Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)

1972-07-01 / nr. 3483

CLOPOTUL • PAGINA 2 Intre realitățile noastre contemporane, asociația in­­tercooperatistă reprezintă o prezență curentă, oferind ca­drul organizatoric de afirma­re pe un plan superior a for­țelor de producție, pe care le-a creat agricultura cooperatis­tă, cât și a relațiilor de pro­ducție. Dezvoltarea acesteia se înscrie implicit între for­mele și metodele îmbunătățite de organizare a activității productive, ce au fost adop­tate ca urmare a sarcinilor stabilite de Conferința Națio­nală a partidului din decem­brie 1967 și Congresul al X- lea al partidului privind per­fecționarea întregii activități social - economice. In județul nostru funcțio­nează 10 asemenea asociații, ca rezultat al unei analize pro­funde a cerințelor ce le ridică dezvoltarea rapidă, accelerată a economiei cooperatiste din județ în actualul cincinal și a rezolvării lor în concordanță cu acesta. Ele reunesc bunuri materiale de zeci de milioane de lei. De o mare eficiență este asociația intercooperatistă care a dus la crearea între­prinderii de reparații auto și construcții - montaj. Organi­zată încă cu aproape 4 ani în urmă, ea a adus cooperative­lor agricole asociate beneficii de peste 600.000 lei, în timp ce o altă parte din acestea au fost repartizate pentru a-și dezvolta secții și activități noi, solicitate de cooperativele a­­gricole di­n județ. Cu toate că nu a împlinit anul de la organizare, întreprinderea AGROCOOP, care se ocupă de valorificarea produselor a­­gricole, la crearea căreia s-au asociat 14 cooperative agrico­le, pe lîngă beneficiile impor­tante ce le aduce, prezintă a­­vantajul deosebit că pune în valoare cantitățile mai mici de produse pe care nu le pre­iau alte organizații comercia­le. Încă în anul acesta, ea își va dezvolta substanțial baza materială, prin deschiderea a încă unui magazin în Piața 1907 din municipiu, cît și aria produselor desfăcute, urmînd să fie puse în vânzare un va­riat sortiment de bunuri ce se obțin în atelierele cooperati­velor agricole. In mod necesar însă, ponde­rea asociațiilor cooperatiste este grefată pe activități pro­ductive specifice unităților a­­gricole de acest tip — carne, ouă, lapte. De mai bine de un an funcționează patru asocia­ții de creșterea porcilor în sistem gospodăresc, în care, după cum au demonstrat re­zultatele anului trecut, prețul de cost pe unitate de produs este de peste două ori mai redus decît în unitățile în ca­re porcii se cresc după meto­de tradiționale. O activitate eficientă de la bun început desfășoară complexul de creș­tere și îngrășare a 30.000 porci de la Bucecea, etapa I. De cu­­rînd a intrat în producție, deocamdată cu profil de în­grășare, complexul de crește­re a 36.000 găini ouătoare de la Cătămărăști și se află în construcție complexele de 600.000 pui de frigare, la Cu­­corăni, de 5­000 tăurași la în­grășat la Ionășeni și 648 vaci de lapte la Huțani, etapa a II-a de 30.000 porci la Bucecea și un nou complex la Călinești de aceeași capacitate. Prin urmare, cooperativele agricole sunt angajate, ca și întreaga țară, într-un impor­tant efort financiar, benefici­ind în această privință de un sprijin de substanță din par­tea statului. Aceasta obligă, din capul locului, la o activi­tate productivă eficientă, în fiecare fermă, pe fiecare loc de muncă. Ori, din acest unghi de vedere privite­ lucrurile se sim­­te încă nevoia unor im­portante perfecționări. Una dintre ele privește în primul rând întărirea controlului prin leu asupra fiecărei faze de producție. De aceea socot ne­cesar ca planul financiar să fie defalcat pe ferme și oa­meni, nicit să se poată urmări concret activitatea pe locuri de muncă și să se realizeze rentabilitatea pe fiecare fer­mă a ciclului de producție. Socotim necesar să se întă­rească acest spirit deoarece a­­nul trecut unele asociații cu profil productiv și-au soldat activitatea cu pierderi. E drept că ele au fost cu 60 la sută mai reduse decît în 1970, însă tocmai aceasta dovedește că sunt posibilități pentru a se desfășura o activitate renta­bilă în toate sectoarele. Pe a­­cest plan se cuvin observații critice și multor președinți de asociații. Cu toate că au plătit pierderile respective, le-au su­portat din veniturile proprii sau din credite, continuă unii dintre ei să nu se ocupe de fe­lul cum consiliile de adminis­trație ale complexelor își duc la îndeplinire sarcinile. Din această cauză analizele deca­­date, lunare și trimestriale nu se fac, se așteaptă aproape de regulă ca ele să fie ordonate de cineva de la județ. La Mior­­cani, Ripiceni, te pagube s­au Răuseni unui­produs toc­mai din lipsa acestui control. Perfecționările viitoare ce se vor aduce funcționării acestor organisme trebuie să vizeze și aspectul întăririi controlului prin toate mijloacele eficiente cît și cointeresarea cooperato­rilor ce lucrează în complexe la sporirea eficienței economi­ce a activității ce o depun. Un alt grup de probleme privește perfecționarea activi­tății productive pe seama re­­stringerii spațiale și a concen­trării fermelor, în ideea în­chiderii circuitului productiv in cadrul aceleiași unități. Actualele complexe folosesc construcțiile existente la co­operativele asociate. Așa se face că în timp ce ferma de reproducție este la Răuseni, cea de îngrășare se află la 18 - 20 km, în Santa Mare. A­­ceasta creează multe și nu mici inconveniente. Pe baza concluziilor la care au ajuns specialiștii am trecut începînd cu anul în curs la concentra­rea activității în anumite cen­tre, astfel ca pînă la sfîrșitul cincinalului fie încheiat­ acest proces să Astfel, în 1972 la Ștefănești construim două hale noi ceea ce ne va permi­te să desființăm ferma de porci de la Cucuteni — Dur­­nești, iar construcțiile deveni­te disponibile să fie utilizate pentru o îngrășătorie de tau­rine. Se vor elimina astfel multe cheltuieli de transport, se va îmbunătăți suprave­gherea și controlul iar posi­bilitățile de contaminare cu boli vor deveni mai mici prin faptul că animalele nu vor mai fi­ vehiculate dintr-o localita­te în alta decît cu ocazia li­vrărilor. Tot în cadrul acestor preo­cupări de perfecționare tre­buie situată modernizarea teh­nologiilor aplicate, introduce­rea unor sisteme de încălzire eficiente — cu elevare, becuri infraroșii, cu apă caldă etc., extinderea mecanizării muncii la anumite operațiuni și alte­le. Rezolvarea pe baze mai te­meinice a problemelor repro­ducției în special, sporirea in­teresului celor răspunzători față de activitatea productivă, de eficacitatea economică a a­­cesteia, alături de cele enume­rate mai înainte, vor putea ca să dea întreaga măsură posi­bilităților ce le deschide aso­ciația intercooperatistă pentru valorificarea patentelor econo­miei agricole a județului. Ing. N. NICOLAU secretarul comisiei economice și relații contractuale a U.J.C.A.P. Botoșani I. MAXIMIUC ASOCIAȚIA INTERCOOPERATISTĂ Experiențe, rezultate, perfecționări CARTEA AGRICOLĂ Tehnica drenajului pe terenurile agricole C. HARET, I. STANCIU Editura Carei a oferit recent cititorilor o lucrare de mare actualitate îndeosebi pentru cei preocupați de ex­ploatarea eficientă a întregului perimetru agricol , abor­­dînd problemele drenării apelor. Lucrarea lui C. Haret și I. Stanciu, abordînd acest subiect în sens larg, lămurește — pentru nivelul de pregătire superioară și medie — cele mai multe aspecte pe care le ridică activitatea practică de ameliorare a terenurilor cu exces de umiditate și, ceea ce e mai important, oferă soluții eficiente, verificate de prac­tică. In județul nostru, cu multe terenuri ce prezintă exces de umiditate — începînd de la Horlăceni — Șendriceni, mergînd în nord pînă la Oroftiana și chiar Teioasa, și co­­borînd pe Siret, între Tudora și Mihăileni — drenajul re­prezintă, ca metodă de eliminare a apelor excedentare, o soluție de durată. Cartea pe care o s­emnalăm în rîndurile de față poate oferi multe sugestii celor interesați în apli­carea ei. Exploatarea sistemelor de hidroameliorații C. BARA, I. IONESCU, C. POPESCU, I. POPESCU O nouă ediție a lucrării „Exploatarea sistemelor de hidroameliorații“ pune la dispoziția celor interesați instru­mentul informativ — care devenise cam sărac în ultima vreme — necesar pentru soluționarea multor probleme pe care le ridică activitatea practică din agricultură în pro­bleme de acest gen. In afară de prezentarea problemelor generale ale ex­ploatării sistemelor hidroameliorative, lucrarea abordează pe larg regimul de irigații, de funcționare a rețelelor, de folosire planificată a apei, a sistemelor de îndiguire și de­secare, chestiuni legate de lucrările de reparații, de orga­nizarea muncii și eficiența sistemelor de hidroameliorații. O supunem atenției cititorilor interesați cu sentimentul că e o carte ce nu poate lipsi din biblioteca specialiștilor din unitățile agricole. M. I. U.F.R.M.A. BOTOȘANI CALEA NAȚIONALA 48. face cunoscut că recrutează candidați pentru școlile profesio­nale, curs de zi, cu durata de școlarizare de 3 ani — absolvenți ai claselor a VIII-a și a X-a ale școlii generale. Meseriile pentru care se fac înscrierile sunt următoarele : — LĂCĂTUȘ CONSTRUCȚII metalice pen­tru Școala profesională Botoșani ; — FORJOR, pentru Școala profesională Bo­toșani ; — SCULER MATRIȚER, pentru Liceul a­­gricol Craiova ; — FREZOR RABOTOR, pentru Liceul agri­col Sibiu. înscrierile pentru concursul de admitere se fac pînă la data de 4 iulie 1972 la Grupul școlar agricol Botoșani, Str. Călugăreni, nr. 15. Actele necesare pentru înscriere sunt cele prevăzute în îndrumătorul pentru concursul de admitere în școli profesionale. Relații suplimentare se pot cere la sediul U.F.R.M.A., telefon 12020, precum și la secreta­riatul Grupului școlar agricol Botoșani. SÎMBATA 1 IULIE S.00 Deschiderea emi­siunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți. 9.45 „Vis de dragoste“ — balet pe muzică de Franz Liszt. 10.10 De vorbă cu gos­podinele. 10.25 Teleenciclopedia. 11.10 Instrumente și vir­tuozi (reluare). 11.20 Revista literară TV­ (reluare). 11.50 Emisiune de di­vertisment (relua­re). 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emi­siunii de după - a­­miază. Emisiune în limba germană. In intîmpinarea Conferinței Națio­nale a partidului. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.00 Tragerea de amor­tizare ADAS. 19.10 Arta plastică. Prin expoziții. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 în întîmpinarea Conferinței Națio­nale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a a­­niversări a Republi­cii. 20.15 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial : „Schulmeister“. 21.55 „Uf ! Căldurile !“ Teledivertisment: 22.50 Telejurnal. • Săptămîna spor­tivă. Formația de dansuri a Căminului cultural din Corni, deținătoarea lo­a­cului I la faza județeană întrecerii „Mîndre-s horele la noi“ ediția 1972 DUMINICA 2 IULIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Refrene îndrăgite. 8.20 Dumbrava minu­nată. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi. 8.55 Cîntecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu­ ascul­tătorii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radiojurnal. 19.20 Concertul serii 19.45 Studioul veseliei. 20.25 Interpreți români de operă. 20.40 Fonoteca de aur. 20.50 Revista melodi­ilor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Vă invităm la dans. Vacanță în salopetă Activitatea pe șantierele muncii patriotice organizată de comitetul U.T.C. cu tine­retul școlar, se desfășoară din plin. I-am întîlnit pe elevii Liceului economic Botoșani venind grupuri - grupuri de undeva, din „De la muncă afara orașului, patriotică ?“. „Da, toți cei 170 cîți numă­răm în toate zilele — ne-a răs­puns profesorul Radu Zaha­­rescu, îndrumătorul U.T.C., cel care îi însoțea. S-a soco­tit, dar asta acum citeva zile­ în urmă, că am privit vreo 6 ha de sfeclă de zahăr. Plus 50 ha de izlaz curățat“. La Lozna, în exploatarea de turbă lucrează, în fiecare zi, peste 100 de elevi și — tot de la începutul săptămânii e ci­fra — cantitatea de turbă transportată de ei se evalua la 80 tone. Alți 100 de elevi muncesc la Fabrica de cără­mizi Dorohoi și încă 100 la C.A.P. și la recoltarea plan­telor medicinale. Elevii uteciști au apărut și pe șantierele noilor școli din județ. La Trușești, Sirbi și Oneaga unde sunt școli în con­strucție ajutorul dat de ei se simte. Iată încă un exemplu, si­gur reprezentativ ! Intr-o co­respondență semnată de Va­sile Ștefan, instructor al Co­mitetului județean U.T.C., ni se comunică­: „Pentru întîm­pinarea cu noi eforturi a mă­­rețelor evenimente din țara noastră, Conferința Națională a P.C.R. și a 25-a aniversare a Republicii, cei peste 50 de elevi veniți în vacanță de la alte școli în comuna Manolea­­sa, au hotărît să realizeze ur­mătoarele obiective : întreți­nerea culturilor pe 36 ha, strîngerea spicelor de pe 100 ha, curățatul a 250 ha de iz­laz, amenajarea parcului în satul Liveni și participarea la construcția noii școli din Li­veni“. Desigur că, pe lîngă toate a­­cestea, mai sînt și alte date care ilustrează antrenul ele­vilor uteciști în efortul depus pe frontul muncii patriotice. O nouă comedie româ­nească pe ecrane ! In ciuda atîtor precedente dezamăgi­toare, un public generos umple sălile cinematografe­lor, creditînd o dată în plus producția națională de filme artistice și, în egală măsură, genul comediei, cel veșnic iubit. Privit sub acest aspect, filmul lui Geo Saizescu se bucură, cred, de o particula­ritate ciudată : deși momen­tele de mare haz, de ilarita­te debordantă, acele mo­mente care „aruncă sala în aer" prin explozii de rîs, lipsesc aproape cu desăvîr­­șire, plutește totuși o bună dispozițe de la începutul și pînă la sfîrșitul peliculei, care întreține un tonus să­nătos spectatorului. De unde și aprecierile blind binevoi­toare ale acestuia, la finele filmului. „Astă-seară dansăm în fa­milie“ nu este totuși un film slab, este poate chiar deasu­pra mediei comediilor mu­zicale din producția să și, pe alocuri, tinde inter­că­tre marele film de come­die pe care îl așteptăm (cu atîta­ nerăbdare !) de mulți ani. De unde pleacă cobo­­rîșurile și suișurile filmu­lui ? Cred că scenariul, în pri­mul rînd, contribuie și la meritele și la defectele pro­ducției. Pentru că Ion Băie­­șu a asigurat savoarea re­plicilor, inteligența stilului și fantezia acțiunii (ceea ce ar fi partea pozitivă) unor eroi de duzină, elemente cu totul atipice pentru so­cietatea noastră actuală, personajele anacronice (și aici este reproșul). Jocul fără cusur a doi mari interpreți de comedie, Dem Rădulescu și Sebastian Pa­paiani, demonstrează din nou vechea teză de mult a­­creditată, că cinematogra­fia noastră dispune de ele­mente actoricești capabile să se compare cu celebre fi­guri comice ale cinemato­grafului modern. De adăugat aici acuratețea unor roluri episodice, interpretate de Stela Popescu, Vasilica Tas­­taman, Ioana Bulcă sau Draga Olteanu, ceea ce jus­tifică mirarea noastră de a nu le vedea mai des soli­citate să apară pe ecran. Pentru că deja am vorbit de distribuție, să amintim de Ștefan Mihăilescu - Bră­ila, Fory Etterle, Violeta Andrei și chiar de regizorul Geo Saizescu care și-a re­zervat un rol destul de consistent, deși nu trebuie să rostească nici un cuvînt. Interpretarea e deci cusur, muzica semnată fără de Temistocle Popa e pe cale să lanseze un nou șlagăr, imaginea e frumoasă și co­lorată, peisajul — vorba unui personaj — e peisaj, există har atîta cît spu­neam... Ce-i lipsește filmu­lui ? Aș adăuga la faptul că personajele și activitatea lor de escroci sentimentali nu sînt proprii cotidianului ro­mânesc, o anumită strădanie a producătorilor de a trage o concluzie voit moraliza­toare în a treia parte a fil­mului, de a băga în capul privitorului o teză pe care el o știe dinainte și anume că numai munca cinstită te scutește de încurcături . . . Și asta deranjează mult ! Dar ce ne facem cu vasta galerie de naivi, de gîsculițe, de proști sadea care pregă­tesc terenul celor doi logoci, nici de profesie ? Se cădea, admițînd deja pretextul fil­mului, ca cei doi s-o pă­țească rău nu prin jocul în­­tîmplării . . . Trebuia de­monstrat (desigur, nu didac­ticist) că societatea noastră exclude ca pe un corp stră­in, asemenea elemente para­­zite, tratîndu-le cu toată energia. Cu aceste bune și rele pe care le-am înregistrat suc­cint, „Astă-seară dansăm în familie" se mulțumește cu condiția unui film amuzant, plăcut agreabil (ceea ce nu e prea puțin lucru), care se apropie, dar rămîne încă la o apreciabilă distanță, de marele film românesc de co­medie, fie el muzical sau nu, pe care îl așteptăm cu în­crederea și generozitatea de care vorbeam. DOREL SCHOR CRONICA FILMULUI Astă-seară dansăm in familie La propriu, lăcrămioa­rele învățăceilor. A învățăcelului de fapt. Io­nel M. Patatu „dintr-a­ll-a pri­mară“ la școala din Orășeni Vale — Curtești a pus „de fru­mușeală" — cum formuleaz­ă expediatorul sesizării — 3 lă­crămioare intr-o carte. Lăcră­mioarele s-au vestejit dar lă­sind filigran pe citeva foi. Des­pre cele ce se reclamă mai departe, lăsăm să se înțeleagă din răspunsul Inspectoratului școlar județean : Triv. înv Aurica Nechifor se face vino­vată de dispoziția pe care dat-o în sensul că i-a spus ele­a­vului că „ori plătește cartea pe care a murdărit-o prin presarea ilarilor în carte ori le mănîn­­că". In atare situație, copilul, sub impulsul fricii, a înghițit cele două (!) lăcrămioare. Pentru lipsa de tact pedago­gic rov. înv. Aurica N. a fost pusă în discuția consiliului profesorilor și atenționată (?) asupra comportamentului său, atrăgîndu-i-se atenția (!) că la prima abatere va fi sancționată administrativ. După festiva zi de ieri, a­­ceste lăcrămioare, pe o adresă precisă. Un buchet Se reclamă des de către di­verși cetățeni, mici delicven­te ... estetico - sentimentale , iurtuti de Hori. Intru conf­ir­marea reclamațiilor, vă oferim, spre exemplificare, un buchet de... băieți, care „n-au putut justifica“ — iată eufemismul! — proveniența florilor pe care le aveau asupră-le : Valerică Sul­ic și Ion Dughiță (strada Pușkin 55), Lazăr Dorin (Pușkin, 63), Ion Cristea (Verona, 6) și chiar... Florinei Andrei (Lucea­fărul, 72). Stau și pe străzi cu nume frumoase flăcăii! Dar i-am prezentat aici ca să anun­țăm și pe alții că florile au și ghimpi... publicitari ! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE 1.1.1. „Cheile Dornei“ Vatra Dornei angajează pentru Șantierul de turbă Poiana Stampei, la munci ușoare de zi, tineri și tinere de la vîrsta de 16 ani, precum și muncitori necalificați. - Pentru cariera de piatră Dorni­­șoara, muncitori necalificați de la vîrsta de 18 ani împliniți. — Pentru izvoarele de apă minerală din zona Dornelor, tineri și tinere de la vîrsta de 18 ani. — La cariera Dornișoara și Șantie­rul de turbă Poiana Stampei se asigură masă la cantină contra cost și cazare gratuită.­­ La izvoarele de apă minerală se asigură cazare gratuită. Salarizarea este în acord, conform H.C.M.914/1968. Cei interesați se pot adresa la I.I.L. „Cheile Dornei”, Vatra Dornei, str. 7 Noiembrie, nr. 49, telefon 104 sau 108 la serviciul personal, zilnic între orele 7-15. Combinatul siderurgic Galați recrutează imediat muncitori necalificați, avînd vîrsta între 18—40 ani, cu sau fără stagiul mili­tar satisfăcut, pentru a fi calificați astfel : 1. Cursuri de specializare postliceală (H.C.M. 750) în meseriile : - ELECTRICIAN­­ - LAMINATOR (absolvenții vor lucra la controlul calității produselor). Se primesc absolvenți de liceu teoretic. 2. Cursuri de calificare gradul I (H. C. M. 2105) în meseriile : - LĂCĂTUȘ ; - SUDOR; - STRUNGAR ; - MAȘINIST ; - TURNĂTOR FONTA ; - MANEVRANT ACAR. Se primesc candidați indiferent de nivelul studiilor de cultură generală absolvite. I ti ui] Fi 'ósigúrq'íóqte ;<&ndlfíiTé prevăzute de­lege. Informații suplimentare la serviciul învăță­­mînt C.S.G., telefon 18300, interior 231. Uzina de oțeluri aliate î Târgoviște B-dul Castanilor, nr. 66 RECRUTEAZ­Ă candidați pentru școlile profesionale de zi cu durata de școlarizare de 2 și 3 ani, pentru ur­mătoarele meserii : curs de 2 ani curs de 3 ani - tratamentiști-termiști - oțelari - lăcătuși laminoare (laminatori) — forjori Pentru oțelari, tratamentiști-termiști și la­minatori, cursurile se fac la Hunedoara, Reșița și Oțelul Roșu. Pentru forjori, la Reșița și Târgoviște. Se primesc absolvenți ai claselor a VIil-a și a X-a, școala generală, cu 18 ani împliniți la sfîrșitul anului 1971. înscrierile se fac zilnic la centrele de recru­tare a forțelor de muncă din orașele Botoșani, Dorohoi și Săveni. Actele necesare pentru înscriere : - certificat de naștere (original și copie) ; - certificat (adeverință) de absolvire ; - buletin de analiza sîngelui ; - rezultat examen medical (radiologie pulmonară). Concursul de admitere constă în examen la: matematică și fizică — scris și oral. Dacă se recrutează 80 candidați, examenul va avea loc la Botoșani. Informații suplimentare se primesc de la centrele mai sus amintite și prin delegatul uzinei — Gheorghe Antonescu. MICA PUBLICITATE Pierdut legitimația de intrare în Uzinele textile .”Mol­dova“, pe numele Curteanu Theodora. O declar nulă.

Next