției — de la director pînă la ultimul muncitor — dacă conferim mărfurilor dorim să purtînd marca întreprinderilor de in­dustrie locală și cooperației meșteșugărești din județul nostru atribute care să le sporească gradul de utilitate socială. C­ALITATEA * AGENDA JURIDICA BREVIAR Trei noi decrete Printre actele normative apărute în ultima vreme amintim : Decretul nr. 130/972, privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului de Interne. Decretul nr. 132/972, pentru modificarea Decretului nr. 210,960, privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase (Buletinul ofi­cial, nr. 39, din 19 aprilie 1972). Decretul nr. 131/972 pentru modificarea Legii nr. 25/969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România (Buletinul oficial, nr. 40, din 23 aprilie 1972). CURIER JURIDIC Față în față Unui grup de muncitori de pe șantierul Ionășeni . Este greu să ne pronunțăm dacă vi se poate acorda spor de șantier numai pe baza celor afirmate de dv. în scri­soare. De aceea, e bine să vă adresați conducerii unității de care aparține acest șantier. Mihai Rotaru — Cristinești . Conținutul scrisorii este prea sumar pentru ca să vi se poată da un răspuns cores­punzător. Este mai bine să consultați un avocat, căruia să-i furnizați și alte amănunte. Organele procuraturii și justi­ției nu se ocupă de cercetarea unor asemenea probleme. Ion Pînzariu — Ungureni , Articolul 13, din Legea nr. 1/1970, prevede ca sancțiuni distincte „mustrarea­“ și „avertismentul“. Cel nemulțumit cu sancțiunea aplicată poate face plîngere, în scris, în termen de 15 zile de la co­municarea­ sancțiunii, la organele competente care sunt obligate să soluționeze plîngerea în termen de 30 zile. Mandița V. Ilaș — Curtești . Cazul relatat în scri­soare a făcut obiectul unui dosar penal în care organele de justiție s-au pronunțat definitiv, așa că nu se poate reverifica situația pe cale administrativă. Răspunsul ră­­mîne același primit și de la organele de partid și de stat la care v-ați prezentat în audiență. Ștefan Calancea — Săveni : Legea nr. 2/1970 regle­mentează asigurarea și controlul calității produselor Le­gea privind regimul vinurilor o găsiți broșată în librării, așa că nu-i cazul să fie publicată și în coloanele ziarului „Clopotul“. AUREL SPATE jurist COMENTĂM PENTRU DV. LEGEA Nr. 1/ 1972 (Sancțiunea disciplinară, stabilirea și aplicarea ei) Pentru neîndeplinirea sarcinilor și, cu atît mai pentru încălcarea obligațiilor de muncă, salariaților, mal­t lingă diminuarea drepturilor de salarizare, conform H.C.M. 914/1968 li se pot aplica și sancțiuni disciplinar Aplicarea unei sancțiuni însă este condiționată existența unei abateri. Dar ce este o abatere disciplinară . Așa cum rezultă din art. 13 al Legii nr. 1/1971, constituie abatere, încălcarea cu vinovăție de către un salariat (in­diferent de funcția ce o ocupă) a obligațiilor de nult sau a normelor de comportare socială. (Nu se pot aplic sancțiuni de acest fel celor plătiți în sistem forfetar, cele plătiți din fond nescriptic, celor remunerați pe baza une indemnizații celor care execută lucrări pe baza unu contract de prestări de servicii — colaboratorilor extern etc). . Abaterea disciplinară — ce antrenează răspundere disciplinară, trebuie să fie constatată de factorii compe­tenți. Aceasta presupune efectuarea unor cercetări. Est absolut necesar, atunci cînd se face cercetarea unei aba­teri, să nu se omită ascultarea celui în cauză și verificare susținerilor sale. Această obligație a conducerii unităț are drept scop să ducă la reconstituirea exactă a faptelor la înlăturarea oricărei erori, spre a se evita sancționare unor angajați nevinovați. Aplicarea unei sancțiuni cu ign­rarea acestor obligații este nelegală, iar măsurile de sancț­ionare astfel aplicate sunt anulabile. Drept urmare se poate a junge în situația paradoxală că un angajat vinovat, sancțio­nat pe bună dreptate pentru o abatere comisă, să fie exi­nerat de răspundere pentru că procedura de constatare aplicare a sancțiunii nu este cea legală. Am ținut să su­bliniem în mod deosebit acest lucru, pentru că din consti tucile de pînă acum rezultă că multe unități socialis aplică aceste prevederi „după ureche1“ și deci cu toți greșit. Ar mai fi de adăugat că răspunderea disciplinară ai un caracter strict personal și că ea poate coexista răspunderea materială, penală sau administrativă (contr­­a­vențională) cît și cu o măsură de influență obștească. Un angajat, de pildă, care încalcă normele de protec­ția muncii, săvîrșește cel mai adesea nu numai o travenție pentru care va primi sancțiunea cuvenită cor (­ avertisment sau amendă), ci și o abatere disciplinară, pen­tru că respectarea acestor norme constituie și o îndat­­rire de serviciu. Cu atît mai mult va fi vorba și de o aba­tere disciplinară, atunci cînd angajatul are față de pr­­anul de control o comportare necorespunzătoare, contra­ră regulilor de conviețuire socială. In asemenea cărui angajatul va trebui să suporte concomitent două sancțiui cea contravențională și cea disciplinară. La fel se îi­tîmplă și­ atunci cînd angajatul săvîrșește o faptă ca­ este prevăzută și de legea penală, caz în care va suport și rigorile legii penale și sancțiunea disciplinară Sancțiunea disciplinară poate fi stabilită și aplica­ un termen de 30 zile de la data cînd cei în drept să aplice a constatat abaterea, fără a depăși 6 luni de la s­firșirea eu Mai adăugăm că în toate cazurile, sancțiune disciplinara nu se aplică de dragul de a fi aplicată se preventiv^ razbunare­­ ea urmărește un scop educativ împotriva sancțiunii disciplinare se poate face plîr­gere (în term­ne de 15 zile de la comunicare) se rezolva in termen de 30 zile de către organul și Leas inîedi- S3 rl0raCelU. Care a aplicat-o, cu excepția sancțiunii de­ ÎeH nl în LCIP marea a contractului de muncă împotriva că­reia plingerea se adresează judecătoriei. ^ pafin a2 df la aplicarea unei sancțiuni disciplinar­e u excepția desfaceri, disciplinare a contractului c­­itătl­e anga,jatul este reabilitat. La aprecierea conducei unității sancțiunea poate fi ridicată și mai repede, dar­­ înainte de a fi trecut 6 luni de la executare. VLADIMIR MOGÎRZAN, director al Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale a județului Botoșani DURA LEX. SED LEX “ “''“‘Qi, in bai l­l­Ui 1 LII 1 ,1 Babin, din comuna Fîntînele,’ județul Suceava, . ..­iagnosticat ca avînd și un bogat cazier de cond, pentru infracțiunea de furt. In una din zilele trecute, N.B. și-a insușit în necinstit, de la un alt pacient din salonul în os internat, o valiză ce conținea diferite obiecte de­­­sonal și suma de 650 lei. In­­ fața instanței de judecată, hoțul a fost dei restituie păgubașului­ toate obiectele și valorile totodată. N.B. a fost din nou internat, dar într-un ,­nitenciar. V." a­ ț­ins cu multe condamnări penale la activ pen­tru diferite infracțiuni de tîlhărie, înșelăciune, furt etc este Gheorghe Lăzăriuc, din comuna Broscăuți. Se pare insa că „bogata1a biografie cazieră de peste 25 ani nu prea i-a folosit la debarasarea de vechiul nărav. La vîrsta de 66 ani, Gh.L. continuă să săvîrșească fapte antisocia­le , ultima data, a sustras de pe tarlaua cooperativei agri­cole din Broscăuți diferite cantități de produse agricole. A fost trimis în judecată pentru infracțiunea de furt. Le­gea dreaptă nu-l va lăsa nesancționat.

Next