Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-05-14 / nr. 3442
V' * > V ■* 4 HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pagina Imice, social - culturale pe acest an și buna pregătire a condițiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parametrilor tehnico - economici și calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienței întregii activități economice. Organizațiile de partid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folosirii raționale a capacităților de producție, a materiilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării productivității muncii, punerii în funcțiune la termen și la parametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile socialiste din agricultură, executării la timp și la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naționale de îmbunătățiri funciare și dezvoltarea zootehniei. Întreaga activitate politico - educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfășura sub semnul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituții, școli și facultăți, organizațiile din componența Frontului Unității Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultural - educative și artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin prezinte realizările care să se dobândite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învățămîntului, științei și culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internațional, precum și perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni muncii a dragostei față de palstine, de partid și popor, a internaționalismului socialist, a prieteniei frățești dintre oamenii muncii români și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educație comunistă, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Uniunile de creație vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin conținutul și valoarea lor artistică, să reflecte semnificația istorică pentru destinele poporului român a actului revoluționar din decembrie 1947 și profundele transformări petrecute în viața economică și social - culturală a țării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale romanești”, cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese și lucrări muzicale din creația originală contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură și sculptură al municipiului București, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziții asemănătoare se vor deschide în cinstea mărețului eveniment și in orașele reședință de județ. Se vor edita in limba română și în limbile naționalităților conlocuitoare lucrări privind istoria patriei și a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român și cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, semnificația evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1-10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții românești“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural - artistice ale artiștilor amatori, consacrate acestui eveniment : festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziții, de artă populară și de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum și „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare și artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune științifică cu tema „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluționare, pentru propășirea economică și social - culturală a țării“. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România. Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziții jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române ; în municipiile București, Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea, Tg. Mureș, Craiova, Brașov, Galați și Suceava se vor organiza expoziții temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obținute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tineret și femei, celelalte organizații din Frontului Unității componența Socialiste vor organiza manifestări cultural - educative adecvate categoriilor respective : concursuri profesionale și alte acțiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico - ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile locale pentru educație fizică și sport, cluburile și asociațiile, împreună cu organizațiile de masă și obștești vor organiza manifestații sportive consacrate evenimentului. Presa centrală și locală, revistele culturale și literar , artistice, radioul și televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală momentului istoric al instauarării Republicii și a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viața poporului și a țării, prin publicarea și transmiterea de materiale legate de semnificația proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcției socialismului. însemnate acțiuni sunt prevăzute în hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulație internaționala, lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străinătate, acțiuni de popularizare a politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluționare și a realizărilor obținute de România în viața economică, social - politică și culturală în anii socialismului. Publicațiile pentru străinătate, cît și materialele documentare destinate străinătății vor prezenta realizările obținute în industrie, agricultură, construcții și alte ramuri ale economiei naționale, perfecționarea conducerii și organizării vieții sociale și politice, lărgirea democrației socialiste, dezvoltarea științei și culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă și externă a țării noastre, momente din istoria partidului și a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziții documentare, economice, de artă, carte și fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea țării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferințe de presă, gale de filme, seri culturale și alte acțiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare țârii noastre, a politicii sale interne și externe, se va iniția și sprijini, apariția, în presa din țara de reședință, de articole și știri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului și a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naționale, iar in centrele județene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste își exprimă convingerea că, comuniștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi și însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-și contribuția la înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Pierdut legitimație de intrare în Uzinele textile „Moldova“ Botoșani pe numele Ichim Silvia. O declar nulă. Mica publicitate Pierdut legitimație de intrare în Uzinele textile „Moldova" Botoșani pe numele Nuțescu Natalia. O declar nulă. ■ , CLOPOTUL ® PAGINA 3 La 15 mai 1896 s-a născut dintr-o familie de țărani în satul Costești, comuna Răchiți, județul Botoșani — unul din cei mai valoroși biologi din țara noastră. Petru Șuster, cel de-al 11-lea copil al lui Mihai Șuster. Tatăl viitorului biolog — veteran al războiului de independență din 1877, un drîrz dorobanț, pentru vitejie și curaj fusese decorat cu „Virtutea militară“ — iar mai tîrziu fiul — profesorul P. Șuster — în perioada 1945 — 1954 — a fost distins cu diferite medalii și ordine ale Republicii Socialiste România — pentru contribuția adusă la construirea orînduirii noi în patria noastră, își face școala primară și studiile secundare la Botoșani și Iași. Se evidențiază de timpuriu ca un elev cu deosebite calități intelectuale, spiritul de observație și analiză, precum și fenomenala sa memorie — fiind calități ce nu-l vor părăsi pînă la moarte. Pregătirea superioară și-o face la Universitatea din Iași, urmînd secțiile de științe naturale, fizico - chimie și agronomie - geografie și-și trece examenul de licență cu calificativul „magna cum laudae“. Remarcat încă din timpul studenției sale, este pentru calitățile încadrat ca asistent provizoriu la catedra de zoologie a prof. dr. Ioan Borcea, începîndu-și cariera universitară ca hidrobiolog. Paralel cu aceasta , studiază entomologia, pentru care avea o dragoste deosebită: își perfecționează pregătirea superioară la Viena, Berlin și Paris în perioada 1924 — 1931, unde pe lângă cursurile audiate execută importante lucrări de laborator, vizitează și studiază colecțiile de tachinide. Pe baza colecțiilor de insecte făcute în țară, a ob- 76 de ani de la nașterea lui PETRU ȘUSTER servațiilor proprii își întocmește teza de doctorat intitulată : „Contribuții la studiul tachinidelor din România“, în urma căreia la 18 iulie 1928 obține titlul de doctor în știință. In cele peste 41 lucrări publicate în domeniul zoologiei și histologiei, Petru Șuster abordează studiul unor familii de diptere cu familiile syrphidae, tachinidae, antomiidae și asilidae. Majoritatea speciilor depistate de Petru Șuster sunt citate pentru prima dată în țara noastră. Latura practică a studiilor entomologice se referă la combaterea biologică a insectelor dăunătoare agriculturii, indicînd și o serie de măsuri practice prin care pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea umbeliferelor în vederea hrănirii suplimentare a adulților. Ca o recunoștință și o încununare a activității sale științifice la 21 decembrie 1935 este ales membru al Academiei Române. Ca om de știință , face parte din diferite organisme naționale și internaționale, unde reprezintă știința românească cu cinste și demnitate. Ca profesor universitar inaugurează la facultatea de științe naturale ieșeană, primul logie generală curs de bioîn septembrie 1948, pe care-l predă cu pasiune și deosebită competență pînă la data morții sale din 11 octombrie 1954. Activitatea social - politică a prof. Petru Șuster se înscrie pe linia luptei duse de Partidul Comunist Român în perioada anilor 1921- 1944 pentru libertate și o viață mai bună. Acest lucru reiese din documentele vremii și din amintirile colegilor de facultate (dr. I. Derevici, vechi militant ai mișcării muncitorești). In activitatea științifică și didactică a prof. Șuster, străbate ca dr. Petru un fir roșu concepția evoluționistă și materialist - dialectică despre lume și societate argumentată cu competență în lucrările și cursurile sale. Prof. IOAN DAMIAN ce ați realizat în această săptămînă, nu localitatea dumneavoastră ? Timpul ceva mai prielnic din săptămînă ce s-a încheiat față de cea anterioară, cît și urgențele reclamate de actuala, campanie agricolă, au determinat concentrarea marii majorități a populației din mediul sătesc la munca pentru încheierea semănatului și mai ales, pentru întreținerea optimă a culturilor. Firesc deci, pentru toate consiliile populare din județul nostru, ca acestei acțiuni să-i fi fost acordată prioritatea cuvenită, ceea ce s-a și întîmplat. Dar, pe lîngă rezultatele obținute în campania agricolă, în multe localități ale județului nostru s-au înregistrat realizări bune și în alte domenii de activitate. La cîteva dintre acestea se referă reprezentanții unor consilii populare, răspunzînd la întrebarea din titlul rubricii noastre săptămînale. Franț Iamșec, vicepreședinte al Consiliului popular orășenesc Săveni . Pe izlazurile Naftuli și Bodeasa s-au construit 200 m.l. deonate antierozionale. S-au executat lucrări de întreținere pe 300 ha pășune, 6 ha cu spații verzi, iar pe suprafața de 80 ha izlaz au fost administrate îngrășăminte chimice. In baza Legii 20, peste 200 cetățeni au lucrat la mondernizarea străzii Marinescu, iar salariații Ada sectorului sanitar au amenajat două cabinete stomatologice. Am organizat 14 stîni pentru oile membrilor cooperatori, s-a extins rețeaua electrică pe 3 străzi, în satele Petricani și Bodeasa. Unele zile bune de lucru ne-au permis începerea reparațiilor la imobilele fondului locativ de stat. Vasile Trocin, primarul comunei Prăjeni . Au fost curățate de spini 60 ha izlaz. S-a terminat construcția a două poduri din piatră, 5 podețe din lemn și săpatul a 2 300 m.l. șanțuri pe marginea drumurilor comunale. Importante realizări am obținut în domeniul achizițiilor și contractărilor, planul la lapte de la gospodăriile populației fiind depășit cu 100 la sută. Gheorghe Rădeanu, primarul comunei Frumușica . Prin săparea a 600 m.l. canal a fost redată circuitului arabil o suprafață de teren de 8 ha. S-au curățit spinii de pe 54 ha izlaz. In domeniul edilitargospodăresc, prin muncă patriotică s-au amenajat 10 fîntîni și 6 podețe, s-au construit 40 m.l. gard la școlile generale și întreținut pepiniera de pomi și spațiile verzi. O largă acțiune am întreprins pentru aplicarea Legii 20, contribuțiabănească fiind preluată Într-un procent ridicat, iar prin cea în muncă realizîndu-se extragerea și transportarea a 20 m.c. piatră și 40 m.c. precum și săparea a 500 balast, m.l. șanț. Constantin Pascal, primarul comunei Leorda . Din planul de îmbunătățiri funciare alcomunei, săpînd un canal de 60 m.l. au fost desecate 5 ha pășune. De asemenea, s-a redat circuitului arabil un ha de teren — defrișat de arboret — întreținîndu-se, totodată, 70 ha pășune. Aplicînd Legea 20, locuitorii satului Mitoc au construit o bună porțiune din drumul sătesc, 2 km șanț și 2 poduri. Ținînd cont de condițiile climaterice ale săptămînii încheiate, ca și rezultatele obținute pe ogoare, în aceste localități, realizările în celelalte domenii — pe care le-am consemnat mai sus - ne apar afléritorii, îndeosebi în orașul Săveni și comuna Frumușica. Se cuvin, de asemenea, menționate, preocuparea tuturor celor intervievați de a aplica Legea 20, precum și activitatea din domeniul îmbunătățirilor funciare. S. AILENEI Zile de muncă intensă (Urmare din pagina I) să-și înceapă munca dis-dedimineață și în orice oră din zi poate fi întîlnit în mijlocul oamenilor, pe cîmp. In raidul întreprins am surprins și alte aspecte. La Aurel Vlaicu mai sînt țărani cooperatori care nu participă la efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor : grădinarul Andrei Maticiuc, ajutorul său, Constantin Sfichi, merceologul Aurel Enăchiuc, casierul Petru Țicu și alții, între care și unii conductori de atelaje pe motiv că tarlalele sunt departe de sat. Argumentul devine lizibil dacă se are în vedere că unii dintre cei solicitați sunt conducătorii de atelaje, că efectuarea lucrării — așa cum aprecia ing. Ionel Ferședi — se poate realiza în mai puțin de o zi. Și la C.A.P. Vorniceni mai era de semănat o suprafață de 70 ha porumb. Dacă inginerul agronom Ionescu Sergiu Dan ar fi dat ascultare sfatului de a pune porumbul cu sapa — soluție pe care —• se pare că intenționează să o pună în aplicare abia acum — desigur că C.A.P. Vorniceni n-ar fi apărut printre cooperativele restanțiere la această lucrare. O situație mai gravă am sesizat la C.A.P. Nicșeni unde au mai rămas de însămînțat încă 270 ha porumb. Pe tarlaua „Ursoi“, de 80 ha, buruianul e pînă la brîu. Așadar, se cere în continuare, pînă la încheierea tuturor lucrărilor o participare masivă, a tuturor forțelor din unitățile agricole, din zori și pînă seara. ai televiziune 8.15 Gimnastica pentru toți 8.30 Cravatele roșii 10.00 Viața satului 11.10 Să înțelegem muzica — ciclu de euucație muzicală prezentat de dirijorul Leonard Bernstein : „Anatomia orchestrei. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune in limba magmara 14.00 Postmeridian 16.20 Telesport . Ciclism : aspecte înregistrate din „Cursa Păcii". Comentator Hristache Naum. 16.50 Fotbal : România — Ungaria (meci retur în sferturile de finală ale Campionatului european). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August". Comentator Cristian Țopescu 18.50 Vetre folclorice 19.10 Publicitate 19.15 1001 de seri Crăiasa zăpezii (I) 19.30 Telejurnal 20.00 Reportajul săptămânii 20.20 Film artistic : Bătălia de pe Neretva 23.00 Telejurnal Sport (Urmare din pagina I) dasele necesare în țară sunt tratate cu totul altfel... Se poate ca pentru străinătate să se adauge o serie de cereri speciale privind caracteristici legate de climă sau de zone în care exportăm , dar, în rest, nu trebuie să existe nici un fel de deosebire, ci, dimpotrivă trebuie ca atât producătorul cit și controlul de calitate să manifeste aceeași uigență față de toate produsele — nu mai vorbesc de bunurile de consum“. Cum stau lucrurile în această direcție la întreprinderile de industrie locală și cooperativele meșteșugărești ? Nu prea bine ! Frecventele ondaje făcute de către organele noastre de control au semnalat faptul că la unele"duse din lemn, piese turnate din fontă, construcții me. .ce executate la I.I.L. „Flamura roșie“, parametrii calitativi nu sunt realizați ceea ce generează reclamații cheltuieli suplimentare cu reși medierile pe care întreprinderea este obligată să le facă. Nu o dată piesele și subansamblele executate în sectorul de uzinaj și construcții metalice (lucrări în colaborare cu mari uzine de interes republican din țară) sunt expediate beneficiarilor fără a se executa toate operațiile prevăzute în documentația tehnică sau fără încadrare în cîmpul de toleranță. La I.I.L. Dorohoi, o parte din producția de cărămidă și teracotă — în funcție de parametrii de calitate — ar trebui valorificată la calitatea II (stasiul acceptă). Dar, cum cărămida este destinată aproape în exclusivitate pentru nevoile interne, în primul rînd ale județului, și cum șantierele de construcții o caută „ca plinea caldă“, toată marfa — bună, rea — se livrează la calitatea I. In genere, în unitățile de industrie locală, atît cei care execută și cei care controlează calitatea produselor lucrează „după ochi“ fără etaloane precise în baza cărora să se poată face aprecieri dacă au fost sau nu respectate întocmai prescripțiile tehnice (lipsesc micrometre, șublere, comparatoare — în general aparatele de măsură și control ce sunt necesare executării și verificării calității produselor). Situația din industria locală se reeditează întrucîtva în unitățile cooperației meșteșugărești, sector în care, producției pentru export i se afectează cele mai bune cadre de meseriași, maiștri, tehnicieni în vederea asigurării unei calități exemplare. In ce privește însă produsele pentru piața internă și prestațiile de servicii acestea sunt lăsate spre execuție celor mai slabe secții și meseriași, private, de cele mai multe ori, de o elementară asistență tehnică. La cooperativele meșteșugărești „înfrățirea“, „Progresul“, „Viitorul“ și „Muncitorul“ se execută produse care nu au întocmite în prealabil documentațiile tehnice, ele realizîndu-se după alte modele, văzute pe undeva, iar dacă uneori mai au niște documentații, numai norme interne nu se pot chema. Nu o dată au fost găsite produse de mobilă la confecționarea cărora s-au utilizat respunzătoare, materiale necocu defecte neadmise, lustruire de proastă calitate, montare necorectă a elementelor de ansamblu, a feroneriei etc. Slaba organizare a controlului tehnic de calitate răzbune i nu a întîrziat să se parte din unitățile comerțului de stat din județul nostru au manifestat rezerve la încheierea unor contracte cu unitățile cooperației meșteșugărești. Reproșuri repetate au fost făcute și la adresa prestațiilor de servicii puse la îndemîna populației de către atelierele și secțiile unităților respective. Insuficienta preocupare de care dau dovadă uneori conucerile de întreprinderi ale industriei locale și cooperației meșteșugărești față de produsele destinate pieții interne o regăsim și în faptul că în cadrul controlorilor de tate lucrează, de obicei, ca șinu cei mai buni muncitori, cunoscători ai meseriei, ci elemente slabe, cei care de obicei stau prin concedii medicale sau sunt noi angajați în unități. Ce autoritate, ce competență pot avea aceștia în fața oamenilor, din moment ce ei înșiși nu știu cum trebuie executate produsele, remediate unele deficiențe ? Alteori controlul de calitate este evitat ; se întîmplă în atari situații refuzuri pentru calitate necorespunzâtoare (cazul I.I.L. „Flamura roșie“ a cărei produse au făcut cale întoarsă de la Brăila pentru remediere). Calitatea produselor poate fi asigurată — așa cum s-a subliniat din nou și la Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie a.c. — numai prin executarea unui sever control pe întregul flux de fabricație, urmărirea felului cum se comportă produsele la beneficiari. Constatările tardive care se fac — de cele mai multe ori în magazia de produse finite — nu mai pot, practic, influența cu nimic calitatea produselor deja executate. O situație care trebuie să îndemne la reflecție factorii ce răspund de calitatea producției — de la director pînă la ultimul muncitor — dacă conferim mărfurilor dorim să purtînd marca întreprinderilor de industrie locală și cooperației meșteșugărești din județul nostru atribute care să le sporească gradul de utilitate socială. CALITATEA * AGENDA JURIDICA BREVIAR Trei noi decrete Printre actele normative apărute în ultima vreme amintim : Decretul nr. 130/972, privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului de Interne. Decretul nr. 132/972, pentru modificarea Decretului nr. 210,960, privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase (Buletinul oficial, nr. 39, din 19 aprilie 1972). Decretul nr. 131/972 pentru modificarea Legii nr. 25/969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România (Buletinul oficial, nr. 40, din 23 aprilie 1972). CURIER JURIDIC Față în față Unui grup de muncitori de pe șantierul Ionășeni . Este greu să ne pronunțăm dacă vi se poate acorda spor de șantier numai pe baza celor afirmate de dv. în scrisoare. De aceea, e bine să vă adresați conducerii unității de care aparține acest șantier. Mihai Rotaru — Cristinești . Conținutul scrisorii este prea sumar pentru ca să vi se poată da un răspuns corespunzător. Este mai bine să consultați un avocat, căruia să-i furnizați și alte amănunte. Organele procuraturii și justiției nu se ocupă de cercetarea unor asemenea probleme. Ion Pînzariu — Ungureni , Articolul 13, din Legea nr. 1/1970, prevede ca sancțiuni distincte „mustrarea“ și „avertismentul“. Cel nemulțumit cu sancțiunea aplicată poate face plîngere, în scris, în termen de 15 zile de la comunicarea sancțiunii, la organele competente care sunt obligate să soluționeze plîngerea în termen de 30 zile. Mandița V. Ilaș — Curtești . Cazul relatat în scrisoare a făcut obiectul unui dosar penal în care organele de justiție s-au pronunțat definitiv, așa că nu se poate reverifica situația pe cale administrativă. Răspunsul rămîne același primit și de la organele de partid și de stat la care v-ați prezentat în audiență. Ștefan Calancea — Săveni : Legea nr. 2/1970 reglementează asigurarea și controlul calității produselor Legea privind regimul vinurilor o găsiți broșată în librării, așa că nu-i cazul să fie publicată și în coloanele ziarului „Clopotul“. AUREL SPATE jurist COMENTĂM PENTRU DV. LEGEA Nr. 1/ 1972 (Sancțiunea disciplinară, stabilirea și aplicarea ei) Pentru neîndeplinirea sarcinilor și, cu atît mai pentru încălcarea obligațiilor de muncă, salariaților, malt lingă diminuarea drepturilor de salarizare, conform H.C.M. 914/1968 li se pot aplica și sancțiuni disciplinar Aplicarea unei sancțiuni însă este condiționată existența unei abateri. Dar ce este o abatere disciplinară . Așa cum rezultă din art. 13 al Legii nr. 1/1971, constituie abatere, încălcarea cu vinovăție de către un salariat (indiferent de funcția ce o ocupă) a obligațiilor de nult sau a normelor de comportare socială. (Nu se pot aplic sancțiuni de acest fel celor plătiți în sistem forfetar, cele plătiți din fond nescriptic, celor remunerați pe baza une indemnizații celor care execută lucrări pe baza unu contract de prestări de servicii — colaboratorilor extern etc). . Abaterea disciplinară — ce antrenează răspundere disciplinară, trebuie să fie constatată de factorii competenți. Aceasta presupune efectuarea unor cercetări. Est absolut necesar, atunci cînd se face cercetarea unei abateri, să nu se omită ascultarea celui în cauză și verificare susținerilor sale. Această obligație a conducerii unităț are drept scop să ducă la reconstituirea exactă a faptelor la înlăturarea oricărei erori, spre a se evita sancționare unor angajați nevinovați. Aplicarea unei sancțiuni cu ignrarea acestor obligații este nelegală, iar măsurile de sancționare astfel aplicate sunt anulabile. Drept urmare se poate a junge în situația paradoxală că un angajat vinovat, sancționat pe bună dreptate pentru o abatere comisă, să fie exinerat de răspundere pentru că procedura de constatare aplicare a sancțiunii nu este cea legală. Am ținut să subliniem în mod deosebit acest lucru, pentru că din consti tucile de pînă acum rezultă că multe unități socialis aplică aceste prevederi „după ureche1“ și deci cu toți greșit. Ar mai fi de adăugat că răspunderea disciplinară ai un caracter strict personal și că ea poate coexista răspunderea materială, penală sau administrativă (contravențională) cît și cu o măsură de influență obștească. Un angajat, de pildă, care încalcă normele de protecția muncii, săvîrșește cel mai adesea nu numai o travenție pentru care va primi sancțiunea cuvenită cor ( avertisment sau amendă), ci și o abatere disciplinară, pentru că respectarea acestor norme constituie și o îndatrire de serviciu. Cu atît mai mult va fi vorba și de o abatere disciplinară, atunci cînd angajatul are față de pranul de control o comportare necorespunzătoare, contrară regulilor de conviețuire socială. In asemenea cărui angajatul va trebui să suporte concomitent două sancțiui cea contravențională și cea disciplinară. La fel se îitîmplă și atunci cînd angajatul săvîrșește o faptă ca este prevăzută și de legea penală, caz în care va suport și rigorile legii penale și sancțiunea disciplinară Sancțiunea disciplinară poate fi stabilită și aplica un termen de 30 zile de la data cînd cei în drept să aplice a constatat abaterea, fără a depăși 6 luni de la sfirșirea eu Mai adăugăm că în toate cazurile, sancțiune disciplinara nu se aplică de dragul de a fi aplicată se preventiv^ razbunare ea urmărește un scop educativ împotriva sancțiunii disciplinare se poate face plîrgere (în termne de 15 zile de la comunicare) se rezolva in termen de 30 zile de către organul și Leas inîedi- S3 rl0raCelU. Care a aplicat-o, cu excepția sancțiunii de ÎeH nl în LCIP marea a contractului de muncă împotriva căreia plingerea se adresează judecătoriei. ^ pafin a2 df la aplicarea unei sancțiuni disciplinare u excepția desfaceri, disciplinare a contractului citătle anga,jatul este reabilitat. La aprecierea conducei unității sancțiunea poate fi ridicată și mai repede, dar înainte de a fi trecut 6 luni de la executare. VLADIMIR MOGÎRZAN, director al Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale a județului Botoșani DURA LEX. SED LEX “ “''“‘Qi, in bai llUi 1 LII 1 ,1 Babin, din comuna Fîntînele,’ județul Suceava, . ..iagnosticat ca avînd și un bogat cazier de cond, pentru infracțiunea de furt. In una din zilele trecute, N.B. și-a insușit în necinstit, de la un alt pacient din salonul în os internat, o valiză ce conținea diferite obiecte desonal și suma de 650 lei. In fața instanței de judecată, hoțul a fost dei restituie păgubașului toate obiectele și valorile totodată. N.B. a fost din nou internat, dar într-un ,nitenciar. V." a țins cu multe condamnări penale la activ pentru diferite infracțiuni de tîlhărie, înșelăciune, furt etc este Gheorghe Lăzăriuc, din comuna Broscăuți. Se pare insa că „bogata1a biografie cazieră de peste 25 ani nu prea i-a folosit la debarasarea de vechiul nărav. La vîrsta de 66 ani, Gh.L. continuă să săvîrșească fapte antisociale , ultima data, a sustras de pe tarlaua cooperativei agricole din Broscăuți diferite cantități de produse agricole. A fost trimis în judecată pentru infracțiunea de furt. Legea dreaptă nu-l va lăsa nesancționat.