Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-07-01 / nr. 3483
CLOPOTUL • PAGINA 2 Intre realitățile noastre contemporane, asociația intercooperatistă reprezintă o prezență curentă, oferind cadrul organizatoric de afirmare pe un plan superior a forțelor de producție, pe care le-a creat agricultura cooperatistă, cât și a relațiilor de producție. Dezvoltarea acesteia se înscrie implicit între formele și metodele îmbunătățite de organizare a activității productive, ce au fost adoptate ca urmare a sarcinilor stabilite de Conferința Națională a partidului din decembrie 1967 și Congresul al X- lea al partidului privind perfecționarea întregii activități social - economice. In județul nostru funcționează 10 asemenea asociații, ca rezultat al unei analize profunde a cerințelor ce le ridică dezvoltarea rapidă, accelerată a economiei cooperatiste din județ în actualul cincinal și a rezolvării lor în concordanță cu acesta. Ele reunesc bunuri materiale de zeci de milioane de lei. De o mare eficiență este asociația intercooperatistă care a dus la crearea întreprinderii de reparații auto și construcții - montaj. Organizată încă cu aproape 4 ani în urmă, ea a adus cooperativelor agricole asociate beneficii de peste 600.000 lei, în timp ce o altă parte din acestea au fost repartizate pentru a-și dezvolta secții și activități noi, solicitate de cooperativele agricole din județ. Cu toate că nu a împlinit anul de la organizare, întreprinderea AGROCOOP, care se ocupă de valorificarea produselor agricole, la crearea căreia s-au asociat 14 cooperative agricole, pe lîngă beneficiile importante ce le aduce, prezintă avantajul deosebit că pune în valoare cantitățile mai mici de produse pe care nu le preiau alte organizații comerciale. Încă în anul acesta, ea își va dezvolta substanțial baza materială, prin deschiderea a încă unui magazin în Piața 1907 din municipiu, cît și aria produselor desfăcute, urmînd să fie puse în vânzare un variat sortiment de bunuri ce se obțin în atelierele cooperativelor agricole. In mod necesar însă, ponderea asociațiilor cooperatiste este grefată pe activități productive specifice unităților agricole de acest tip — carne, ouă, lapte. De mai bine de un an funcționează patru asociații de creșterea porcilor în sistem gospodăresc, în care, după cum au demonstrat rezultatele anului trecut, prețul de cost pe unitate de produs este de peste două ori mai redus decît în unitățile în care porcii se cresc după metode tradiționale. O activitate eficientă de la bun început desfășoară complexul de creștere și îngrășare a 30.000 porci de la Bucecea, etapa I. De curînd a intrat în producție, deocamdată cu profil de îngrășare, complexul de creștere a 36.000 găini ouătoare de la Cătămărăști și se află în construcție complexele de 600.000 pui de frigare, la Cucorăni, de 5000 tăurași la îngrășat la Ionășeni și 648 vaci de lapte la Huțani, etapa a II-a de 30.000 porci la Bucecea și un nou complex la Călinești de aceeași capacitate. Prin urmare, cooperativele agricole sunt angajate, ca și întreaga țară, într-un important efort financiar, beneficiind în această privință de un sprijin de substanță din partea statului. Aceasta obligă, din capul locului, la o activitate productivă eficientă, în fiecare fermă, pe fiecare loc de muncă. Ori, din acest unghi de vedere privite lucrurile se simte încă nevoia unor importante perfecționări. Una dintre ele privește în primul rând întărirea controlului prin leu asupra fiecărei faze de producție. De aceea socot necesar ca planul financiar să fie defalcat pe ferme și oameni, nicit să se poată urmări concret activitatea pe locuri de muncă și să se realizeze rentabilitatea pe fiecare fermă a ciclului de producție. Socotim necesar să se întărească acest spirit deoarece anul trecut unele asociații cu profil productiv și-au soldat activitatea cu pierderi. E drept că ele au fost cu 60 la sută mai reduse decît în 1970, însă tocmai aceasta dovedește că sunt posibilități pentru a se desfășura o activitate rentabilă în toate sectoarele. Pe acest plan se cuvin observații critice și multor președinți de asociații. Cu toate că au plătit pierderile respective, le-au suportat din veniturile proprii sau din credite, continuă unii dintre ei să nu se ocupe de felul cum consiliile de administrație ale complexelor își duc la îndeplinire sarcinile. Din această cauză analizele decadate, lunare și trimestriale nu se fac, se așteaptă aproape de regulă ca ele să fie ordonate de cineva de la județ. La Miorcani, Ripiceni, te pagube sau Răuseni unuiprodus tocmai din lipsa acestui control. Perfecționările viitoare ce se vor aduce funcționării acestor organisme trebuie să vizeze și aspectul întăririi controlului prin toate mijloacele eficiente cît și cointeresarea cooperatorilor ce lucrează în complexe la sporirea eficienței economice a activității ce o depun. Un alt grup de probleme privește perfecționarea activității productive pe seama restringerii spațiale și a concentrării fermelor, în ideea închiderii circuitului productiv in cadrul aceleiași unități. Actualele complexe folosesc construcțiile existente la cooperativele asociate. Așa se face că în timp ce ferma de reproducție este la Răuseni, cea de îngrășare se află la 18 - 20 km, în Santa Mare. Aceasta creează multe și nu mici inconveniente. Pe baza concluziilor la care au ajuns specialiștii am trecut începînd cu anul în curs la concentrarea activității în anumite centre, astfel ca pînă la sfîrșitul cincinalului fie încheiat acest proces să Astfel, în 1972 la Ștefănești construim două hale noi ceea ce ne va permite să desființăm ferma de porci de la Cucuteni — Durnești, iar construcțiile devenite disponibile să fie utilizate pentru o îngrășătorie de taurine. Se vor elimina astfel multe cheltuieli de transport, se va îmbunătăți supravegherea și controlul iar posibilitățile de contaminare cu boli vor deveni mai mici prin faptul că animalele nu vor mai fi vehiculate dintr-o localitate în alta decît cu ocazia livrărilor. Tot în cadrul acestor preocupări de perfecționare trebuie situată modernizarea tehnologiilor aplicate, introducerea unor sisteme de încălzire eficiente — cu elevare, becuri infraroșii, cu apă caldă etc., extinderea mecanizării muncii la anumite operațiuni și altele. Rezolvarea pe baze mai temeinice a problemelor reproducției în special, sporirea interesului celor răspunzători față de activitatea productivă, de eficacitatea economică a acesteia, alături de cele enumerate mai înainte, vor putea ca să dea întreaga măsură posibilităților ce le deschide asociația intercooperatistă pentru valorificarea patentelor economiei agricole a județului. Ing. N. NICOLAU secretarul comisiei economice și relații contractuale a U.J.C.A.P. Botoșani I. MAXIMIUC ASOCIAȚIA INTERCOOPERATISTĂ Experiențe, rezultate, perfecționări CARTEA AGRICOLĂ Tehnica drenajului pe terenurile agricole C. HARET, I. STANCIU Editura Carei a oferit recent cititorilor o lucrare de mare actualitate îndeosebi pentru cei preocupați de exploatarea eficientă a întregului perimetru agricol , abordînd problemele drenării apelor. Lucrarea lui C. Haret și I. Stanciu, abordînd acest subiect în sens larg, lămurește — pentru nivelul de pregătire superioară și medie — cele mai multe aspecte pe care le ridică activitatea practică de ameliorare a terenurilor cu exces de umiditate și, ceea ce e mai important, oferă soluții eficiente, verificate de practică. In județul nostru, cu multe terenuri ce prezintă exces de umiditate — începînd de la Horlăceni — Șendriceni, mergînd în nord pînă la Oroftiana și chiar Teioasa, și coborînd pe Siret, între Tudora și Mihăileni — drenajul reprezintă, ca metodă de eliminare a apelor excedentare, o soluție de durată. Cartea pe care o semnalăm în rîndurile de față poate oferi multe sugestii celor interesați în aplicarea ei. Exploatarea sistemelor de hidroameliorații C. BARA, I. IONESCU, C. POPESCU, I. POPESCU O nouă ediție a lucrării „Exploatarea sistemelor de hidroameliorații“ pune la dispoziția celor interesați instrumentul informativ — care devenise cam sărac în ultima vreme — necesar pentru soluționarea multor probleme pe care le ridică activitatea practică din agricultură în probleme de acest gen. In afară de prezentarea problemelor generale ale exploatării sistemelor hidroameliorative, lucrarea abordează pe larg regimul de irigații, de funcționare a rețelelor, de folosire planificată a apei, a sistemelor de îndiguire și desecare, chestiuni legate de lucrările de reparații, de organizarea muncii și eficiența sistemelor de hidroameliorații. O supunem atenției cititorilor interesați cu sentimentul că e o carte ce nu poate lipsi din biblioteca specialiștilor din unitățile agricole. M. I. U.F.R.M.A. BOTOȘANI CALEA NAȚIONALA 48. face cunoscut că recrutează candidați pentru școlile profesionale, curs de zi, cu durata de școlarizare de 3 ani — absolvenți ai claselor a VIII-a și a X-a ale școlii generale. Meseriile pentru care se fac înscrierile sunt următoarele : — LĂCĂTUȘ CONSTRUCȚII metalice pentru Școala profesională Botoșani ; — FORJOR, pentru Școala profesională Botoșani ; — SCULER MATRIȚER, pentru Liceul agricol Craiova ; — FREZOR RABOTOR, pentru Liceul agricol Sibiu. înscrierile pentru concursul de admitere se fac pînă la data de 4 iulie 1972 la Grupul școlar agricol Botoșani, Str. Călugăreni, nr. 15. Actele necesare pentru înscriere sunt cele prevăzute în îndrumătorul pentru concursul de admitere în școli profesionale. Relații suplimentare se pot cere la sediul U.F.R.M.A., telefon 12020, precum și la secretariatul Grupului școlar agricol Botoșani. SÎMBATA 1 IULIE S.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți. 9.45 „Vis de dragoste“ — balet pe muzică de Franz Liszt. 10.10 De vorbă cu gospodinele. 10.25 Teleenciclopedia. 11.10 Instrumente și virtuozi (reluare). 11.20 Revista literară TV (reluare). 11.50 Emisiune de divertisment (reluare). 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după - amiază. Emisiune în limba germană. In intîmpinarea Conferinței Naționale a partidului. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.00 Tragerea de amortizare ADAS. 19.10 Arta plastică. Prin expoziții. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 în întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 20.15 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial : „Schulmeister“. 21.55 „Uf ! Căldurile !“ Teledivertisment: 22.50 Telejurnal. • Săptămîna sportivă. Formația de dansuri a Căminului cultural din Corni, deținătoarea loacului I la faza județeană întrecerii „Mîndre-s horele la noi“ ediția 1972 DUMINICA 2 IULIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Refrene îndrăgite. 8.20 Dumbrava minunată. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi. 8.55 Cîntecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu ascultătorii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radiojurnal. 19.20 Concertul serii 19.45 Studioul veseliei. 20.25 Interpreți români de operă. 20.40 Fonoteca de aur. 20.50 Revista melodiilor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Vă invităm la dans. Vacanță în salopetă Activitatea pe șantierele muncii patriotice organizată de comitetul U.T.C. cu tineretul școlar, se desfășoară din plin. I-am întîlnit pe elevii Liceului economic Botoșani venind grupuri - grupuri de undeva, din „De la muncă afara orașului, patriotică ?“. „Da, toți cei 170 cîți numărăm în toate zilele — ne-a răspuns profesorul Radu Zaharescu, îndrumătorul U.T.C., cel care îi însoțea. S-a socotit, dar asta acum citeva zile în urmă, că am privit vreo 6 ha de sfeclă de zahăr. Plus 50 ha de izlaz curățat“. La Lozna, în exploatarea de turbă lucrează, în fiecare zi, peste 100 de elevi și — tot de la începutul săptămânii e cifra — cantitatea de turbă transportată de ei se evalua la 80 tone. Alți 100 de elevi muncesc la Fabrica de cărămizi Dorohoi și încă 100 la C.A.P. și la recoltarea plantelor medicinale. Elevii uteciști au apărut și pe șantierele noilor școli din județ. La Trușești, Sirbi și Oneaga unde sunt școli în construcție ajutorul dat de ei se simte. Iată încă un exemplu, sigur reprezentativ ! Intr-o corespondență semnată de Vasile Ștefan, instructor al Comitetului județean U.T.C., ni se comunică: „Pentru întîmpinarea cu noi eforturi a mărețelor evenimente din țara noastră, Conferința Națională a P.C.R. și a 25-a aniversare a Republicii, cei peste 50 de elevi veniți în vacanță de la alte școli în comuna Manoleasa, au hotărît să realizeze următoarele obiective : întreținerea culturilor pe 36 ha, strîngerea spicelor de pe 100 ha, curățatul a 250 ha de izlaz, amenajarea parcului în satul Liveni și participarea la construcția noii școli din Liveni“. Desigur că, pe lîngă toate acestea, mai sînt și alte date care ilustrează antrenul elevilor uteciști în efortul depus pe frontul muncii patriotice. O nouă comedie românească pe ecrane ! In ciuda atîtor precedente dezamăgitoare, un public generos umple sălile cinematografelor, creditînd o dată în plus producția națională de filme artistice și, în egală măsură, genul comediei, cel veșnic iubit. Privit sub acest aspect, filmul lui Geo Saizescu se bucură, cred, de o particularitate ciudată : deși momentele de mare haz, de ilaritate debordantă, acele momente care „aruncă sala în aer" prin explozii de rîs, lipsesc aproape cu desăvîrșire, plutește totuși o bună dispozițe de la începutul și pînă la sfîrșitul peliculei, care întreține un tonus sănătos spectatorului. De unde și aprecierile blind binevoitoare ale acestuia, la finele filmului. „Astă-seară dansăm în familie“ nu este totuși un film slab, este poate chiar deasupra mediei comediilor muzicale din producția să și, pe alocuri, tinde intercătre marele film de comedie pe care îl așteptăm (cu atîta nerăbdare !) de mulți ani. De unde pleacă coborîșurile și suișurile filmului ? Cred că scenariul, în primul rînd, contribuie și la meritele și la defectele producției. Pentru că Ion Băieșu a asigurat savoarea replicilor, inteligența stilului și fantezia acțiunii (ceea ce ar fi partea pozitivă) unor eroi de duzină, elemente cu totul atipice pentru societatea noastră actuală, personajele anacronice (și aici este reproșul). Jocul fără cusur a doi mari interpreți de comedie, Dem Rădulescu și Sebastian Papaiani, demonstrează din nou vechea teză de mult acreditată, că cinematografia noastră dispune de elemente actoricești capabile să se compare cu celebre figuri comice ale cinematografului modern. De adăugat aici acuratețea unor roluri episodice, interpretate de Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Ioana Bulcă sau Draga Olteanu, ceea ce justifică mirarea noastră de a nu le vedea mai des solicitate să apară pe ecran. Pentru că deja am vorbit de distribuție, să amintim de Ștefan Mihăilescu - Brăila, Fory Etterle, Violeta Andrei și chiar de regizorul Geo Saizescu care și-a rezervat un rol destul de consistent, deși nu trebuie să rostească nici un cuvînt. Interpretarea e deci cusur, muzica semnată fără de Temistocle Popa e pe cale să lanseze un nou șlagăr, imaginea e frumoasă și colorată, peisajul — vorba unui personaj — e peisaj, există har atîta cît spuneam... Ce-i lipsește filmului ? Aș adăuga la faptul că personajele și activitatea lor de escroci sentimentali nu sînt proprii cotidianului românesc, o anumită strădanie a producătorilor de a trage o concluzie voit moralizatoare în a treia parte a filmului, de a băga în capul privitorului o teză pe care el o știe dinainte și anume că numai munca cinstită te scutește de încurcături . . . Și asta deranjează mult ! Dar ce ne facem cu vasta galerie de naivi, de gîsculițe, de proști sadea care pregătesc terenul celor doi logoci, nici de profesie ? Se cădea, admițînd deja pretextul filmului, ca cei doi s-o pățească rău nu prin jocul întîmplării . . . Trebuia demonstrat (desigur, nu didacticist) că societatea noastră exclude ca pe un corp străin, asemenea elemente parazite, tratîndu-le cu toată energia. Cu aceste bune și rele pe care le-am înregistrat succint, „Astă-seară dansăm în familie" se mulțumește cu condiția unui film amuzant, plăcut agreabil (ceea ce nu e prea puțin lucru), care se apropie, dar rămîne încă la o apreciabilă distanță, de marele film românesc de comedie, fie el muzical sau nu, pe care îl așteptăm cu încrederea și generozitatea de care vorbeam. DOREL SCHOR CRONICA FILMULUI Astă-seară dansăm in familie La propriu, lăcrămioarele învățăceilor. A învățăcelului de fapt. Ionel M. Patatu „dintr-all-a primară“ la școala din Orășeni Vale — Curtești a pus „de frumușeală" — cum formulează expediatorul sesizării — 3 lăcrămioare intr-o carte. Lăcrămioarele s-au vestejit dar lăsind filigran pe citeva foi. Despre cele ce se reclamă mai departe, lăsăm să se înțeleagă din răspunsul Inspectoratului școlar județean : Triv. înv Aurica Nechifor se face vinovată de dispoziția pe care dat-o în sensul că i-a spus eleavului că „ori plătește cartea pe care a murdărit-o prin presarea ilarilor în carte ori le mănîncă". In atare situație, copilul, sub impulsul fricii, a înghițit cele două (!) lăcrămioare. Pentru lipsa de tact pedagogic rov. înv. Aurica N. a fost pusă în discuția consiliului profesorilor și atenționată (?) asupra comportamentului său, atrăgîndu-i-se atenția (!) că la prima abatere va fi sancționată administrativ. După festiva zi de ieri, aceste lăcrămioare, pe o adresă precisă. Un buchet Se reclamă des de către diverși cetățeni, mici delicvente ... estetico - sentimentale , iurtuti de Hori. Intru confirmarea reclamațiilor, vă oferim, spre exemplificare, un buchet de... băieți, care „n-au putut justifica“ — iată eufemismul! — proveniența florilor pe care le aveau asupră-le : Valerică Sulic și Ion Dughiță (strada Pușkin 55), Lazăr Dorin (Pușkin, 63), Ion Cristea (Verona, 6) și chiar... Florinei Andrei (Luceafărul, 72). Stau și pe străzi cu nume frumoase flăcăii! Dar i-am prezentat aici ca să anunțăm și pe alții că florile au și ghimpi... publicitari ! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE 1.1.1. „Cheile Dornei“ Vatra Dornei angajează pentru Șantierul de turbă Poiana Stampei, la munci ușoare de zi, tineri și tinere de la vîrsta de 16 ani, precum și muncitori necalificați. - Pentru cariera de piatră Dornișoara, muncitori necalificați de la vîrsta de 18 ani împliniți. — Pentru izvoarele de apă minerală din zona Dornelor, tineri și tinere de la vîrsta de 18 ani. — La cariera Dornișoara și Șantierul de turbă Poiana Stampei se asigură masă la cantină contra cost și cazare gratuită. La izvoarele de apă minerală se asigură cazare gratuită. Salarizarea este în acord, conform H.C.M.914/1968. Cei interesați se pot adresa la I.I.L. „Cheile Dornei”, Vatra Dornei, str. 7 Noiembrie, nr. 49, telefon 104 sau 108 la serviciul personal, zilnic între orele 7-15. Combinatul siderurgic Galați recrutează imediat muncitori necalificați, avînd vîrsta între 18—40 ani, cu sau fără stagiul militar satisfăcut, pentru a fi calificați astfel : 1. Cursuri de specializare postliceală (H.C.M. 750) în meseriile : - ELECTRICIAN - LAMINATOR (absolvenții vor lucra la controlul calității produselor). Se primesc absolvenți de liceu teoretic. 2. Cursuri de calificare gradul I (H. C. M. 2105) în meseriile : - LĂCĂTUȘ ; - SUDOR; - STRUNGAR ; - MAȘINIST ; - TURNĂTOR FONTA ; - MANEVRANT ACAR. Se primesc candidați indiferent de nivelul studiilor de cultură generală absolvite. I ti ui] Fi 'ósigúrq'íóqte ;<&ndlfíiTé prevăzute delege. Informații suplimentare la serviciul învățămînt C.S.G., telefon 18300, interior 231. Uzina de oțeluri aliate î Târgoviște B-dul Castanilor, nr. 66 RECRUTEAZĂ candidați pentru școlile profesionale de zi cu durata de școlarizare de 2 și 3 ani, pentru următoarele meserii : curs de 2 ani curs de 3 ani - tratamentiști-termiști - oțelari - lăcătuși laminoare (laminatori) — forjori Pentru oțelari, tratamentiști-termiști și laminatori, cursurile se fac la Hunedoara, Reșița și Oțelul Roșu. Pentru forjori, la Reșița și Târgoviște. Se primesc absolvenți ai claselor a VIil-a și a X-a, școala generală, cu 18 ani împliniți la sfîrșitul anului 1971. înscrierile se fac zilnic la centrele de recrutare a forțelor de muncă din orașele Botoșani, Dorohoi și Săveni. Actele necesare pentru înscriere : - certificat de naștere (original și copie) ; - certificat (adeverință) de absolvire ; - buletin de analiza sîngelui ; - rezultat examen medical (radiologie pulmonară). Concursul de admitere constă în examen la: matematică și fizică — scris și oral. Dacă se recrutează 80 candidați, examenul va avea loc la Botoșani. Informații suplimentare se primesc de la centrele mai sus amintite și prin delegatul uzinei — Gheorghe Antonescu. MICA PUBLICITATE Pierdut legitimația de intrare în Uzinele textile .”Moldova“, pe numele Curteanu Theodora. O declar nulă.