Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-22 / nr. 3706

în dezbatere publică, proiectul Legii cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar PENTRU O FERMĂ DISCIPLINĂ FINANCIARĂ înființarea unui organism al puterii de stat la cel mai înalt nivel, care să exercite rolul de controlor al activită­ții financiare, se impunea ca o strictă necesitate în condiți­ile edificării amplului pro­gram al societății socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. că, instaurarea Aceasta pentru unei ferme discipline financiare, începînd de la organele administrative centrale și pînâ la nivelul cel mai inferior, datorită unei o­­rien­tări neunitare, era frusta­­tă de numeroase paralelisme, suprapuneri de atribuții în domeniul controlului de spe­cialitate. Astfel, forțele con­troloare fiind dispersate și de multe ori diferite în metodă și concepție, în gospodărirea mijloacelor materiale și finan­­ciar­e, în gestiunea economi­că, în respectarea echilibrului financiar, monetar și valutar al economiei naționale, gradul de responsabilitate cu care se acționa nu era întotdeauna suficient de ridicat, ceea ce conducea și la însemnate pa­gube. în unele cazuri chiar, așa cum reieșea din raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Na­țională a partidului din iulie 1972, se încercau tendințe de ieșire de sub controlul finan­ciar, ceea ce, față de nivelul general atins de conștiința partidului și poporului nostru, nu se poate califica decît ca un act contrarevoluționar. (Poate că o expunere de mo­tive mai amplă, o dezbatere mai la obiect a proiectului su­pus atenției ar fi reliefat mai pr­egnant necesitatea înființă­­­rii acestui înalt organism). Proiectul legii aflate în dez­­­batere publică, pe­ baza căreia se va înființa și-și va desfă­șura activitatea înaltul orga­nism, asigură, după părerea mea, un control financiar uni­tar, capabil să înlăture toate deficiențele mai sus amintite, să instaureze o fermă discipli­nă financiară la toate nivele­le. Semnalez însă, cu acest prilej, necesitatea îmbunătăți­rii prevederilor cuprinse în două articole ale proiectului și anume : art. 8, litera d și art. 41, în articolul 8, cu privire la atribuțiile jurisdicționale ale Curții Superioare de Control Financiar, la litera d se spu­ne : „judecă contestațiile pri­vind pagubele stabilite prin decizii de imputare emise po­trivit prevederilor Codului Muncii, pe seama conducăto­rului unității socialiste cu personalitate juridică, singur sau împreună cu alte persoa­ne, atunci cînd pagubele au o valoare mai mare de 20.000 lei“. Sînt de părere că jude­carea acestor contestații să fie trecută la instanțele judecă­torești locale, întrucît admi­nistrarea probelor în fața Curții Superioare de Control Financiar necesită cheltuieli de deplasare, precum și lipsa din producție, atît a celor în cauză, cît și a eventualilor martori. Sau, o altă cale de re­zolvare a situației ar fi ridi­carea cotei minime a pagube­lor, de la 20.000 lei la o sumă mai importantă. Am în vede­re, în acest sens și faptul că, cel puțin la începutul activi­tății noului organism, numă­rul contestațiilor de natura respectivă ar putea fi destul de ridicat, ceea ce ar aglome­ra, în­­ detrimentul unei rezol­vări operative, munca la nive­lul Curții Superioare de Con­trol Financiar. In art. 41 se arată : „perso­nalul de specialitate" este alcă­tuit din controlori financiari de stat, magistrați și procu­rori“. Consider necesar ca, în cadrul personalului Curții Su­perioare de Control Financiar să fie­ cuprinse și cadre tehni­ce de specialitate. Oricît de multilateral pregătit ar fi un economist sau un jurist, aces­ta nu va putea soluționa cu exigență marea complexitate și diversitate a spețelor ce ur­mează a figura în atribuțiile Curții Superioare de Control Financiar. AUREL URSULEANU șeful Corpului unic de control financiar intern al județului Botoșani Vremea la Botoșani SER!. La ora 8, temperatura aerului oscila între minus 3 grade la Botoșani și Răuseni și minus 2 grade la Dorohoi și Avrăm­eni. Grosimea stratului de zăpadă la Botoșani 24 cm, Avrămeni 13 era: Dorohoi 10 cm, Răuseni 8 cm. AZI: Vreme relativ caldă, cu cerul mai mult noros, în spe­cial în partea nordică, unde se vor semnala precipitații slabe, temporare, sub formă de burniță și ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul vest, nord-vest. Temperatura aerului în ușoară creștere. Mini­mele vor fi cuprinse între minus 2 și plus 3 grade, iar ma­ximele între plus 6 și 10 grade. O chestiune facultativă ? (Urmare din pag 1) Virginia Bălășescu din schim­bul B și Elev­a Huminiuc din schimbul C, de la faza de canetat care au realizat nor­mele numai în proporție de 87, 88 și 97 la sută. Nereali­­zarea planului cu cîteva pro­cente, în contextul efortului întregului colectiv pentru de­pășirea sarcinilor maximale, denotă că unele dau dovadă, pur și muncitoare simplu, de lipsă de seriozitate, de lipsă de respect pentru co­lectivul din care fac parte. Aici ar trebui să intervină organizația de tineret ca prin discuții de la om la om, prin lămurirea lucrătoarelor asu­pra însemnătății unui pro­cent din planul secției care are numai aparent o valoare mică, să trezească interesul fiecărei muncitoare pentru realizarea integrală a norme­lor și depășirea lor. Inspectoratul județean pentru controlul semințelor și materialului săditor : Ingi­nera Cornelia Boancă, lucrîn­d în sectorul pentru determinarea germinației Fotografia : T. APETREI Navetiști și... navetiști Există niște locuitori ai co­munelor apropiate Botoșani­lor, cărora li se zice, global , navetiști. Aceștia locuiesc În­ comună, acolo își au familiile și gospodăria, iar ei muncesc prin alte părți. Timpul lor se consumă între locul unde dorm, drumul pe care îl par­curg zilnic și locul de muncă. Nu avem cunoștință cît de nu­meroși sunt aceștia, nici nu ne-am propus să aflăm pentru că pe cei pe care îi aducem în discuție acum reprezintă o parte destul de numeroasă din această așa-zisă categorie navetiștilor, și anume, ne vom a ocupa de cei care nici nu par­ticipă la viața comunei și, pe de altă parte, fac greutăți ce­lor cu care locuiesc împre­ună. în comuna Nicșeni, aproxi­mativ 90 - 100 de persoane lu­crează pe la Botoșani, Cătă­­mărăști, Bucecea și prin alte părți. Sunt destul de mulți, după opinia noastră, nave­tiștii din această comună. O bună parte dintre membrii de partid, care sunt și ei navetiști, nu și-au făcut mutația și nu participă la viața de organi­zație nici la locul de muncă și nici în comună. „îmi este destul de neplăcut să dau a­­semenea exemple, ne spunea secretarul comitetului comu­nal de partid, Silvia Calistru, întîmpinăm nenumărate greu­tăți și sintem­ duși cu vorba a­­tunci cînd îi chemăm'''pe ■­ [UNK]a­­cești oameni nu la acțiuni deo­sebite, ci la rezolvarea unor obligații pe care le au ca lo­cuitori ai comunei. Așa sînt : Gheorghe Huminiuc, T. Ha­­plău din Dorobanți, Mircea Prisăcaru, Mihai Gh. Cojoca­ru­ din Nicșeni. Pare de necre­zut, dar așa se întîmplă, a­­cești oameni mai au încă cu­rajul, de fapt ar trebui să spunem tupeul, să vină și să solicite diverse favoruri din partea consiliului după ce că nu ne ajută în nici un fel, mai mult ne încurcă". La Roma, lucrurile stau cu totul altfel, adică așa cum ar trebui să fie oriunde. Prima­rul comunei, Mihai Lungu, pe care l-am rugat să ne împăr­tășească eventualele greutăți pricinuite de către navetiștii Cum răspund solicitări­lor comunei unii frați din orașe care sala­lo­cuiesc la sate­­ de tipul celor întîlniți în co­muna vecină, Nicșeni, ne-a spus : „Navetiștii noștri mun­cesc bine, sînt cazuri cînd ei nu pot lua parte la chemările noastre, aceste cazuri sînt foarte bine motivate, și atunci participă familiile acestora. Dar de obicei toți își fac da­toria față de comună, ne spri­jină. Suntem­ , necăjiți că nu putem și noi să-i ajutăm mai mult pe ei, mai ales în ce pri­vește transportul , să aibă cu ce să meargă sigur și la timp la locul de muncă și cu ce să se întoarcă la vreme acasă“. Cei din Stăuceni, ne referim la navetiști, au găsit formula magică pentru a evita parti­ciparea la chemările consiliu­lui popular comunal . ..Noi și așa pierdem destul timp cu drumul, i-am mai lăsați-ne în pace !“. Dacă n-am ști că spre deo­sebire de alte comune, la Stă­uceni, este în general rezol­vată problema transportului în comun, poate i-am crede pe „osteniții“ navetiști, care de trudiți ce sunt cum ajung în sat, trag la bufet unde-și cheltuiesc toți banii și apoi o­­trăviți de băutură își bat soți­ile și copiii. Așa procedează Gheorghe C. Solonaru care lucrează la F.U.P.S., căsătorit, cu patru copii, nu și-a execu­tat contribuția în muncă pe 1972. Lazăr D. Burlă, munceș­te la „Piscicola”, e șofer. S-a căsătorit în toamna anului trecut, și-a alungat soția și în locul ei a adus o cetățeană din Tocileni pe care o maltra­tează. Are de plătit mai mul­te­ amenzi de la locul de mun­că, iar unele de pe vremea cînd făcea armată. Nu e cazul să discutăm cum participă la viața comunei. Constantin Gh. Țipișcan nu are comportare urîtă în familie dar nu-și plă­tește datoriile față de comu­nă. Gheorghe C­­crează la Fabrica Bereu, lu­de zahăr din Bucecea. Pentru că nu și-a efectuat contribuția în muncă și nici impozitul nu și l-a plătit, organele de condu­cere ale comunei au făcut o adresă către fabrică, la care nu s-a primit nici o confir­mare (să fie fabrica „compli­ce" cu Bereu ?). Și Mihai Pro­­zăreschi, lucrează la I.J.C.M., face greutăți conducerii comu­nei Stăuceni. Comite scanda­luri atunci cînd este anunțat să facă anumite contracte, re­fuză să-și achite obligațiile față de stat, nu respectă regu­lile și normele comunei, în fața unor asemenea si­tuații răminem fără replică. Mai trebuie să demonstrăm că aceste existențe nu-și pier­d timpul cu drumul ci și-l iro­sesc aiurea pricinuind neplă­ceri familiilor lor și colectivi­tății în care trăiesc ? Condu­cerile întreprinderilor unde lucrează aceștia au datoria de a sprijini activ solicitările co­munei și de a face totul pen­tru ca aceștia să fie aduși pe drumul cel bun. Societatea noastră nu îngăduie și nu to­lerează nimănui nici o abatere de la normele conduitei pe care noi le-am elaborat. A. MOCANU Unii salariați de la I.G.C.L. Botoșani printre care Mihai Constantinescu, Tecla Croito­­ru, Antonela Haras, Elena Vlădeanu, Doina Iacob, Lucia Niculai și Mihai Burac au re­fuzat sa participe la acțiunea de deszăpezire la care au luat parte ceilalți salariați ai în­treprinderii. Criticați la gaze­ta de perete au ripostat ..ve­hement“, rupînd articolul. Spuse unul, nu-i importă Auzind de dumnealor și­ că astfel se comporta „Oamenii zăpezilor“. Acolo unde cresc trufandalele (Urmare din pagina I)­ colă, în majoritate femei, știu ce au de făcut, știu să muncească și mai înseamnă că șeful fermei își cunoaște oamenii. „ ... am pornit bine“ înseamnă că pînă în­ pre­zent importante suprafețe cu ceapă verde, ridichi, varză timpurie, ardei grași, spanac, au răsărit fie în răsadniță, fie în cîmp, și așteaptă eliberarea de sub imperiul imacu­lat al iernii. Poate ar trebui să prezentăm cîteva date pentru demonstra ce loc ocupă acest sector legumicol în ansam­a­blul cooperativei de la Costești, demostrînd totodată ce ne-am oprit și de ce scriem despre acești oameni de și despre aceste locuri. Să reținem că suprafața­­ pe care muncesc bărbații și femeile conduși de Gabriela Bunea reprezintă cam 4 la sută din aria C.A.P., iar veniturile pe care le-au adus sunt mai mari de 25 la sută din total. „în acest an, ne-a spus fermiera, ne-am propus ca sectorul nostru să contribuie la totalul veniturilor obținu­te în agricultura cooperativei cu peste 30 de procente“. — Dintre cele șase ferme legumicole din preajma o­­rașului Botoșani, Costeștii se află printre primele în ce privește furnizarea legumelor pe piața municipiului. Ce v-ați propus să realizați, împreună cu colectivul pe care îl conduceți, tovarășă ing. Gabriela Bunea, în lunile ur­mătoare și, eventual, în anii următori ? — Ne-am propus ca pe la 20 aprilie să începem li­vrarea trufandalelor pe piața din Botoșani : ridichi de lună, ceapă verde, marole, spanac, mărar, pătrunjel și altele. Ne preocupă și problema conservării tomatelor și a castraveților, iar intr-o perspectivă mai îndepărtată, adică începînd de anul viitor, vom pune un accent deose­bit pe intensifiarea culturii legumelor, va trebui, an de an, să obținem producții tot mai însemnate. De pe șosea, deslușesc cu greu ținutul de muncă al legumicultorilor, abundenta zăpadă ce a căzut s-a insinuat în contururi iar culorile au fost­­ aduse la același numi­tor : imensitatea albă a cîmpului. Peste 30-40 de zile vor pleca de aici primele transporturi de legume care adunate și calculate precis vor trebui să aducă coopera­tivei, pînă la sfîrșitul anului, un milion treizeci și șapte de mii o sută lei venituri. . CLOPOTUL • PAGINA 3 Botoșani» Export (Urmare din pagina I) uzine nu s-au fabricat pro­duse în contul contractelor încheiate destinate exportu­lui, în valoare de circa 425 mii lei valută, fapt ce va crea dificultăți în realiza­rea contractelor cu scadențe de livrare în acest trimes­tru. Realizarea planului de ex­port intr-un procent scăzut de către F. C. Botoșani va influența realizarea planu­lui pe întregul an. La această unitate, partenerul extern nu aduce la timp materia primă necesară iar produ­sele finite nu se ridică pe măsura fabricării lor, așa cum prevede contractul. Datorită modificării gra­ficului de livrare, nici În­treprinderea de plante me­dicinale nu realizează pla­nul la export, deși dispune de produse de calitate, ceea ce va influența cheltuielile de circulație cu dobînzi plă­tite peste cele planificate. Nelivrarea produselor din stoc destinate exportului, are consecințe negative asu­pra rezultatelor financiare. Uzinele textile „Moldova“ și Fabrica de Botoșani, confecții la în­ceputul lunii martie, de­pășesc creditele pentru ac­tivitatea de comerț exterior de peste trei ori, fapt ce va încărca prețul de cost ne­justificat cu dobînzile ban­care suportate, în afara pre­vederilor de plan. Un aspect mai negativ se înregistrează la Fabrica de confecții Bo­toșani, care la 28 februarie 1973 are 13 facturi în sumă de peste 8,6 milioane lei mai vechi de 60 zile, și la care suportă dobînzi de 12 la sută, iar rentabilitatea la export este de 10 la sută conform H.C.M. 460/1970. Deci, aspectul financiar al­­ activității de export trebuie să fie analizat cu mai mul­tă profunzime de unitățile producătoare și de organe­le lor tutelare, pentru a se evita înregistrarea unor cheltuieli, care duc la di­minuarea eficienței expor­tului. Să reducem cel puțin cheltuielile interne la stric­tul necesar, pentru a con­tracara influențele negative ale „fluctuației de prețuri, de devalorizări și revalori­zări de monede, ca urmare a crizei sistemului valutar al țărilor capitaliste", așa după cum rezultă din cu­­vîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara din 28 februarie — 2 martie 1973. ATLETISM SPORT Concurs de sală pentru copii Desfășurat in 3 etape, pri­mul concurs de atletism de sală organizat în acest an pentru cei mai mici atleți din școlile generale — clasele III­­IV —­ din municipiul Botoșani, s-a bucurat de un deplin suc­ces. Participarea a peste 200 de copii în cele trei zile de întreceri a scos în evidență dragostea celor mici pentru atletism, preocuparea școlilor de a trimite pe cei mai talen­tați la această întrecere. Me­rită a fi evidențiate și cu a­­ceastă ocazie, școlile generale nr. 4, 11, 5, 10, liceul de muzi­că, care au acordat atenția cu­venită concursului. Nu același lucru se poate spune despre școlile generale nr. 3 și 6, ca­re­ și-au manifestat rezerve față de acest concurs, fiind reprezentate doar de 2 - 3 e­­levi, mai precis, de către cei care participă la antrenamen­tele Ș. S. E. Comisia județeană de atle­tism a acordat primilor 6 cla­sați premii și diplome, iar tu­turor finaliștilor dulciuri. Ia­tă, dealtfel, primii clasați : 50 m fete : Roșu Angela — Șc. gen. nr. 4, Rotaru Dorina — Șc. gen. nr. 11, Pantec Mi­oara — Șc. gen. nr. 11, 50 m băieți : Iepure Vasile — Șc. gen. nr. 6, Nemțoiu Lau­­rențiu — Șc. gen. nr. 10, Bo­tez Mircea — Șc. gen. nr. 1. Lungime fete : Damache Violeta — Șc. gen. nr. 11, Puiu Carmen — Șc. gen. nr. 4, Va­­silică Marinela — Șc. gen. nr. 5. Lungime băieți : Botez Mir­cea — Șc. gen. nr. 1, Nem­țoiu Laurențiu — Șc. gen. nr. 10, Rompa Romică — Liceul de muzică, în vacanța de primăvară, pentru cei mici, se organizea­ză o competiție la mini­fot­bal dotată cu „Cupa Primă­verii". V. NICULESCU iGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGOGGGGGGOGGGGGGGGGGGGr (Urmare din pagina I) de lapte la producția totală, în acest an fiecare mulgător este remunerat cu 40 lei hl, dar la producția marfă, din care 10 lei reprezintă plata în produse. Măsuri stimulatorii au fost luate și în privința ti­neretului taurin. Dacă în 1972 fiecare kg de spor în greutate era plătit cu 2,40 lei, indife­rent de categorie, acum îngri­jitorii primesc cite 2 lei pen­tru fiecare kg spor, la catego­ria 0-12 luni și 1,64 lei pen­tru animalele ce depășesc a­­ceastă vîrstă, pînă la stabili­rea gestației. Pentru a spori gradul de interes în ce priveș­te creșterea numărului de vi­ței la 100 de juninci, tariful de plată a fost ridicat de la 115 lei în 1972 la 300 lei în a­­cest an. ■— Considerăm că n-ar lipsit de importanță să ne spu­fi­neți cîteva cuvinte și despre stabilirea normelor. — La stabilirea lor am ți­nut seama de condițiile spe­cifice zonei în care ne aflăm. De aceea și normele au fost fixate pentru fiecare îngriji­tor după cum urmează : la vaci 13 capete, la tineret tau­rin, de la vîrsta de 10 zile la 12 luni — 40 capete, la tauri­ne pînă ajung în faza de ges­tație cite 30 - 35 capete. Apli­carea noului sistem de plată în acord global pe primele două luni ale anului a permis să asigurăm tuturor îngrijito­rilor de animale minimul de venit garantat, începînd de anul trecut ge­neralizarea acordului global în zootehnie a avut loc și la cooperativa agricolă de pro­ducție din Nicșeni. Această formă de retribuire a dat re­zultate pozitive îndeosebi la ferma de ovine, unde cu ex­cepția producției de lună, toți De la teorie la practică ceilalți indicatori de produc­ție au fost îndepliniți. Și aici, ca și la Roma, s-a simțit în a­­cest an nevoia de a se schim­ba unele tarife datorită fap­tului că pentru 1973 indicato­­­­rii de producție la această spe­cie sînt mult mai mobilizatori decît cei din anul precedent. Așa, de exemplu, pentru fie­care hi lapte, crescătorii de oi vor primi cite 67 lei, față de numai 29 lei în 1972, reducîn­­du-se în schimb prețul la­rg de lună cu 2,60 lei și cu 7 lei pentru mielul înțărcat. Din calculele preliminare, preciza Dumitru Obadă, președintele unității se prevede ca în acest an, prin îmbunătățirea orga­nizării și retribuirii muncii, îngrijitorii de la ferma de oi să realizeze un venit minim anual cuprins între 11.000 și 12.000 lei. îmbucurător ar fi faptul ca în cel mai scurt timp să se vorbească despre asemenea rezultate și la ferma de tau­rine. De la 1 ianuarie a.c. a înce­put să se aplice plata în acord global și la ferma de porcine a cooperativei agricole de pro­ducție din Leorda. Mult aș­teptata veste a stîrnit un larg interes în rîndul cooperatori­lor. Dacă pînă la finele anu­lui trecut cu greu se găsea cineva care să lucreze în fer­mă, începînd de la data amin­tită conducerea cooperativei agricole a avut de unde alege poate cei mai buni îngrijitori de animale pe care nici nu s-a gîndit că-i va găsi vreodată. E și firesc să fie așa pentru că de la înființarea unității și pînă în primele două luni ale acestui an nici un îngrijitor de la ferma de porci nu a reali­zat un venit lunar garantat de 1­200 lei. Din exemplele prezentate succint, pentru că spațiul li­mitat al ziarului nu ne permi­te să prezentăm pe larg toate amănuntele legate de aplica­rea cu succes în cele trei u­­nități cooperatiste a acordului global și implicațiile pozitive pe care le are, rămânem con­vinși că organele și organiza­țiile de partid, unitățile și or­ganizațiile agricole, vor ține seama de însemnătatea apli­cării măsurilor de organizare și retribuire a muncii după noul sistem și vor lua toate măsurile pentru popularizarea largă și aplicarea în practică a acestora în scopul mobili­zării și mai puternice a co­operativelor la creșterea pro­ducției agricole, la sporirea eficienței economice în toate sectoarele de activitate. Cil si­­ M COMENTARII ■ Neclarități Direcția județeană dîndu-mi-se totodată in ve­dere să semnez că nu am nici o pretenție pentru a­­cest lucru. Odată cu actele de transfer, de la unitatea la care am lucrat am mai primit și o notă în trei e­­xemplare prin care se făcea cunoscut I. I. L. Dorohoi să-mi vizeze contravaloarea zilelor de concediu pe care le mai aveam de efectuat. Cele trei exemplare ale a­­cestei note le-am predat tov. Bogza, de la serviciul de organizare a muncii, ca­re a „binevoit" să le facă pierdute. în concluzie, am pierdut astfel și o categorie de salarizare și drepturile bănești pe concediul din a­­nul trecut“. Am înaintat scrisoarea dr. tovarășe Ifrim, Direcției județene de industrie locală spre a fi rezolvată. Răspun­sul primit, sub semnătura conducătorului unității, ing. Gh. Buțincu, lasă să se înțeleagă (formularea este cea mai potrivită întrucît nu ne precizează dacă întreprinderea v-a solicitat sau nu în interesul serviciului) că ați fost încadrat la cererea dv., pierzîndu-vă, astfel, o categorie de salari­zare. Hai să fim de acord cu acest lucru, deși un răspuns mai clar și mai întemeiat ne-ar fi lămurit și mai bine. Nu înțelegem, însă, citind chiar și printre rînduri textul răs­punsului, faptul pentru care s-a ocolit atacarea uneia din problemele reclamate și anume : ce măsuri s-au luat față de acest tovarăș Bogza, datorită neglijenței căruia nu ați primit drepturile de concediu pe anul trecut nici pînă acum ? Cu atît mai mult, cu cît, dacă cei ce v-au cercetat scrisoarea o citeau cu mai multă atenție, ar mai fi aflat și alte lucruri. Noi sperăm că, un alt răspuns ce-l vom primi, de data aceasta din partea organizației de partid din întreprinderea unde lucrau­, se va referi și la aspectul acesta. ■ Apropizarul de la Autobază­ tru a putea urca panta. Cum însă nu toți călătorii puteau coborî (femei cu copii mici, bătrîni etc.) șoferul a refu­zat categoric să încerce ur­carea dealului. Pe aceeași poziție a rămas și după ce unul dintre mecanizatorii secției din localitate s-a a­­rătat binevoitor a-l ajuta la urcare cu tractorul, fapt de pe urma căruia autobuzul a întîrziat aproape două ore și jumătate“. Cele sesizate de dv., tovarășă Elena Huțu, s-au con­firmat de cercetările efectuate de către conducerea Auto­bazei Botoșani. „Tragicomedianul de la volan“, cum plas­tic îl caracterizau­ pe vinovat într-unul din rîndurile ne­citate mai sus, și-a primit cuvenitul „premiu" din partea conducerii autobazei, lăsînd in ziua salariului, din fiecare sută cite 5 lei penalizări. Dar, la o scrisoare cu haz, cum a fost cea pe care ne-ați trimis-o am primit și un răspuns la fel , conducerea autobazei a atras atenția șoferilor „pen­tru ultima dată, pentru ca în viitor să aibă o comportare cît mai civilizată față de publicul călător“. Ioan Ifrim, salariat la I.I.L. Dorohoi: „Pentru a fi mai aproape de domiciliul stabil (comuna în anul 1972 am Broscăuți), solicitat transferul de la I.C.M. Dro­­beta - Turnu Severin, unde lucram ca sudor, la I. I. L. Dorohoi. Sosind cu oarecare întîrziere față de data soli­citării transferului în inte­resul serviciului, de către întreprinderea dorohoiană (am fost reținut de unita­tea la care lucram), mi s-a spus, mai întîi, că transferul și-a pierdut valabilitatea, între timp ocupîndu-se pos­tul. A doua zi însă, aflu că postul ar mai fi totuși liber, în sfîrșit, am fost încadrat, dar la o categorie inferioa­ră celei ce o posedam, pe­Elena Huțu — Gorbănești: „S-a întîmplat în autobuzul care în ziua de 22 februarie, ora 17,30, pleca din auto­gara Botoșani spre Socru­­jeni. Chiar din stație, șofe­rul Gh. Onofrei a început să bruscheze călătorii, adresîn­­du-le cuvinte jignitoare. Vă­­zînd că nu i se dă nici o replică, ba chiar enervat de această, la dealul din satul Vînători a ordonat!!) cobo­­rîrea tuturor călătorilor pen­ a Și­laie și balaie Petru Ioan Cucu — Copă­­lău, Coșula : „Fiind bolnav, în ziua de 14 februarie a.c., m-am prezentat la dispen­sarul din Copălău pentru a fi examinat de medicul Vic­tor Bosie. Cum am intrat însă pe ușa cabinetului de consultație, mi s-a indicat să ies îndărăt, pentru a fo­losi un salut mai cuviincios decît obișnuitul „Bună ziua“. Am revenit peste vreo oră și, după mai multe rugă­minți, mi-a vizat și carnetul de sănătate, fiind lucrător al morii sătești. Amenință­rile cu amendă, cuvintele jignitoare ce mi s-au adre­sat, le consider a fi incom­patibile cu relația pacient - medic, cu ținuta sa morală de intelectual al satului. Asta m-a determinat să mă simt, parcă, și mai bolnav decît eram înainte de a a­­junge la cabinetul medical, mai ales că scena s-a petre­cut în prezența mai multor locuitori ai comunei". Direcția sanitară a județului, căreia i-am adresat spre cercetare scrisoarea dr. tovarășe Cucu, confirmă justețea conținutului ei. Intr-adevăr, între mulții descendenți ai lui Hypocrate ce acționează în județul nostru, și care în majoritatea covîrșitoare iși îndeplinesc conștiincios îndato­ririle profesionale, mai sunt și din cei de teapa lui Victor Bosie care nu țin cont tocmai de ceea ce semnalați în rîndurile anterioare : relația umană, cu toate fațetele ei, ce trebuie să existe între pacient și cel ce acordă consul­tația. De altfel, pentru a se evita o asemenea situație, di­recția amintită a indicat medicilor de la circumscripția sanitară Copălău să se deplaseze mai des la Coșula, mai precis, să respecte programul afișat la punctul sanitar din satul respectiv. Imparțială însă, conducerea direcției nu este de acord cu faptul că nu v-ați vizat pe o durată înde­lungată carnetul de sănătate, aceasta fiind o obligație a dv. Pentru acest lucru, medicul era îndreptățit să vă a­­mendeze, fapt ce nu s-a întîmplat și pentru care, tot el a primit observații. Așa că, e necesară mai multă disci­­ l­nă și din partea pacienților, mai ales a acelora ce poartă și carnete de sănătate. ■ Vinovați... cei de la ziarul „Clopotul“ a miș că vor veni să remedie­ze defecțiunile. N-au venit însă nici pînă azi, iar con­strucția se degradează pe zi ce trece , apa se infiltrează prin acoperiș, pătrunzînd în toate camerele , sistemul de încălzire fiind defectuos, fiecare a trebuit să ne in­stalăm cite o sobă , rețeaua de apă prezintă mari defi­ciențe producînd inundații etc. Dacă situația descrisă va continua cîteva luni, construcția microcomplexu­­lui va trebui să intre în re­parații capitale înainte să împlinească, măcar, un an de la darea în folosință“. Ne-am convins, stimați corespondenți, și noi de cele relatate în scrisoarea dv. Desigur, pe lingă faptul că nu vă sînt asigurate condiții corespunzătoare de lucru, am mai reflectat și asupra celor 460 000 lei, cît a costat construc­ția, sumă care în loc să se amortizeze se duce — și încă foarte repede — pe apa ... Siretului. Vinovații sînt, fără îndoială, constructorii suceveni. Dar pînă să ajungeți la ei, pentru ce nu invitați conducerea I.J.C.O.O.P. Botoșani la fața locului ? Nu dumnealor, în primul rînd, trebuie să le fie milă de dv. și de cei 460 000 lei investiți ? Dacă nu vor să viziteze, trimiteți-le zilnic cite o telegramă de felicitare cu taxă inversă. Poate, cine știe ... S. AILENEI Lucrătorii microcomplexu­­lui pentru prestări servicii, Mihăileni : „Despre felul în care s-au executat lucrări­le de construcții și finisare la imobilul în care ne des­fășurăm activitatea, ziarul „Clopotul“ a publicat, la sfîrșitul anului trecut, scrisoare prin care ne-am o spus opiniile. De fapt, greu­tățile ce le întîmpinăm. Re­zultatul ? In luna ianuarie a.c., s-au prezentat la noi mai mulți reprezentanți ai întreprinderii de proiectări și construcții Suceava care, după ce ne-au mustruluit pentru că am îndrăznit să-i criticăm în ziar, ne-au pro­

Next