Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-22 / nr. 3706
în dezbatere publică, proiectul Legii cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar PENTRU O FERMĂ DISCIPLINĂ FINANCIARĂ înființarea unui organism al puterii de stat la cel mai înalt nivel, care să exercite rolul de controlor al activității financiare, se impunea ca o strictă necesitate în condițiile edificării amplului program al societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. că, instaurarea Aceasta pentru unei ferme discipline financiare, începînd de la organele administrative centrale și pînâ la nivelul cel mai inferior, datorită unei orientări neunitare, era frustată de numeroase paralelisme, suprapuneri de atribuții în domeniul controlului de specialitate. Astfel, forțele controloare fiind dispersate și de multe ori diferite în metodă și concepție, în gospodărirea mijloacelor materiale și financiare, în gestiunea economică, în respectarea echilibrului financiar, monetar și valutar al economiei naționale, gradul de responsabilitate cu care se acționa nu era întotdeauna suficient de ridicat, ceea ce conducea și la însemnate pagube. în unele cazuri chiar, așa cum reieșea din raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a partidului din iulie 1972, se încercau tendințe de ieșire de sub controlul financiar, ceea ce, față de nivelul general atins de conștiința partidului și poporului nostru, nu se poate califica decît ca un act contrarevoluționar. (Poate că o expunere de motive mai amplă, o dezbatere mai la obiect a proiectului supus atenției ar fi reliefat mai pregnant necesitatea înființării acestui înalt organism). Proiectul legii aflate în dezbatere publică, pe baza căreia se va înființa și-și va desfășura activitatea înaltul organism, asigură, după părerea mea, un control financiar unitar, capabil să înlăture toate deficiențele mai sus amintite, să instaureze o fermă disciplină financiară la toate nivelele. Semnalez însă, cu acest prilej, necesitatea îmbunătățirii prevederilor cuprinse în două articole ale proiectului și anume : art. 8, litera d și art. 41, în articolul 8, cu privire la atribuțiile jurisdicționale ale Curții Superioare de Control Financiar, la litera d se spune : „judecă contestațiile privind pagubele stabilite prin decizii de imputare emise potrivit prevederilor Codului Muncii, pe seama conducătorului unității socialiste cu personalitate juridică, singur sau împreună cu alte persoane, atunci cînd pagubele au o valoare mai mare de 20.000 lei“. Sînt de părere că judecarea acestor contestații să fie trecută la instanțele judecătorești locale, întrucît administrarea probelor în fața Curții Superioare de Control Financiar necesită cheltuieli de deplasare, precum și lipsa din producție, atît a celor în cauză, cît și a eventualilor martori. Sau, o altă cale de rezolvare a situației ar fi ridicarea cotei minime a pagubelor, de la 20.000 lei la o sumă mai importantă. Am în vedere, în acest sens și faptul că, cel puțin la începutul activității noului organism, numărul contestațiilor de natura respectivă ar putea fi destul de ridicat, ceea ce ar aglomera, în detrimentul unei rezolvări operative, munca la nivelul Curții Superioare de Control Financiar. In art. 41 se arată : „personalul de specialitate" este alcătuit din controlori financiari de stat, magistrați și procurori“. Consider necesar ca, în cadrul personalului Curții Superioare de Control Financiar să fie cuprinse și cadre tehnice de specialitate. Oricît de multilateral pregătit ar fi un economist sau un jurist, acesta nu va putea soluționa cu exigență marea complexitate și diversitate a spețelor ce urmează a figura în atribuțiile Curții Superioare de Control Financiar. AUREL URSULEANU șeful Corpului unic de control financiar intern al județului Botoșani Vremea la Botoșani SER!. La ora 8, temperatura aerului oscila între minus 3 grade la Botoșani și Răuseni și minus 2 grade la Dorohoi și Avrămeni. Grosimea stratului de zăpadă la Botoșani 24 cm, Avrămeni 13 era: Dorohoi 10 cm, Răuseni 8 cm. AZI: Vreme relativ caldă, cu cerul mai mult noros, în special în partea nordică, unde se vor semnala precipitații slabe, temporare, sub formă de burniță și ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul vest, nord-vest. Temperatura aerului în ușoară creștere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 și plus 3 grade, iar maximele între plus 6 și 10 grade. O chestiune facultativă ? (Urmare din pag 1) Virginia Bălășescu din schimbul B și Eleva Huminiuc din schimbul C, de la faza de canetat care au realizat normele numai în proporție de 87, 88 și 97 la sută. Nerealizarea planului cu cîteva procente, în contextul efortului întregului colectiv pentru depășirea sarcinilor maximale, denotă că unele dau dovadă, pur și muncitoare simplu, de lipsă de seriozitate, de lipsă de respect pentru colectivul din care fac parte. Aici ar trebui să intervină organizația de tineret ca prin discuții de la om la om, prin lămurirea lucrătoarelor asupra însemnătății unui procent din planul secției care are numai aparent o valoare mică, să trezească interesul fiecărei muncitoare pentru realizarea integrală a normelor și depășirea lor. Inspectoratul județean pentru controlul semințelor și materialului săditor : Inginera Cornelia Boancă, lucrînd în sectorul pentru determinarea germinației Fotografia : T. APETREI Navetiști și... navetiști Există niște locuitori ai comunelor apropiate Botoșanilor, cărora li se zice, global , navetiști. Aceștia locuiesc În comună, acolo își au familiile și gospodăria, iar ei muncesc prin alte părți. Timpul lor se consumă între locul unde dorm, drumul pe care îl parcurg zilnic și locul de muncă. Nu avem cunoștință cît de numeroși sunt aceștia, nici nu ne-am propus să aflăm pentru că pe cei pe care îi aducem în discuție acum reprezintă o parte destul de numeroasă din această așa-zisă categorie navetiștilor, și anume, ne vom a ocupa de cei care nici nu participă la viața comunei și, pe de altă parte, fac greutăți celor cu care locuiesc împreună. în comuna Nicșeni, aproximativ 90 - 100 de persoane lucrează pe la Botoșani, Cătămărăști, Bucecea și prin alte părți. Sunt destul de mulți, după opinia noastră, navetiștii din această comună. O bună parte dintre membrii de partid, care sunt și ei navetiști, nu și-au făcut mutația și nu participă la viața de organizație nici la locul de muncă și nici în comună. „îmi este destul de neplăcut să dau asemenea exemple, ne spunea secretarul comitetului comunal de partid, Silvia Calistru, întîmpinăm nenumărate greutăți și sintem duși cu vorba atunci cînd îi chemăm'''pe ■ [UNK]acești oameni nu la acțiuni deosebite, ci la rezolvarea unor obligații pe care le au ca locuitori ai comunei. Așa sînt : Gheorghe Huminiuc, T. Haplău din Dorobanți, Mircea Prisăcaru, Mihai Gh. Cojocaru din Nicșeni. Pare de necrezut, dar așa se întîmplă, acești oameni mai au încă curajul, de fapt ar trebui să spunem tupeul, să vină și să solicite diverse favoruri din partea consiliului după ce că nu ne ajută în nici un fel, mai mult ne încurcă". La Roma, lucrurile stau cu totul altfel, adică așa cum ar trebui să fie oriunde. Primarul comunei, Mihai Lungu, pe care l-am rugat să ne împărtășească eventualele greutăți pricinuite de către navetiștii Cum răspund solicitărilor comunei unii frați din orașe care salalocuiesc la sate de tipul celor întîlniți în comuna vecină, Nicșeni, ne-a spus : „Navetiștii noștri muncesc bine, sînt cazuri cînd ei nu pot lua parte la chemările noastre, aceste cazuri sînt foarte bine motivate, și atunci participă familiile acestora. Dar de obicei toți își fac datoria față de comună, ne sprijină. Suntem , necăjiți că nu putem și noi să-i ajutăm mai mult pe ei, mai ales în ce privește transportul , să aibă cu ce să meargă sigur și la timp la locul de muncă și cu ce să se întoarcă la vreme acasă“. Cei din Stăuceni, ne referim la navetiști, au găsit formula magică pentru a evita participarea la chemările consiliului popular comunal . ..Noi și așa pierdem destul timp cu drumul, i-am mai lăsați-ne în pace !“. Dacă n-am ști că spre deosebire de alte comune, la Stăuceni, este în general rezolvată problema transportului în comun, poate i-am crede pe „osteniții“ navetiști, care de trudiți ce sunt cum ajung în sat, trag la bufet unde-și cheltuiesc toți banii și apoi otrăviți de băutură își bat soțiile și copiii. Așa procedează Gheorghe C. Solonaru care lucrează la F.U.P.S., căsătorit, cu patru copii, nu și-a executat contribuția în muncă pe 1972. Lazăr D. Burlă, muncește la „Piscicola”, e șofer. S-a căsătorit în toamna anului trecut, și-a alungat soția și în locul ei a adus o cetățeană din Tocileni pe care o maltratează. Are de plătit mai multe amenzi de la locul de muncă, iar unele de pe vremea cînd făcea armată. Nu e cazul să discutăm cum participă la viața comunei. Constantin Gh. Țipișcan nu are comportare urîtă în familie dar nu-și plătește datoriile față de comună. Gheorghe Ccrează la Fabrica Bereu, lude zahăr din Bucecea. Pentru că nu și-a efectuat contribuția în muncă și nici impozitul nu și l-a plătit, organele de conducere ale comunei au făcut o adresă către fabrică, la care nu s-a primit nici o confirmare (să fie fabrica „complice" cu Bereu ?). Și Mihai Prozăreschi, lucrează la I.J.C.M., face greutăți conducerii comunei Stăuceni. Comite scandaluri atunci cînd este anunțat să facă anumite contracte, refuză să-și achite obligațiile față de stat, nu respectă regulile și normele comunei, în fața unor asemenea situații răminem fără replică. Mai trebuie să demonstrăm că aceste existențe nu-și pierd timpul cu drumul ci și-l irosesc aiurea pricinuind neplăceri familiilor lor și colectivității în care trăiesc ? Conducerile întreprinderilor unde lucrează aceștia au datoria de a sprijini activ solicitările comunei și de a face totul pentru ca aceștia să fie aduși pe drumul cel bun. Societatea noastră nu îngăduie și nu tolerează nimănui nici o abatere de la normele conduitei pe care noi le-am elaborat. A. MOCANU Unii salariați de la I.G.C.L. Botoșani printre care Mihai Constantinescu, Tecla Croitoru, Antonela Haras, Elena Vlădeanu, Doina Iacob, Lucia Niculai și Mihai Burac au refuzat sa participe la acțiunea de deszăpezire la care au luat parte ceilalți salariați ai întreprinderii. Criticați la gazeta de perete au ripostat ..vehement“, rupînd articolul. Spuse unul, nu-i importă Auzind de dumnealor și că astfel se comporta „Oamenii zăpezilor“. Acolo unde cresc trufandalele (Urmare din pagina I) colă, în majoritate femei, știu ce au de făcut, știu să muncească și mai înseamnă că șeful fermei își cunoaște oamenii. „ ... am pornit bine“ înseamnă că pînă în prezent importante suprafețe cu ceapă verde, ridichi, varză timpurie, ardei grași, spanac, au răsărit fie în răsadniță, fie în cîmp, și așteaptă eliberarea de sub imperiul imaculat al iernii. Poate ar trebui să prezentăm cîteva date pentru demonstra ce loc ocupă acest sector legumicol în ansamablul cooperativei de la Costești, demostrînd totodată ce ne-am oprit și de ce scriem despre acești oameni de și despre aceste locuri. Să reținem că suprafața pe care muncesc bărbații și femeile conduși de Gabriela Bunea reprezintă cam 4 la sută din aria C.A.P., iar veniturile pe care le-au adus sunt mai mari de 25 la sută din total. „în acest an, ne-a spus fermiera, ne-am propus ca sectorul nostru să contribuie la totalul veniturilor obținute în agricultura cooperativei cu peste 30 de procente“. — Dintre cele șase ferme legumicole din preajma orașului Botoșani, Costeștii se află printre primele în ce privește furnizarea legumelor pe piața municipiului. Ce v-ați propus să realizați, împreună cu colectivul pe care îl conduceți, tovarășă ing. Gabriela Bunea, în lunile următoare și, eventual, în anii următori ? — Ne-am propus ca pe la 20 aprilie să începem livrarea trufandalelor pe piața din Botoșani : ridichi de lună, ceapă verde, marole, spanac, mărar, pătrunjel și altele. Ne preocupă și problema conservării tomatelor și a castraveților, iar intr-o perspectivă mai îndepărtată, adică începînd de anul viitor, vom pune un accent deosebit pe intensifiarea culturii legumelor, va trebui, an de an, să obținem producții tot mai însemnate. De pe șosea, deslușesc cu greu ținutul de muncă al legumicultorilor, abundenta zăpadă ce a căzut s-a insinuat în contururi iar culorile au fost aduse la același numitor : imensitatea albă a cîmpului. Peste 30-40 de zile vor pleca de aici primele transporturi de legume care adunate și calculate precis vor trebui să aducă cooperativei, pînă la sfîrșitul anului, un milion treizeci și șapte de mii o sută lei venituri. . CLOPOTUL • PAGINA 3 Botoșani» Export (Urmare din pagina I) uzine nu s-au fabricat produse în contul contractelor încheiate destinate exportului, în valoare de circa 425 mii lei valută, fapt ce va crea dificultăți în realizarea contractelor cu scadențe de livrare în acest trimestru. Realizarea planului de export intr-un procent scăzut de către F. C. Botoșani va influența realizarea planului pe întregul an. La această unitate, partenerul extern nu aduce la timp materia primă necesară iar produsele finite nu se ridică pe măsura fabricării lor, așa cum prevede contractul. Datorită modificării graficului de livrare, nici Întreprinderea de plante medicinale nu realizează planul la export, deși dispune de produse de calitate, ceea ce va influența cheltuielile de circulație cu dobînzi plătite peste cele planificate. Nelivrarea produselor din stoc destinate exportului, are consecințe negative asupra rezultatelor financiare. Uzinele textile „Moldova“ și Fabrica de Botoșani, confecții la începutul lunii martie, depășesc creditele pentru activitatea de comerț exterior de peste trei ori, fapt ce va încărca prețul de cost nejustificat cu dobînzile bancare suportate, în afara prevederilor de plan. Un aspect mai negativ se înregistrează la Fabrica de confecții Botoșani, care la 28 februarie 1973 are 13 facturi în sumă de peste 8,6 milioane lei mai vechi de 60 zile, și la care suportă dobînzi de 12 la sută, iar rentabilitatea la export este de 10 la sută conform H.C.M. 460/1970. Deci, aspectul financiar al activității de export trebuie să fie analizat cu mai multă profunzime de unitățile producătoare și de organele lor tutelare, pentru a se evita înregistrarea unor cheltuieli, care duc la diminuarea eficienței exportului. Să reducem cel puțin cheltuielile interne la strictul necesar, pentru a contracara influențele negative ale „fluctuației de prețuri, de devalorizări și revalorizări de monede, ca urmare a crizei sistemului valutar al țărilor capitaliste", așa după cum rezultă din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara din 28 februarie — 2 martie 1973. ATLETISM SPORT Concurs de sală pentru copii Desfășurat in 3 etape, primul concurs de atletism de sală organizat în acest an pentru cei mai mici atleți din școlile generale — clasele IIIIV — din municipiul Botoșani, s-a bucurat de un deplin succes. Participarea a peste 200 de copii în cele trei zile de întreceri a scos în evidență dragostea celor mici pentru atletism, preocuparea școlilor de a trimite pe cei mai talentați la această întrecere. Merită a fi evidențiate și cu această ocazie, școlile generale nr. 4, 11, 5, 10, liceul de muzică, care au acordat atenția cuvenită concursului. Nu același lucru se poate spune despre școlile generale nr. 3 și 6, care și-au manifestat rezerve față de acest concurs, fiind reprezentate doar de 2 - 3 elevi, mai precis, de către cei care participă la antrenamentele Ș. S. E. Comisia județeană de atletism a acordat primilor 6 clasați premii și diplome, iar tuturor finaliștilor dulciuri. Iată, dealtfel, primii clasați : 50 m fete : Roșu Angela — Șc. gen. nr. 4, Rotaru Dorina — Șc. gen. nr. 11, Pantec Mioara — Șc. gen. nr. 11, 50 m băieți : Iepure Vasile — Șc. gen. nr. 6, Nemțoiu Laurențiu — Șc. gen. nr. 10, Botez Mircea — Șc. gen. nr. 1. Lungime fete : Damache Violeta — Șc. gen. nr. 11, Puiu Carmen — Șc. gen. nr. 4, Vasilică Marinela — Șc. gen. nr. 5. Lungime băieți : Botez Mircea — Șc. gen. nr. 1, Nemțoiu Laurențiu — Șc. gen. nr. 10, Rompa Romică — Liceul de muzică, în vacanța de primăvară, pentru cei mici, se organizează o competiție la minifotbal dotată cu „Cupa Primăverii". V. NICULESCU iGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGOGGGGGGOGGGGGGGGGGGGr (Urmare din pagina I) de lapte la producția totală, în acest an fiecare mulgător este remunerat cu 40 lei hl, dar la producția marfă, din care 10 lei reprezintă plata în produse. Măsuri stimulatorii au fost luate și în privința tineretului taurin. Dacă în 1972 fiecare kg de spor în greutate era plătit cu 2,40 lei, indiferent de categorie, acum îngrijitorii primesc cite 2 lei pentru fiecare kg spor, la categoria 0-12 luni și 1,64 lei pentru animalele ce depășesc această vîrstă, pînă la stabilirea gestației. Pentru a spori gradul de interes în ce privește creșterea numărului de viței la 100 de juninci, tariful de plată a fost ridicat de la 115 lei în 1972 la 300 lei în acest an. ■— Considerăm că n-ar lipsit de importanță să ne spufineți cîteva cuvinte și despre stabilirea normelor. — La stabilirea lor am ținut seama de condițiile specifice zonei în care ne aflăm. De aceea și normele au fost fixate pentru fiecare îngrijitor după cum urmează : la vaci 13 capete, la tineret taurin, de la vîrsta de 10 zile la 12 luni — 40 capete, la taurine pînă ajung în faza de gestație cite 30 - 35 capete. Aplicarea noului sistem de plată în acord global pe primele două luni ale anului a permis să asigurăm tuturor îngrijitorilor de animale minimul de venit garantat, începînd de anul trecut generalizarea acordului global în zootehnie a avut loc și la cooperativa agricolă de producție din Nicșeni. Această formă de retribuire a dat rezultate pozitive îndeosebi la ferma de ovine, unde cu excepția producției de lună, toți De la teorie la practică ceilalți indicatori de producție au fost îndepliniți. Și aici, ca și la Roma, s-a simțit în acest an nevoia de a se schimba unele tarife datorită faptului că pentru 1973 indicatorii de producție la această specie sînt mult mai mobilizatori decît cei din anul precedent. Așa, de exemplu, pentru fiecare hi lapte, crescătorii de oi vor primi cite 67 lei, față de numai 29 lei în 1972, reducîndu-se în schimb prețul larg de lună cu 2,60 lei și cu 7 lei pentru mielul înțărcat. Din calculele preliminare, preciza Dumitru Obadă, președintele unității se prevede ca în acest an, prin îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii, îngrijitorii de la ferma de oi să realizeze un venit minim anual cuprins între 11.000 și 12.000 lei. îmbucurător ar fi faptul ca în cel mai scurt timp să se vorbească despre asemenea rezultate și la ferma de taurine. De la 1 ianuarie a.c. a început să se aplice plata în acord global și la ferma de porcine a cooperativei agricole de producție din Leorda. Mult așteptata veste a stîrnit un larg interes în rîndul cooperatorilor. Dacă pînă la finele anului trecut cu greu se găsea cineva care să lucreze în fermă, începînd de la data amintită conducerea cooperativei agricole a avut de unde alege poate cei mai buni îngrijitori de animale pe care nici nu s-a gîndit că-i va găsi vreodată. E și firesc să fie așa pentru că de la înființarea unității și pînă în primele două luni ale acestui an nici un îngrijitor de la ferma de porci nu a realizat un venit lunar garantat de 1200 lei. Din exemplele prezentate succint, pentru că spațiul limitat al ziarului nu ne permite să prezentăm pe larg toate amănuntele legate de aplicarea cu succes în cele trei unități cooperatiste a acordului global și implicațiile pozitive pe care le are, rămânem convinși că organele și organizațiile de partid, unitățile și organizațiile agricole, vor ține seama de însemnătatea aplicării măsurilor de organizare și retribuire a muncii după noul sistem și vor lua toate măsurile pentru popularizarea largă și aplicarea în practică a acestora în scopul mobilizării și mai puternice a cooperativelor la creșterea producției agricole, la sporirea eficienței economice în toate sectoarele de activitate. Cil si M COMENTARII ■ Neclarități Direcția județeană dîndu-mi-se totodată in vedere să semnez că nu am nici o pretenție pentru acest lucru. Odată cu actele de transfer, de la unitatea la care am lucrat am mai primit și o notă în trei exemplare prin care se făcea cunoscut I. I. L. Dorohoi să-mi vizeze contravaloarea zilelor de concediu pe care le mai aveam de efectuat. Cele trei exemplare ale acestei note le-am predat tov. Bogza, de la serviciul de organizare a muncii, care a „binevoit" să le facă pierdute. în concluzie, am pierdut astfel și o categorie de salarizare și drepturile bănești pe concediul din anul trecut“. Am înaintat scrisoarea dr. tovarășe Ifrim, Direcției județene de industrie locală spre a fi rezolvată. Răspunsul primit, sub semnătura conducătorului unității, ing. Gh. Buțincu, lasă să se înțeleagă (formularea este cea mai potrivită întrucît nu ne precizează dacă întreprinderea v-a solicitat sau nu în interesul serviciului) că ați fost încadrat la cererea dv., pierzîndu-vă, astfel, o categorie de salarizare. Hai să fim de acord cu acest lucru, deși un răspuns mai clar și mai întemeiat ne-ar fi lămurit și mai bine. Nu înțelegem, însă, citind chiar și printre rînduri textul răspunsului, faptul pentru care s-a ocolit atacarea uneia din problemele reclamate și anume : ce măsuri s-au luat față de acest tovarăș Bogza, datorită neglijenței căruia nu ați primit drepturile de concediu pe anul trecut nici pînă acum ? Cu atît mai mult, cu cît, dacă cei ce v-au cercetat scrisoarea o citeau cu mai multă atenție, ar mai fi aflat și alte lucruri. Noi sperăm că, un alt răspuns ce-l vom primi, de data aceasta din partea organizației de partid din întreprinderea unde lucrau, se va referi și la aspectul acesta. ■ Apropizarul de la Autobază tru a putea urca panta. Cum însă nu toți călătorii puteau coborî (femei cu copii mici, bătrîni etc.) șoferul a refuzat categoric să încerce urcarea dealului. Pe aceeași poziție a rămas și după ce unul dintre mecanizatorii secției din localitate s-a arătat binevoitor a-l ajuta la urcare cu tractorul, fapt de pe urma căruia autobuzul a întîrziat aproape două ore și jumătate“. Cele sesizate de dv., tovarășă Elena Huțu, s-au confirmat de cercetările efectuate de către conducerea Autobazei Botoșani. „Tragicomedianul de la volan“, cum plastic îl caracterizau pe vinovat într-unul din rîndurile necitate mai sus, și-a primit cuvenitul „premiu" din partea conducerii autobazei, lăsînd in ziua salariului, din fiecare sută cite 5 lei penalizări. Dar, la o scrisoare cu haz, cum a fost cea pe care ne-ați trimis-o am primit și un răspuns la fel , conducerea autobazei a atras atenția șoferilor „pentru ultima dată, pentru ca în viitor să aibă o comportare cît mai civilizată față de publicul călător“. Ioan Ifrim, salariat la I.I.L. Dorohoi: „Pentru a fi mai aproape de domiciliul stabil (comuna în anul 1972 am Broscăuți), solicitat transferul de la I.C.M. Drobeta - Turnu Severin, unde lucram ca sudor, la I. I. L. Dorohoi. Sosind cu oarecare întîrziere față de data solicitării transferului în interesul serviciului, de către întreprinderea dorohoiană (am fost reținut de unitatea la care lucram), mi s-a spus, mai întîi, că transferul și-a pierdut valabilitatea, între timp ocupîndu-se postul. A doua zi însă, aflu că postul ar mai fi totuși liber, în sfîrșit, am fost încadrat, dar la o categorie inferioară celei ce o posedam, peElena Huțu — Gorbănești: „S-a întîmplat în autobuzul care în ziua de 22 februarie, ora 17,30, pleca din autogara Botoșani spre Socrujeni. Chiar din stație, șoferul Gh. Onofrei a început să bruscheze călătorii, adresîndu-le cuvinte jignitoare. Văzînd că nu i se dă nici o replică, ba chiar enervat de această, la dealul din satul Vînători a ordonat!!) coborîrea tuturor călătorilor pen a Șilaie și balaie Petru Ioan Cucu — Copălău, Coșula : „Fiind bolnav, în ziua de 14 februarie a.c., m-am prezentat la dispensarul din Copălău pentru a fi examinat de medicul Victor Bosie. Cum am intrat însă pe ușa cabinetului de consultație, mi s-a indicat să ies îndărăt, pentru a folosi un salut mai cuviincios decît obișnuitul „Bună ziua“. Am revenit peste vreo oră și, după mai multe rugăminți, mi-a vizat și carnetul de sănătate, fiind lucrător al morii sătești. Amenințările cu amendă, cuvintele jignitoare ce mi s-au adresat, le consider a fi incompatibile cu relația pacient - medic, cu ținuta sa morală de intelectual al satului. Asta m-a determinat să mă simt, parcă, și mai bolnav decît eram înainte de a ajunge la cabinetul medical, mai ales că scena s-a petrecut în prezența mai multor locuitori ai comunei". Direcția sanitară a județului, căreia i-am adresat spre cercetare scrisoarea dr. tovarășe Cucu, confirmă justețea conținutului ei. Intr-adevăr, între mulții descendenți ai lui Hypocrate ce acționează în județul nostru, și care în majoritatea covîrșitoare iși îndeplinesc conștiincios îndatoririle profesionale, mai sunt și din cei de teapa lui Victor Bosie care nu țin cont tocmai de ceea ce semnalați în rîndurile anterioare : relația umană, cu toate fațetele ei, ce trebuie să existe între pacient și cel ce acordă consultația. De altfel, pentru a se evita o asemenea situație, direcția amintită a indicat medicilor de la circumscripția sanitară Copălău să se deplaseze mai des la Coșula, mai precis, să respecte programul afișat la punctul sanitar din satul respectiv. Imparțială însă, conducerea direcției nu este de acord cu faptul că nu v-ați vizat pe o durată îndelungată carnetul de sănătate, aceasta fiind o obligație a dv. Pentru acest lucru, medicul era îndreptățit să vă amendeze, fapt ce nu s-a întîmplat și pentru care, tot el a primit observații. Așa că, e necesară mai multă disci lnă și din partea pacienților, mai ales a acelora ce poartă și carnete de sănătate. ■ Vinovați... cei de la ziarul „Clopotul“ a miș că vor veni să remedieze defecțiunile. N-au venit însă nici pînă azi, iar construcția se degradează pe zi ce trece , apa se infiltrează prin acoperiș, pătrunzînd în toate camerele , sistemul de încălzire fiind defectuos, fiecare a trebuit să ne instalăm cite o sobă , rețeaua de apă prezintă mari deficiențe producînd inundații etc. Dacă situația descrisă va continua cîteva luni, construcția microcomplexului va trebui să intre în reparații capitale înainte să împlinească, măcar, un an de la darea în folosință“. Ne-am convins, stimați corespondenți, și noi de cele relatate în scrisoarea dv. Desigur, pe lingă faptul că nu vă sînt asigurate condiții corespunzătoare de lucru, am mai reflectat și asupra celor 460 000 lei, cît a costat construcția, sumă care în loc să se amortizeze se duce — și încă foarte repede — pe apa ... Siretului. Vinovații sînt, fără îndoială, constructorii suceveni. Dar pînă să ajungeți la ei, pentru ce nu invitați conducerea I.J.C.O.O.P. Botoșani la fața locului ? Nu dumnealor, în primul rînd, trebuie să le fie milă de dv. și de cei 460 000 lei investiți ? Dacă nu vor să viziteze, trimiteți-le zilnic cite o telegramă de felicitare cu taxă inversă. Poate, cine știe ... S. AILENEI Lucrătorii microcomplexului pentru prestări servicii, Mihăileni : „Despre felul în care s-au executat lucrările de construcții și finisare la imobilul în care ne desfășurăm activitatea, ziarul „Clopotul“ a publicat, la sfîrșitul anului trecut, scrisoare prin care ne-am o spus opiniile. De fapt, greutățile ce le întîmpinăm. Rezultatul ? In luna ianuarie a.c., s-au prezentat la noi mai mulți reprezentanți ai întreprinderii de proiectări și construcții Suceava care, după ce ne-au mustruluit pentru că am îndrăznit să-i criticăm în ziar, ne-au pro