Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-01-04 / nr. 3640
CLOPOTUL © PAGINA 2 la (Urmare din pagina I) Revelionul textiliștilor. Petrecerea e în toi. In mijlocul oamenilor, ca de obicei, maistrul Gheorghe Bagiu, secretarul comitetului de partid din fabrică, îl abordăm într-un moment mai „liber". — Ce impresie vă lasă anul 1972 ? — A fost un an greu, dar bun, întreprinderea a realizat o producție suplimentară de 45 tone de fire și 30 000 m.p. de țesături. In total, peste plan 8 milioane de lei.E de acord cu noi că deși cifrele nu-s altceva decit fapte dintr-un bilanț statistic, ele au totuși rolul de a releva plastic eforturile oamenilor, contribuția lor la ascensiunea uzinei). — Ce gînduri vă asaltează acum în prag de un nou ? întrebarea am adresat-o filatoarei E. Ianculescu din schimbul C, „sufletul“ unui grup de filatori care își dau gheș cu glume. — Ne putem lua de acum la întrecere cu alte întreprinderi, de talia noastră, din țară. Modernizarea filaturii care s-a încheiat, acum, în preajma Noului an, prin devansarea cu o lună de zile, ne dă posibilitatea să realizăm un fir de calitate bună, să prelucrăm materie primă indigenă (poliesteri), să ne sporim mult productivitatea. Anul 1972 a fost, pentru Uzinele textile, un an cu mari greutăți, dar și de mari succese, de satisfacții. Ceea ce își doresc acum oamenii, la celebrarea sosirii Noului an, este dobîndirea unor recorduri și mai mari în 1973. ...Am întîlnit, în fața meselor încărcate cu bucate, la revelionul textiliștilor, pe multe dintre țesătoarele a căror nume le-am găsit adeseori pe panourile de onoare ale întrecerii sub genericul „Zilnic de la fiecare război, cîte 3 metri de țesături peste plan“, inițiată de o inimoasă muncitoare Maria Chelaru , pe mulți dintre acei 38 de muncitori și maiștri care au primit în urmă cu cîteva zile Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii“ însemn al prețuirii eforturilor depuse pentru continua dezvoltare a fabricii. Ni s-a vorbit cu mult respect despre maistrul Vlad Georgescu și filatoarea Irina Oanea, distinși, în cinstea aniversării unui pătrar de secol de Republică, cu Ordinul Muncii clasa I, despre maiștrii Gheorghe Axinte, Petru Mîțu, Savel Gavril, Teodor Blanaru ș.a. care au pus o părticică din sufletul lor în modernizarea și utilarea filaturii, secție care poate concura acum cu tot ce e mai modern în această direcție. In cinstea acestor oameni, a succeselor de pînă acum și mai ales a celor viitoare s-au ciocnit, la interferența anilor, cupe de cleștar și s-au rostit calde urări de sănătate și fericire pentru textiliști și familiile lor. Cu gindul noile recorduri După datina străbună Trecuse o oră, poate o oră și jumătate de la sosirea Noului an — 1973. La ferestrele clubului mecanizatorilor din Coțușca, s-a oprit nu un plug cu 12 boi, ci un tractor de 65 de cai putere. Bradul împodobit sărbătorește, sclipea la lumina difuză ce se revărsa prin ferestrele largi, luminate. O surpriză de partid și combina Comitetul . S.M.A. ^“TP&aH.weTtl' eu nid peste acest amănunt, care să-i dispună pe toți participanții la revelion. — Au venit urătorii . Au venit urătorii... se grăbeau toți la geamuri să audă urarea tradițională de Anul nou. De pe tractor, șeful secției de mecanizare, Aurel Ignat, de la Miorcani, ce conduce una dintre secțiile fruntașe pe stațiune, a început arătura, „după datina din străbuni lăsată“. Fiecărei secții, dar mai cu seamă tractoriștilor li s-au adus calde felicitări pentru rezultatele anului 1972 și li s-au făcut urări spre mai mult, spre mai bine. Bineînțeles că urătorii n-au scăpat nici în seara de revelion prilejul să-i ironizeze pe chiulangii, indisciplinați și cei care au mai încercat în cursul anului ce a trecut „să are cu tractorul, o brazdă și un brăzdoi“, sau să facă lucrări de proastă calitate. — Urătorii — după cum e obiceiul — au fost apoi invitați de tovarășul Gheorghe Honciuc, directorul stațiunii să ciocnească împreună un pahar cu vin pentru realizările prezente și viitoare. — A fost cel mai frumos revelion din ultimii ani — ne-a declarat tovarășul Gheorghe Scutelnicu, secretarul comitetului de partid. Poate că la aceasta a contribuit și prezența colectivului de conducere, a tuturor celora care au muncit împreună un an de zile și au adunat rezultatele bune. Da, a fost cel mai frumos revelion, vor spune tractoriștii Dumitru Ozelinschi, Eugen Iordache, Vasile Dutcă, Simion Petreanu, șeful secției de mecanizare de la Rădăuți- Prut, Jenică Horodincă, mecanicii de atelier Gheorghe Nistorică și Gheorghe Gavril, și toți ceilalți mecanizatori care, împreună cu familiile lor, au petrecut noaptea de revelion în veselie și voie bună. Ore de voioșie Confecționerii botoșăneni au organizat sărbătorirea revelionului în spațiul parterului noii capacități de producție (în construcție încă), spațiu care va purta, nu peste mult timp, denumirea de magazia de produse finite a fabricii. S-a toastat aici — cu vin rubiniu și inimile deschise — pentru un vesel bilanț al anului ce s-a încheiat cu un plus de confecții peste prevederile planului de aproape 20 de milioane lei. S-a toastat însă, mai ales, pentru temelia de beton ce se va turna aici, în fabrică, în anul 1973, an de miez fierbinte al cincinalului. 1973 este pentru colectivul de muncă al Fabricii de confecții din Botoșani un adevărat examen, o replică contemporană la ceea ce a fost feri i planul de producție al noului an se prezintă cu o creștere de aproape un sfert de miliard de lei față de cel precedent. „In trimestrul I, ne spunea inginerul Nicolae Pasăre, directorul fabricii, vom realiza o producție aproape egală ca volum și valoare cu cea obținută în jumătate din anul 1972“. La mulți ani ! Chipurile nu mai au de astă dată cunoscuta încordare a zilelor obișnuite de muncă. Acești oameni care ciocnesc acum paharele, care fac glume și spun răvașe sunt temelia de nădejde a colectivului. Fiecare an a însemnat — pentru ei— și pentru fabrică o nouă cotă a revenirii, o perpetuă și rapidă ascendență. Și tehnologul Ion Crețu, și tehniciană Elvira Chirică, și muncitorul Gheorghe.M SAojiu,, și ajutoarea de maistru Maria Levărdă și mecanicul Vasilie Dănilă, și controlorul de calitate Constantin Berescu își au fiecare meritul lor în transformarea visurilor îndrăznețe în realitate, a planurilor colectivului în rezultate concrete și nu oricum ci dintre cele mai bune. Nu vrem să operăm acum cu cuvinte mari, dar e vorba la mijloc, fără îndoială, de acel inegalabil sentiment al iubirii de țară — trăit din vremuri imemorabile de către generațiile acestor meleaguri — ridicat însă acum pe alte planuri, pe alte cote ale dimensiunii timpului. La cumpăna dintre ani — infuzie de agitație. Se ciocnesc cupele pentru anul cel nou. Meniul e bogat și vinul bun. Orchestra (formată dintre muncitorii fabricii) îi zice cu foc. Se încing perinițele, horele. Un plugușor (în frunte cu Teodora Apalaghie de la C.T.C.) face confecționerilor o urare de sănătate, fericire și viață lungă. Nu lipsesc firește, nici aluziile la cei ce nu s-au ținut de treabă. Totul se ia acum sub formă de glumă, chiar dacă necazurile au fost mari. Necazurile să se ducă însă și ele odată cu anul vechi. Un nou an începe. Și, odată cu el, o nouă pagină se va înscrie în biografia economică a fabricii de confecții, care, începînd cu 1973 trece — prin proporțiile planului de producție repartizat — pe primele locuri între întreprinderile industriale ale județului nostru. O pagină, în introducerea căreia, se poate porni, credem, de la ceea ce și-au urat oamenii în noaptea acestui revelion ! An nou, an bun ! Să fie, cu adevărat bun, pe măsura marilor prefaceri pe care le trăiește întreaga țară ! Copălău ! Prezențe active în noaptea de revelion s căluții Gazdele primesc urătorii Tot ce au mai frumos tinerii... Cei care au participat la revelionul tineretului din Botoșani pot afirma, pe bună dreptate, că au petrecut aici frumoase clipe. Pe lângă cei peste 100 de participanți, la acest revelion au venit, ca invitați de onoare, și veselia, antrenul, dansul, voia bună, exuberanța — tot ce au mai frumos acești tineri cu puține revelioane la activ. Așa că, sala „Braseriei“ care îi găzduia, a devenit parcă neîncăpătoare. S-a cîntat, s-a toastat, s-a glumit — tineri între tineri s-au simțit cum bine ne dăm seama, în elementul lor. Programul serii a fost completat cu numeroase surprize și jocuri distractive. Concursul de dans a întrunit un număr apreciabil de participanți, care și-au demonstrat talentul în cele mai felurite ritmuri. Dar ritmul și tonul întregii unui alert și nopți a fost antrenant. Gîndurile celor tineri s-au îndreptat mai cu seamă spre anii care vor veni — sînt mulți la număr și frumoși. Prin a grija organizatorilor, sala fost ornată frumos, surprizele au fost de efect. Marea tombolă a revelionului a avut drept miză o sticlă de șampanie. Cîștigătorul avea să constate că aceasta era umplută cu lichid ceva mai... inofensiv, respectiv cu ceai. Răvașele și epigramele au completat cu o cantitate indispensabilă de acid și poantă prietenească frumusețea acestei seri, în concluzie, ritm alert și voie bună, care dorim să fie prefigurarea faptelor celor tineri în anul care de curînd a început. Veselie la Cinghinea și în acest an, hotărîtor pentru înfăptuirea sarcinilor actualului cincinal înainte de termen, peste 50 de cooperatori din brigada, totdeauna fruntașă, din satul Cinghinea — Ripiceni, condusă de cooperatorul Gheorghe Ichim, și-au dat întîlnire la revelion pentru a petrece împreună o noapte plină de veselie și voie bună. Ca de obicei, voia bună, optimismul robust au fost prezente și la acest revelion așa cum au fost prezente la fiecare din revelioanele organizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. La centrul de comună, în schimb, cei care au ținut să sărbătorească încheierea cu multe succese pe cel de-al doilea an al cincinalului, au fost de această dată tinerii. Printre ei nel Scraba, s-au aflat și CorMihai Tîrgovaț, Mihaela Dîrvaru, Maricica Rusu, care în 1972 s-au evidențiat în mod deosebit la munca cîmpului, au acordat un sprijin deosebit de prețios părinților la adunatul recoltelor. La acest important eveniment, o surpriză plăcută a constituit-o prezența mai vîrstnicului lor, Ioan Bănculescu, concetățean, care le-a urat tinerilor din Ripiceni „La mulți ani!“ și un viitor de aur așa cum partidul o dorește viitorului țării. Clipe de bucurie ne-au transmis corespondenții ziarului— Radiind bucuria împlinirilor, orașul de pe malurile Bașeului și-a întîmpinat Noul an 1973, cu optimismul și încrederea generată de succesele dobîndite, cu hotărîrea de a le spori în anul pe care l-am început. Reuniți în 6 revelioane colective (la restaurantul central, clubul sediul C.E.C., meșteșugarilor, la liceu și în școli) sau în intimitatea plăcută a căminelor lor, săvinenii au înălțat paharele, și odată cu ele gîndurile, năzuințele, aspirațiile lor pentru o viață prosperă, fericită. Sutele și miile de plugușoare „trase“ de căiuți jucăuși și urători inimoși au luat la rînd, casă cu casă, adresînd cinstitelor, ospitalierelor gazde tradiționala urare „La mulți ani !“. Fii de muncitori și țărani, elevi, studenți, tineri cooperatori au inundat străzile, curțile... cu larma lor veselă, „contagioasă“, manifestîndu-și și în acest fel neabătută dorință de a nu precupeți nimic pentru înfăptuirea îndrăznețelor planuri de viitor. 150 de familii de mineri și țărani cooperatori au petrecut seara de revelion, împreună, în sala căminului cultural din Rădăuți — Prut. A fost, într-adevăr, pentru toți cei prezenți, o noapte de neuitat și care s-a prelungit pînă spre ziuă — ne relatează corespondentul nostru voluntar Valerian Lungu. Celor care s-au remarcat în activitatea lor de fiecare zi organele locale le-au adresat felicitări, iar zecile și sutele de urători tradiționalele urări de Anul nou. Căiuții, caprele, mascații etc., care s-au perindat prin fața mesenilor, cîntecele și glumele ce s-au revărsat peste marea familie a celor vrednici, au menținut pe tot parcursul petrecerii atmosfera specifică tradiționalei sărbători de Anul nou.Dar și în sala căminului cultural din Miorcani, Anul nou 1973, s-a întîlnit cu voia bună, optimismul și încrederea celor care prin strădania lor au reușit să smulgă pămîntului în anul care a trecut, peste 40 tone de sfeclă de zahăr la hectar. Erau prezente și familiile țăranilor cooperatori Gheorghe Adam Lavric, Vasile Ursu, Silvia Iftimie, Mihai Focșa, Maria Băeșu și alți vrednici cooperatori. Ca și-n alți ani, potrivit unei tinere tradiții, zeci de familii de țărani cooperatori, mecanizatori și cadre didactice și tineri au întîmpinat Noul an 1973, în frumoasele revelioane organizate la școlile nr. 1 Avrămeni, Dimitrie Cantemir, Panaintoaia și Aurel Vlaicu, Ichimeni. Adunați în jurul meselor încărcate cu tot felul de bunătăți, cei prezenți au primit pînă spre ziuă tradiționalele plugușoare, căiuții, banda lui Jianu, întreaga suită a păstrătorilor șeștilor datini, pe care strămoi-am răsplătit cu mărinimie. Toastînd pentru succesele viitoare, primarul comunei Alexandru Baciu, președintele C.A.P. Aurel Vlaicu, Gr. Calistru, mecanizatorii Gh. Baciu, Constantin Crîșmaru au înălțat în sănătatea tuturor pahar, după pahar. IN PRIMELE MINUTE... Dorohoi ora 00,01. Secția de maternitate. La un minut după intrarea în Noul an a bătut la porțile vieții un cutezător dolofan, de 4,400 kg al doilea fecior al familei economistului Atodiresei, din Havîrna. Bucurîndu-se, cei care l-au întîmpinat i-au urat din toată inima tradiționalul „noroc și la mai mare“. Pe șoferul i Vasile Neamțu, de pe autosalvarea Spitalului unificat din Săveni, Anul nou l-a surprins în drum spre Manoleasa, mai precis spre domiciliul Ruxandei Luchian care, nu fără emoție, se pregătea să întîmpine noul urmaș. Fericitul eveniment s-a produs chiar în mașina salvării, care s-a dus, de urgență, la Spitalul din Săveni, unde noul-născut și fericita mamă s-au aflat în afara oricărui pericol. VINERI 5 IANUARIE 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 9.50 Pagini orchestrale din operetele lui Kawan. 10.00 Buletin de știri 10.05 Folclor muzical bănățean. 10.30 Harta țării la scara viitorului (emisiune pentru tinerii ascultători). Frontispicii pentru orașele de inlmne. 10.45 Gintă Sheila. 11.00 Huletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Litera și spiritul legii. 11.30 Fata din Carpați — piese corale de Ioan Chirescu. 12.00 Discul zilei : Luigi Ionescu. 12.15 Recital Hilde Gueden. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Poemele simfonice „Orfeu“ și „Idealuri“ de Liszt. 14.40 Ritmuri de fanfară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Radioancheta economică. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. 24.00 Buleti de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00—8.05 Program muzical de dimineață. 6.05 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. 8.05 Tot înainte. 8.20 Mari interpreți. 9.30 Buletin de știri. 10.00 Matineu teatral. 11.21 Mici piese instrumentale. 11.55 Știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Buletin de știri. 14.30 Odă limbii române. 15.30 Radio școală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Arii celebre din opere. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Album de muzică populară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Suite simfonice. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Mărturii contemporane. 19.50 Noapte bună copii! 20.00 Seară de operă. 22.30 Versuri și proză din publicațiile noastre. 22.50 Coruri de Gavril Galinescu. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Tribuna Internațională a Compozitorilor — Paris 1972. 23.40 Dansuri din Renaștere. 0.18 Simfonia a II-a în Do major de Nicolae Bureliu. 0.55—1.00 Buletin de știri. RADIO JOI 4 IANUARIE 9.00 Deschiderea emisiunii Telex. 9.05 România în lume. 9.35 O viață pentru o idee : Umberto Nobile (III) — reluare. 10.00 Curs de limbă rusă. Secția a 35-a. Prezintă conf. univ. dr. Victor pP!„oor Gina Vascenco. Rădulescu. 10.30 De la Alfa la Omega. Enciclopedie pentru elevi. 10.50 Telecinemateca : Domnul (reluare). 12.40 Reîntîlnire cu eroii reportajelor noastre (reluare). 13.00 Telejurnal. 13.15 Malineu de vacanță : 15.00 Lecții TV pentru lucrătorii din agricultură. • Lucrările de îngrijire la culturile de tomate în solarii și în cîmp, de la plantare la recoltare. 16.00—17.00 Teleșcoală. Geografia României. 17.30 Deschiderea emisiunii de după - amiază. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Cronica literară. Eugen Barbu : „Cu o torță nopții,"alergînd in fața Prezintă Ion Dodu Bălan. Redactor M. Rotaru. 19.00 Satul contemporan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Rîul... ramul. 20.15 Aplauze pentru români. „Brîulețul“ în dan reportaj Finlanfilmat realizat de Theodora Popescu, înfățișînd succesele ansamblului folcloric constănțean ■ la Festivalul internațional de la Tampere. 20.30 Pagini de umor : Aventuri în epoca de piatră. 21.20 Tinerii despre ei înșiși. „Singur într-un oraș mare“ — amhe ă • Ca-ntre prieteni — poșta emisiunii. 22.10 Vedete ale muzicii ușoare. VINERI 5 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Jocuri populare românești. 6.15 Actualitatea în agricultură. 6.20 Jocuri populare — continuare. 6.30 Radioprogram de formații utilitare. 7.00 Radiojurnal. 7.35 Raliul melodiilor. 8.00 închiderea emisiunii. 19.15 19.30 22.00 22.30 Program de seară 17.00 18.00 18.30 Cotidian sonor. Estudiantina. Pe coordonatele cincinalului. 18.40 Cîntecul care mi-e drag. Prelucrări corale. Pe portativul undelor, melodia preferată, in 21.45 Muzică ușoară compozitori români. de Radiojurnal. Melodii de pretutindeni. închiderea emisiunii. 23.00 I Cinema H Cinema S Cinema JOI 4 IANUARIE 1973 BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 , 14 , 16,10 18,20 , 20,30 : Săgeata căpitanului Ion ; BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 : Nici un om pentru camp Dietrich . DARABANI — Faclia, orele 18: Poveste de dragoste ; TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : 11 cunoașteți pe Urban ? LA VENT — Patria, orele 17 . 19 : Explozia albă , ȘTEFÂNEȘTI — Prutul, orele 18 : Eu, Francisk Skonna. Redacția nu răspunde de din program, eventualele modificări Cadru din filmul „Pădurea de mesteceni“