Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-01-04 / nr. 3640

CLOPOTUL © PAGINA 2 la (Urmare din pagina I) Revelionul textiliștilor. Pe­trecerea e în toi. In mijlocul oamenilor, ca de obicei, maistrul Gheorghe Bagiu, se­cretarul comitetului de partid din fabrică, îl abordăm în­­tr-un moment mai „liber". — Ce impresie vă lasă anul 1972 ? — A fost un an greu, dar bun, întreprinderea a reali­zat o producție suplimentară de 45 tone de fire și 30 000 m.p. de țesături. In total, peste plan 8 milioane de lei.­­E de acord cu noi că deși cifrele nu-s altceva decit fapte dintr-un bilanț statistic, ele au totuși rolul de a releva plastic eforturile oamenilor, contribuția lor la ascensiunea uzinei). — Ce gînduri vă asaltează acum în prag de un nou ? întrebarea am adresat-o fi­latoarei E. Ianculescu din schimbul C, „sufletul“ unui grup de filatori care își dau gheș cu glume. — Ne putem lua de acum la întrecere cu alte întreprin­deri, de talia noastră, din ța­ră. Modernizarea filaturii ca­re s-a încheiat, acum, în preajma Noului an, prin de­vansarea cu o lună de zile, ne dă posibilitatea să reali­zăm un fir de calitate bună, să prelucrăm materie primă indigenă (poliesteri), să ne sporim mult productivitatea. Anul 1972 a fost, pentru U­­zinele textile, un an cu mari greutăți, dar și de mari succe­se, de satisfacții. Ceea ce își doresc acum oamenii, la ce­lebrarea sosirii Noului an, este dobîndirea unor recor­duri și mai mari în 1973. ...Am întîlnit, în fața mese­lor încărcate cu bucate, la revelionul textiliștilor, pe multe dintre țesătoarele a că­ror nume le-am găsit adeseori pe panourile de onoare ale întrecerii sub genericul „Zil­nic de la fiecare război, cîte 3 metri de țesături peste plan“, inițiată de o inimoasă muncitoare Maria Chelaru , pe mulți dintre acei 38 de muncitori și maiștri care au primit în urmă cu cîteva zile Medalia „25 de ani de la pro­clamarea Republicii“ însemn al prețuirii eforturilor depuse pentru continua dezvoltare a fabricii. Ni s-a vorbit cu mult respect despre maistrul Vlad Georgescu și filatoarea Irina Oanea, distinși, în cinstea a­­niversării unui pătrar de secol de Republică, cu Ordinul Muncii clasa I, despre mai­ștrii Gheorghe Axinte, Petru Mîțu, Savel Gavril, Teodor Blanaru ș.a. care au pus o părticică din sufletul lor în modernizarea și utilarea fila­turii, secție care poate concura acum cu tot ce e mai modern în această direcție. In cinstea acestor oameni, a succeselor de pînă acum și mai ales a celor viitoare s-au ciocnit, la interferența anilor, cupe de cleștar și s-au rostit calde urări de sănătate și fe­ricire pentru textiliști și fa­miliile lor. Cu gindul noile recorduri După datina străbună Trecuse o oră, poate o oră și jumătate de la sosirea Nou­lui an — 1973. La ferestrele clubului mecanizatorilor din Coțușca, s-a oprit nu un plug cu 12 boi, ci un tractor de 65 de cai putere. Bradul îm­podobit sărbătorește, sclipea la lumina difuză ce se revărsa prin ferestrele largi, luminate. O surpriză­­ de partid și combina Comitetul . S.M.A. ^“TP&aH.weTtl' eu nid peste acest amănunt, care să-i dispună pe toți participanții la revelion. — Au venit urătorii . Au venit urătorii... se grăbeau toți la geamuri să audă urarea tradițională de Anul nou. De­ pe tractor, șeful secției de mecanizare, Aurel Ignat, de la Miorcani, ce conduce una dintre secțiile fruntașe pe stațiune, a început arătu­­ra, „după datina din străbuni lăsată“. Fiecărei secții, dar mai cu seamă tractoriștilor li s-au adus calde felicitări pen­tru rezultatele anului 1972 și li s-au făcut urări spre mai mult, spre mai bine. Bine­înțeles că urătorii n-au scăpat nici în seara de revelion pri­lejul să-i ironizeze pe chiu­langii, indisciplinați și cei ca­re au mai încercat în cursul anului ce a trecut „să are cu tractorul, o brazdă și­ un brăz­­doi“, sau să facă lucrări de proastă calitate. — Urătorii — după cum e obiceiul — au fost apoi invi­tați de tovarășul Gheorghe Honciuc, directorul stațiunii să ciocnească împreună un pahar cu vin pentru realiză­rile prezente și viitoare. — A fost cel mai frumos revelion din ultimii ani — ne-a declarat tovarășul Gheor­ghe Scutelnicu, secretarul co­mitetului de partid. Poate că la aceasta a contribuit și pre­zența colectivului de conduce­re, a tuturor celora care au muncit împreună un an de zi­le și au adunat rezultatele bune. Da, a fost cel mai frumos revelion, vor spune tractoriș­tii Dumitru Ozelinschi, Eu­gen Iord­ache, Vasile Dutcă, Simion Petreanu, șeful secției de mecanizare de la Rădăuți- Prut, Jenică Horodincă, me­canicii de atelier Gheorghe Nistorică și Gheorghe Gavril, și toți ceilalți mecanizatori care, împreună cu familiile lor, au petrecut noaptea de revelion în veselie și voie bună. Ore de voioșie Confecționerii botoșăneni au organizat sărbătorirea re­velionului în spațiul parteru­lui noii capacități de producție (în construcție încă), spațiu care va purta, nu peste mult timp, denumirea de magazia de produse finite a fabricii. S-a toastat aici — cu vin rubiniu și inimile deschise — pentru un vesel bilanț al a­­nului ce s-a încheiat cu un plus de confecții peste preve­derile planului de aproape 20 de milioane lei. S-a toastat însă, mai ales, pentru temelia de beton ce se va turna aici, în fabrică, în anul 1973, an de miez fierbinte al cincinalului. 1973 este pentru colectivul de muncă al Fabricii de con­fecții din Botoșani un adevă­rat examen, o replică contem­porană la ceea ce a fost feri i planul de producție al noului an se prezintă cu o creștere de aproape un sfert de miliard de lei față de cel precedent. „In trimestrul I, ne spunea inginerul Nicolae Pasăre, di­rectorul fabricii, vom realiza o producție aproape egală ca volum și valoare cu cea obți­nută în jumătate din anul 1972“. La mulți ani ! Chipurile nu mai au de astă dată cunoscuta încordare a zilelor obișnuite de muncă. Acești oameni care ciocnesc acum paharele, care fac glu­me și spun răvașe sunt teme­lia de nădejde a colectivului. Fiecare an a însemnat — pen­tru ei— și pentru fabrică o nouă cotă a revenirii, o perpetuă și rapidă ascendență. Și tehnolo­gul Ion Crețu, și tehniciană Elvira Chirică, și muncitorul Gheorghe­.M­ SAojiu,, și ajutoa­rea de maistru Maria Levărdă și mecanicul Vasilie Dănilă, și controlorul de calitate Con­stantin Berescu își au fiecare meritul lor în transformarea visurilor îndrăznețe în reali­tate, a planurilor colectivului în rezultate concrete și nu ori­cum ci dintre cele mai bu­ne. Nu vrem să operăm acum cu cuvinte mari, dar e vorba la mijloc, fără îndoială, de acel inegalabil sentiment al iubirii de țară — trăit din vremuri imemorabile de către generațiile acestor meleaguri — ridicat însă acum pe alte planuri, pe alte cote ale di­mensiunii timpului. La cumpăna dintre ani — infuzie de agitație. Se cioc­nesc cupele pentru anul cel nou. Meniul e bogat și vinul bun. Orchestra (formată din­tre muncitorii fabricii) îi zice cu foc. Se încing perinițele, horele. Un plugușor (în frunte cu Teodora Apalaghie de la C.T.C.) face confecționerilor o urare de sănătate, fericire și viață lungă. Nu lipsesc firește, nici aluziile la cei ce nu s-au ți­nut de treabă. Totul se ia acum sub formă de glumă, chiar dacă necazurile au fost mari. Necazurile să se ducă însă și ele odată cu anul vechi. Un nou an începe. Și, odată cu el, o nouă pagină se va înscrie în biografia economică a fabri­cii de confecții, care, înce­­pînd cu 1973 trece — prin proporțiile planului de pro­ducție repartizat — pe pri­mele locuri între­ întreprinde­rile industriale ale județului nostru. O pagină, în introdu­cerea căreia, se poate porni, credem, de la ceea ce și-au urat oamenii în noaptea a­­cestui revelion ! An nou, an bun ! Să fie, cu adevărat bun, pe măsura marilor prefaceri pe care le trăiește întreaga țară ! Copălău ! Prezențe active în noaptea de revelion s căluții Gazdele primesc urătorii Tot ce au mai frumos tinerii... Cei care au participat la revelionul tineretului din Botoșani pot afirma, pe bună dreptate, că au petrecut aici frumoase clipe. Pe lângă cei peste 100 de participanți, la a­­cest revelion au venit, ca invitați de onoare, și ve­selia, antrenul, dansul, voia bună, exuberanța — tot ce au mai frumos a­­cești tineri cu puține re­­velioane la activ. Așa că, sala „Braseriei“ care îi găzduia, a devenit parcă neîncăpătoare. S-a cîntat, s-a toastat, s-a glumit — tineri între tineri s-au simțit cum bine ne dăm seama, în­ elementul lor. Programul serii a fost completat cu numeroase surprize și jocuri dis­tractive. Concursul de dans a întrunit un număr apreciabil de participanți, care și-au demonstrat ta­lentul în cele mai felurite ritmuri. Dar ritmul și to­nul întregii unui alert și nopți a fost antrenant. Gîndurile celor tineri s-au îndreptat mai cu sea­mă spre anii care vor veni — sînt mulți la nu­măr și frumoși. Prin a grija organizatorilor, sala fost ornată frumos, surprizele au fost de e­­fect. Marea tombolă a re­velionului a avut drept miză o sticlă de șam­panie. Cîștigătorul avea să constate că aceasta era umplută cu lichid ceva mai... inofensiv, respec­tiv cu ceai. Răvașele și epigramele au completat cu o cantitate indispensa­bilă de acid și poantă prietenească frumusețea acestei seri, în concluzie, ritm alert și voie bună, care dorim să fie prefigu­rarea faptelor celor tineri în anul care de curînd a început. Veselie la Cinghinea și în acest an, hotărîtor pentru înfăptuirea sarcinilor actualului cincinal înainte de termen, peste 50 de coopera­tori din brigada, totdeauna fruntașă, din satul Cinghinea — Ripiceni, condusă de co­operatorul Gheorghe Ichim, și-au dat întîlnire la revelion pentru a petrece împreună o noapte plină de veselie și voie bună. Ca de obicei, voia bu­nă, optimismul robust au fost prezente și la acest reve­lion așa cum au fost prezente la fiecare din revelioanele organizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. La centrul de comună, în schimb, cei care au ținut să sărbătorească încheierea cu multe succese pe cel de-al doilea an al cincinalului, au fost de această dată tinerii. Printre ei nel Scraba, s-au aflat și Cor­Mihai Tîrgovaț, Mihaela Dîrvaru, Maricica Ru­­su, care în 1972 s-au evidențiat în mod deosebit la munca cîmpului, au acordat un spri­jin deosebit de prețios părin­ților la adunatul recoltelor. La acest important eveni­ment, o surpriză plăcută a constituit-o prezența mai vîrstnicului lor, Ioan Băncu­­lescu, concetățean, care le-a urat tinerilor din Ripiceni „La mulți ani!“ și un viitor de aur așa cum partidul o do­rește viitorului țării. Clipe de bucurie ne-au transmis corespondenții ziaru­lui— Radiind bucuria împliniri­lor, orașul de pe malurile Ba­­șeul­ui și-a întîmpinat Noul an 1973, cu optimismul și încre­derea generată de succesele dobîndite, cu hotărîrea de a le spori în anul pe care l-am început. Reuniți în 6 revelioane co­lective (la restaurantul cen­tral, clubul sediul C.E.C., meșteșugarilor, la liceu și în școli) sau în intimitatea plă­cută a căminelor lor, săvine­­nii au înălțat paharele, și o­­dată cu ele gîndurile, năzu­ințele, aspirațiile lor pentru o viață prosperă, fericită. Sutele și miile de plugușoa­re „trase“ de căiuți jucăuși și urători inimoși au luat la rînd, casă cu casă, adresînd cinstitelor, ospitalierelor gaz­de tradiționala urare „La mulți ani !“. Fii de muncitori și țărani, elevi, studenți, tineri cooperatori au inundat stră­zile, curțile... cu larma lor veselă, „contagioasă“, mani­­festîndu-și și în acest fel neabătută dorință de a nu precupeți nimic pentru înfăp­tuirea îndrăznețelor planuri de viitor. 150 de familii de mineri și țărani cooperatori au petrecut seara de revelion, împreună, în sala căminului cultural din Rădăuți — Prut. A fost, în­­tr-adevăr, pentru toți cei pre­zenți, o noapte de neuitat și care s-a prelungit pînă spre ziuă — ne relatează corespon­dentul nostru voluntar Vale­rian Lungu. Celor care s-au remarcat în activitatea lor de fiecare zi organele locale le-au adresat felicitări, iar zecile și sutele de urători tra­diționalele urări de Anul nou. Căiuții, caprele, mascații etc., care s-au perindat prin fața mesenilor, cîntecele și glumele ce s-au revărsat peste marea familie a celor vrednici, au menținut pe tot parcursul pe­trecerii atmosfera specifică tradiționalei sărbători de A­­nul nou.D­­ar și în sala căminului cultu­ral din Miorcani, Anul nou 1973, s-a întîlnit cu voia bu­nă, optimismul și încrederea celor care prin strădania lor au reușit să smulgă pămîntu­­lui în anul care a trecut, peste 40 tone de sfeclă de za­hăr la hectar. Erau prezente și familiile țăranilor coopera­tori Gheorghe Adam Lavric, Vasile Ursu, Silvia Iftimie, Mihai Focșa, Maria Băeșu și alți vrednici cooperatori. Ca și-n alți ani, potrivit u­­nei tinere tradiții, zeci de fa­milii de țărani cooperatori, mecanizatori și cadre didacti­ce și tineri au întîmpinat Noul an 1973, în frumoasele reve­lioane organizate la școlile nr. 1 Avrămeni, Dimitrie Cante­­mir, Panaintoaia și Aurel Vlaicu, Ichimeni. Adunați în jurul meselor încărcate cu tot felul de bunătăți, cei prezenți au primit pînă spre ziuă tra­diționalele plugușoare, căiu­ții, banda lui Jianu, întreaga suită a păstrătorilor șeștilor datini, pe care strămo­i-am răsplătit cu mărinimie. Toastînd pentru succesele viitoare, primarul comunei A­­lexandru Baciu, președintele C.A.P. Aurel Vlaicu, Gr. Ca­­listru, mecanizatorii Gh. Ba­ciu, Constantin Crîșmaru au înălțat în sănătatea tuturor pahar, după pahar. IN PRIMELE MINUTE... Dorohoi ora 00,01. Secția de maternitate. La un minut du­pă intrarea în Noul an a bă­tut la porțile vieții un cute­zător dolofan, de 4,400 kg al doilea fecior al familei eco­nomistului Atodiresei, din Ha­­vîrna. Bucurîndu-se, cei care l-au întîmpinat i-au urat din toată inima tradiționalul „no­roc și la mai mare“. Pe șoferul­­ i­ Vasile Neamțu, de pe autosalvarea Spitalului unificat din Săveni, Anul nou l-a surprins în drum spre Manoleasa, mai precis spre domiciliul Ruxandei Luchian care, nu fără emoție, se pre­gătea să întîmpine noul ur­maș. Fericitul eveniment s-a produs chiar în mașina salvă­rii, care s-a dus, de urgență, la Spitalul din Săveni, unde noul-născut și fericita mamă s-au aflat în afara oricărui pericol. VINERI 5 IANUARIE 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 9.50 Pagini orchestrale din operetele lui Kawan. 10.00 Buletin de știri 10.05 Folclor muzical bănă­țean. 10.30 Harta țării la scara viitorului (emisiune pentru tinerii ascul­tători). Frontispicii pentru orașele de inlmne. 10.45 Gintă Sheila. 11.00 Huletin de știri. 11.05 Din muzica popoare­lor. 11.15 Litera și spiritul legii. 11.30 Fata din C­arpați — piese corale de Ioan Chirescu. 12.00 Discul zilei : Luigi Io­­nescu. 12.15 Recital Hilde Gue­­den. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră coti­diană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Poemele simfonice „Orfeu“ și „Idealuri“ de Liszt. 14.40 Ritmuri de fanfară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Radioancheta econo­mică. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii prefe­rate. 20.45 Consemnări. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. 24.00 Bulet­i de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00—8.05 Program muzical de dimineață. 6.05 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. 8.05 Tot înainte. 8.20 Mari interpreți. 9.30 Buletin de știri. 10.00 Matineu teatral. 11.21 Mici piese instrumen­tale. 11.55 Știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 13.00 Radiojurnal. 14.00 Buletin de știri. 14.30 Odă limbii române. 15.30 Radio școală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Arii celebre din opere. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Album de muzică populară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Suite simfonice. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Mărturii contem­porane. 19.50 Noapte bună copii! 20.00 Seară de operă. 22.30 Versuri și proză din publicațiile noastre. 22.50 Coruri de Gavril Gali­­nescu. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Tribuna Internațio­nală a Compozitorilor — Paris 1972. 23.40 Dansuri din Renaș­tere. 0.18 Simfonia a II-a în Do major de Nicolae Bur­­eliu. 0.55—1.00 Buletin de știri. RADIO JOI 4 IANUARIE 9.00 Deschiderea emisiunii Telex. 9.05 România în lume. 9.35 O viață pentru o idee : Umberto Nobile (III) — reluare. 10.00 Curs de limbă rusă. S­ecția a 35-a. Prezintă conf. univ. dr. Victor pP­!„o­or Gina Vascenco. Rădu­­lescu. 10.30 D­e la Alfa la Omega. Enciclopedie pentru elevi. 10.50 Telecinem­ateca : Domnul (reluare). 12.40 Reîntîlnire cu eroii reportajelor noastre (reluare). 13.00 Telejurnal. 13.15 Malineu de vacanță : 15.00 Lecții TV­ pentru lu­crătorii din agricul­tură. • Lucrările de îngri­jire la culturile de tomate în solarii și în cîmp, de la plantare la recoltare. 16.00—17.00 Teleșcoală. Geografia României. 17.30 Deschiderea emisiunii de după - amiază. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Cronica literară. Eugen Barbu : „Cu o torță nopții,"alergînd in fața Prezintă Ion Dodu Bă­lan. Redactor M. Ro­­taru. 19.00 Satul contemporan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Rîul... ramul. 20.15 Aplauze pentru ro­mâni. „Brîulețul“ în da­n reportaj Finlan­filmat realizat de Theodora Popescu, înfățișînd succesele ansamblului folcloric constănțean ■ la Festivalul interna­țional de la Tampere. 20.30 Pagini de umor : A­­venturi în epoca de piatră. 21.20 Tinerii despre ei în­­șiși.­­ „Singur într-un oraș mare“ — am­he­ ă • Ca-ntre prieteni — poșta emisiunii. 22.10 Vedete ale muzicii u­­șoare. VINERI 5 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Jocuri populare ro­mânești. 6.15 Actualitatea în agri­cultură. 6.20 Jocuri populare — continuare. 6.30 Radioprogram de formații utilitare. 7.00 Radiojurnal. 7.35 Raliul melodiilor. 8.00 închiderea emisiunii. 19.15 19.30 22.00 22.30 Program de seară 17.00 18.00 18.30 Cotidian sonor. Estudiantina. Pe coordonatele cin­cinalului. 18.40 Cîntecul care mi-e drag. Prelucrări corale. Pe portativul unde­lor, melodia preferată, in­ 21.45 Muzică ușoară compozitori români. de Radiojurnal. Melodii de pretutin­deni. închiderea emisiunii. 23.00 I Cinema H Cinema S Cinema JOI 4 IANUARIE 1973 BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 , 14 , 16,10 18,20 , 20,30 : Săgeata căpitanului Ion ; BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 : Nici un om pentru camp Dietrich . DARABANI — Faclia, orele 18: Poveste de dragoste ; TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : 11 cunoașteți pe Urban ? LA VENT — Patria, orele 17 . 19 : Explozia albă , ȘTEFÂNEȘTI — Prutul, orele 18 : Eu, Francisk Sko­­nna. Redacția nu răspunde de din program, eventualele modificări Cadru din filmul „Pădurea de mesteceni“

Next