Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-27 / nr. 4135

de Cron­cQ BOTOȘANI Un succes important în La I.M.A.I.A. se află lucru cultivatorul de prelucrat teren CPS 6. Prezentînd excelente calități tehnice și func­ționale, apreciate de specialiști, el a fost so­licitat în numeroase ju­dețe din țară pentru în­zestrarea secțiilor de mecanizare. Pînă acum au fost expediate 85 seturi complete din a­­cest utilaj in județele Prahova, Bacău, Dolj, Dîmbovița, Arad, Timiș, Olt, Ilfov. întreprinde­rea botoșăneană va continua să producă a­­ceste mașini pînă va onora întreaga coman­dă de 500 bucăți, devan­­sînd termenul stabilit prin contract. Noi dotări la I. J. G. C. L După ce, nu de mult, 5 autobuze noi, tip TV 20 au intrat în circuitul mijloacelor de transport în comun din munici­piu, joi, 25 aprilie, alte­le 5 și-au început ro­dajul și în curînd vom beneficia de serviciile lor. Din ultimele 5 auto­buze, unul a intrat în dotarea E.G.C.L. Doro­­hoi. Noile mașini au permis înlocuirea unor autobuze vechi, cu un grad avansat de uzură. Sistematizare De la serviciul de gos­podărie comunală și lo­­cativă, ni s-a comuni­cat că sfîrșitul acestei sâptămîni va marca ter­minarea amenajării in­trărilor în municipiu dinspre Iași și Suceava. Intrările modernizate și înfrumusețate cu plan­tații de pomi, circa 3 400 trandafiri și alte spații verzi, rămân în grija tinerilor din mu­nicipiu care le vor a­­sigura întreținerea și înfrumusețarea. Dialogul orașelor Sub egida Comitetului județean U.T.C., a Co­mitetului județean de­­ cultură și educație socialistă și a Consiliu­lui județean al U.U.S.R., în luna mai va lua star­tul, la Darabani, dialo­gul orașelor, concurs de­dicat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al P.C.R. Printre probele con­cursului figurează : Cul­tură generală, istoria județului, tehnică, per­spicacitate, pregătire militară și proba artis­tică. Proces literar Duminică, in sala ci­nemascopului „Uni­rea", din municipiu, în­treprinderea cinemato­grafică in colaborare cu clubul „23 August" or­ganizează pentru tine­retul din municipiu interesantă dezbatere de o caz pe marginea fil­mului „Dragostea în­cepe vineri" (regia Vir­gil Calotescu), la care își vor aduce aportul un grup de juriști. Utilitare Pentru ca înstrăinări­le de imobile proprieta­te personală între cetă­țeni să se facă în depli­nă legalitate, ferindu-i de drumuri inutile sau pierdere de timp, ele trebuie să fie însoțite de următoarele acte : o ce­rere tipizată care se găsește la serviciul de sistematizare de pe lân­gă Consiliul popular municipal. Planul de si­tuație al imobilului și terenului ce se înstrăi­nează (5 ex.). Planurile sunt executate, la cere­re, de specialiști de la Consiliul popular jude­țean contra cost. Mai sunt necesare: dovada proprietății (copie lega­lizată de pe actul de proprietate), o declara­ție autentificată la No­tariat din care să rezul­te că cetățeanul care cumpără nu posedă altă locuință , un certificat de la secția financiară care să ateste că imobi­lul este proprietate per­sonală. Vînzătorul este obligat să dea o decla­rație prin care se obli­gă că nu va mai cere locuință de la stat. In fine, un certificat pri­vind situația imobilului proprietarului ce solici­tă vînzarea. CLOPOTUL 0 PAGINA 2 VIAȚA DE PARTID Este un lucru binecunos­cut că adunarea genera­lă de partid își îndeplineș­te rolul său de for supe­rior al organizației numai în măsura în care proble­matica dezbaterii este a­­leasă în mod judicios. Or, din acest punct de ve­dere cum constata o recen­tă plenară a Comitetului municipal de partid, se mai întîmplă ca tematica țărilor generale să se ada­în­tocmească în pripă, să fie lipsită de­ganizațiile consistențăl­or­ile partid de la întreprinderea județea­nă de industrializare a lap­telui, întreprinderea jude­țeană de gospodărie comu­nală și locativă, coopera­tiva meșteșugărească „Pro­gresul" nici nu mai întoc­mesc tematici pe timp mai îndelungat — un an de re­gulă, cum se recomandă. Sunt situații în care nu se respectă nici temele inclu­se în planurile de muncă lunare sau trimestriale. Studiul făcut de Comitetului municipal biroul de partid arată că din 276 a­­dunări generale, în 60 s-au discutat alte teme, deși cele incluse în planurile de mun­că erau foarte Cleopatra Popa, importante: secretara comitetului de partid de la întreprinderea de confec­ții, apreciind succesele ob­ținute în munca politică, sublinia că „secretarii, bi­rourile unor organizații de bază din întreprindere, uneori, pun în discuția adu­nărilor generale teme care nu corespund momentului respectiv". Asemenea prac­tici duc la îngustarea ariei de preocupări, scăpîndu-se din vedere domenii impor­tante ale muncii de partid. Viața a demonstrat că pregătirea adunării este un element care-i asigură, în mare măsură, conținutul și eficiența scontată. Insă bi­rourile organizațiilor de bază din sectorul alimentar al comerțului, de la Di­recția generală pentru a­­gricultură, U. J. C. M., C.J.E.F.S., manifestă insu­ficientă atenție pentru buna pregătire a adunări­lor de partid. Referindu-se la răspunderea a comuniștilor în biroului, general pentru pregătirea adunării, Mihai Lungu, rul comitetului de secreta­partid de la I.M.A.I.A., arăta : „Eu cred că trebuie să punem un accent mai mare pe în­tărirea rolului secretarului și biroului organizației de bază în pregătirea și des­fășurarea adunărilor ge­nerale. Cîteodată slaba activitate a unor secretari se datorește și lipsei de a­­jutor din partea conducă­torilor formațiilor de lucru din unități. Munca de par­tid nu trebuie lăsată nu­mai pe seama biroului or­ganizației și secretarului, ci fiecare comunist are obli­gația de a contribui la per­fecționarea ei". Adunarea generală își atinge scopul propus când are un pronunțat caracter de lucru, cind se analizea­ză cu maximă și intransigență răspundere revoluțio­nară activitatea zilor și se stabilesc comunis­măsuri practice pentru rea neajunsurilor. înlătura­Totuși, în unele organizații de ba­ză, ca cele din comuna Ră­­chiți, de la Șantierul 3 Botoșani al T.C.I. Iași, I.C.R.T.I., adunările gene­rale sunt lipsite de comba­tivitate, au o ținută festivis­­tă. De aceea, influența lor asupra comportamentului comuniștilor este diminua­tă. Bunăoară, la una din a­­dunările generale ale orga­nizației de bază de la co­operativa „Progresul", meșteșugărească materialul de analiză și discuțiile pur­tate au avut un caracter administrativ, n-au nici o referire la ceea făcut ce au întreprins comuniștii pentru îmbunătățirea ac­tivității în unitate. Mulți au criticat durata prea mare a unor ședințe de partid, fără o justifica­re în planul eficienței , au încercat să găsească solu­ții pentru evitarea acestui neajuns. Secretarul comi­tetului comunal de partid Răchiți, Ilie Bordeianu, a propus, pentru scurtarea timpului de desfășurare a adunărilor, să nu se mai facă materiale scrise. Este, desigur o modalitate nu lipsită de interes­ nouă. To­tuși, indiferent dacă ra­poartele sunt scrise sau ver­bale, ele trebuie să fie scurte, concrete, să permită formularea unor concluzii corespunzătoare. Astfel a­­dunările vor deveni mai eficiente și vor dura mai puțin. Un moment esențial­ al adunării de partid este a­­doptarea hotărîrilor, orga­nizarea muncii și contro­lul înfăptuirii lor. Fără a minimaliza succesele obți­nute de organizațiile de bază din municipiu, tre­buie spus că unele adunări generale nu se soldează cu hotărîri­ și planuri de mă­suri concrete. Se arăta, pe bună dreptate, că organiza­țiile de partid de la I.U.P.S., șantierele de con­strucții, unele organizații din comerț și din cooperativele cooperație, agricole, învățămînt și sănătate, au încă multe de făcut pen­tru întronarea unui spirit ferm de disciplină și ordi­ne în muncă. Cu toate a­­cestea, planurile de muncă adoptate în organizațiile a­­mintite conțin puține sau foarte puține prevederi ca­re v­i­z­e­a­z­ă întărirea activității politico­­educative pentru oamenilor, pentru educarea dezvol­tarea conștiinței socialis­te. In intervalele dunările generale, dintre a­­rile organizațiilor de birou­bază nu întotdeauna și peste tot organizează riguros mun­ca de îndeplinire a hotărî­rilor luate, nu controlea­ză exigent înfăptuirea a­­cestora. Așa se face că, deși în adunările de partid, organizațiile de bază din întreprinderile textilă și de confecții, din comerț au adoptat hotărîri bune, ele nu au urmărit consecvent transpunerea lor în viață, iar lipsurile persistă. Plenara Comitetului mu­nicipal de partid a stabi­lit un plan de măsuri bine echilibrat, cu date și ter­mene precise, care va con­tribui, în continuare, la spo­rirea eficienței adunărilor generale de partid, la creș­terea necontenită a rolului acestora în înfăptuirea sar­cinilor multiple ce stau în fața municipiului. Marin AIFTINCA Cum pregătim ADUNAREA GENERALĂ? Concursul formațiilor artis­tice ale elevilor din munici­piul Botoșani. Moment din spectacolul muzical „Țigăn­­cile" în interpretarea elevelor Liceului „A.T. Laurian" Fotografia : I. GROSULEAC A apărut: “Cercetări agronomice în Moldova. Editorialul ultimului număr al acestei reviste punctează principalele realizări ale agri­culturii Moldovei în cele trei decenii de la eliberare și ja­lonează perspectivele dezvol­tării acesteia în deceniile vi­itoare. In domeniul îmbunătățiri­lor funciare se dau soluții pentru ameliorarea solurilor saline - alcalice (C. Teșu și colab.) și pentru stăvilirea e­­roziunii solului (A. Popa), iar în domeniul mecanizării se aduc contribuții metodologice privind uzura organelor de lucrat solul (I. Crudu și colab.) și producerea brichetelor fu­rajere (I. Teodorescu). Pentru sporirea producției vegetale se fac precizări va­loroase privind dinamica azo­tului și glucidelor la unele le­guminoase (V. Teșu și colab.), efectul îngrășămintelor la sfeclă de zahăr (D. Pînzariu și M. Sîrbu), la sfecla furaje­ră (C. Timirgaziu) și la in pentru fibre (M. Leș), stabili­rea nivelului optim de tăiere la soiul de viță de vie Aligoté (P. Pițuc), biologia și comba­terea păduchelui din San Jose (M. Peiu și colab.), circulația fosforului radioactiv 32 % în ramurile de păr (Gh. Dumi­­trescu și colab.). In domeniul creșterii ani­malelor se aduc contribuții privind influența microclima­tului asupra producției de lapte la vaci (P. Praisler), efi­ciența unor nutrețuri combi­nate în hrana puilor (E. Roșu și colab.), studiul infecțiilor salmonelice la taurine (V. Roșea), a necrozei urechilor m m m­m­is la tineretul porcin (N. Dul­­ceanu și colab.) și a faunei din așternutul halelor pentru puii broilor (L. Ionescu și co­lab.). Experiența unităților agri­cole este ilustrată prin aspec­te ale dezvoltării agriculturii județului Neamț (C. Grigores­­cu), asigurarea seminței în județul Botoșani (Al. Chișca­­ru), o nouă instalație de pre­parare a zemii sulfocolice (N. Novac și M. Marcu) etc., iar rubrica de agrometeorolo­­gie prezintă mersul vremii și influența ei asupra culturilor agricole în anul 1973. La începuturile pionieriei Jubileul pionieresc , aniver­sarea a 25 de ani de la crea­rea primelor detașamente de purtători ai cravatelor roșii, în proiecție retrospectivă, fap­tele de azi ale pionierilor au la origine suflul revoluționar al momentelor de atunci. Cei care pot reconstitui atmosfe­ra — participanții direcți ai vremii de începuturi a Orga­nizației pionierilor. Au cuvîn­­tul : Mihai Nichifor, șef de cate­dră la Cabinetul județean de partid, fost pionier din prima generație a organizației celor mai tineri comuniști : — ’49, Botoșani. Eram în clasa a IlI-a. Văd, ca acum, careul detașamentului, simt ca atunci, atingerea fierbinte a cravatei roșii. Mi-aduc a­­minte , urările și strîngerile de mină ale unor fruntași în producție, care au luat parte la marele eveniment al vieții. Aceleași simțăminte le încerc, ori de cite ori sînt în mijlo­cul pionierilor... Mi se pare că-i văd pe tovarășii mei de detașament. Ceea ce mă face să cred că este și... nu este o deosebire între pionie­rii de ieri și cei de azi. Deo­sebirea ar fi doar în aceea că, actualitatea le oferă mult mai multe condiții care per­mit pregătirea lor de viitori producători de bunuri pen­tru societate, de viitori comu­niști. Nicolae Crîșmaru, dirigin­tele Oficiului județean de di­fuzare a presei, fost instruc­tor de pionieri : — Tocmai devenisem proas­păt membru al organizației revoluționare a tineretului. Am primit însărcinarea de a lua în seamă, un detașament ca instructor, de la Școala generală nr. 1 Botoșani. Ii în­vățam pe copii ce înseamnă patrie și partid, ce simboli­zează cravata roșie, cum tre­buie să se comporte un pio­nier... Ce făceam noi ? Nu lucruri senzaționale. Evocam faptele glorioase ale înainta­șilor, ale luptătorilor din ile­galitate, organizam foarte multe excursii, acțiuni de a­­jutorare a bătrînilor. In iarna acelui an 1949 spre 1950, de­tașamentul al cărui instruc­tor eram, făcuse un tren de săniuțe cu care transportam lemne pentru bătrînii din car­tier. Nu m-am desprins de viața pionierească încă mult timp. Pînă acum cîțiva ani în urmă, activam ca instruc­tor artistic, sprijinind for­mațiile de amatori de la Școa­la generală nr. 2 Botoșani. Cunosc că activitatea pionie­rilor de la școala unde am fost eu instructor e foarte sus­ținută, mai ales acum, în preajma aniversării organiza­ției lor, îmi pare bine și-i fe­licit, trăind alături de ei bu­curia aniversării. Eugen HRUȘCA ARCA LUI NOE Corespondențe Profesorul R. Zaharescu din Botoșani ne scrie că n-a putut cumpăra cu anticipație bilete pentru cursa rapidă Botoșani- Iași, cu toate că în Mersul autobuzelor pentru județele Botoșani — Suceava — vala­bil încă — se menționează limpede că biletele pentru cursele rapide pot fi procura­te din autogări „cu anticipație de pînă la cinci zile". Antici­păm și noi un răspuns „cursă rapidă“ din partea Autogării Botoșani. Intr-o altă corespondență, trei dorohoieni ne informea­ză că în piața orașului s-a in­stalat o baracă cu „tir spor­tiv" și proprietarii barăcii ar fi „șmecheri" și „asemenea jocuri lasă pe oameni fără bani“. Ce să le zicem altceva expeditorilor noștri decit că, în condițiile în care proprie­tarii barăcii sînt de-a adevă­rat cum i-au categorisit, nu le rămîne amatorilor de trageri decit să împuște mai puțin și să rămînă cu mai mulți bani in buzunar. Soluția aceasta implică și ea antrenamente­­ de voință ! Parcul „Eminescu" S-au făcut și se fac multe în această primăvară pentru înfrumusețarea parcului „E­­minescu". De la această con­statare să trecem însă la al­tele, mai puțin îmbucurătoa­re. Anume, circulația cu bi­cicletele prin parcuri este in­terzisă, dar aleile lui au de­­venit piste de curse, mai a­­les pentru elevi și liceeni : Adrian Huțanu (școala gene­rală nr. 11), Sorin Pocreață, Relu Pintilie (liceul „Emines­cu“), Constantin Sava, Necu­­lai Bălăucă, Titi Abalașei (școala generală nr. 7) sînt cîteva nume, dar nu toate, pe cîteva alei și spații cu iar­bă se joacă fotbal, mai ceva decit pe stadion. La adresa tuturor celor ce schimbă cu de la ei putere destinația par­cului, ar avea de făcut mai multe reproșuri miliția mu­nicipală. Și pentru că e vorba de tineri (și elevi) n-ar trebui să fie străini de chestiune nici cei ce se ocupă de educația lor. Dealtminteri, o invitație la „protejați parcul nostru!“ se adresează fiecărui botoșă­­nean. ■ Rubrică realizată de Dumitru IGNAT I 4 Cuvinte din public . REFERITOR la articolul „Cu dărnicie pe banii statu­lui“ publicat in nr. 3­565 al ziarului „Clopotul“ vă infor­mez că in urma judecării cau­zei s-a emis sentința civilă nr. 81/17 ianuarie 1974 prin care mi s-a admis contesta­ția și s-a desființat decizia de imputare emisă de Consi­liul popular județean Boto­șani, exonerindu-mă de plata sumei imputate. (Nicolae Lá­zár, Botoșani, str. Marchian nr. 68). , C­adran cultural VXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX' C/r,ci minute după premieră Opinii despre „Omul care aduce ploaie“ Miercuri seara, scena bo­toșăneană a cunoscut din nou emoțiile caracteristice unei premiere. Noua pre­mieră (regia — Emil Mân­dric, scenografia — Teodo­ra Dinulescu) a avut urmă­toarea distribuție : Radu Panamarenco (H. C. Curry), Eugen Traian Bordușanu (Noah Curry), Victor Nico­lae (Jym Curry), Eleonora Luminița Gheorghiu (Liz­zie Curry), Ion Plăeșanu (șeriful), Boris Perevoznic (File), Sandu Popa (Star­­buck). La cîteva minute du­pă lăsarea cortinei am soli­citat cîteva opinii realiza­torilor: Emil Mândric . Cu aceas­tă piesă am sentimentul că am reușit să venim în în­tîmpinarea acelei nevoi de poezie atît de adine resim­țită de contemporanii noș­tri. In­­ efortul pentru reali­zarea spectacolului am ob­ținut nu numai ceea ce se vede pe scenă ci o și mai bună omogenizare a colecti­vului. Mai mult ca altă da­tă am simțit că publicul ne-a fost apropiat. Mă bucur că „Omul care aduce ploa­ie" a adus și multe aplauze în sală. Sandu Popa : Starbuck e un rol la care am visat de cînd aveam 17 ani. Rolul mă încîntă nu numai ca in­terpret ci și ca om căci eu cred că omul are oricînd nevoie de romantism. Țin să mulțumesc publicului. De mult nu am văzut la Bo­toșani o sală atît de caldă, de receptivă. Nu pot uita contribuția regizorului care a știut, printre altele, să sublinieze nota de purita­te sufletească a personaje­lor. Eleonora Luminița Gheor­ghiu : Orice rol e un exa­men. Lizzie e un examen foarte greu. Nu știu încă dacă l-am trecut cu bine sau nu. Știu doar că a fost foarte greu, chiar dacă ro­lul îmi vine „ca o mănușă", cum se spune. Radu Panamarenco : In clipa în care primesc un rol mă străduiesc să fac tot ce pot. Așa am făcut și de această dată. Măsura în ca­re am reușit o știu specta­torii din această seară, o vor judeca cei care vor ve­dea spectacolul în conti­nuare. Iată și cîteva opinii ale spectatorilor : Teatrul nos­tru a ales o piesă minunată, iar interpretarea, la care cred că s-a muncit foarte mult, e aproape fără cusur. Menționez rolurile inter­pretate de Sandu Popa, Victor Nicolae, Luminița Gheorghiu. (Adriana Ciri­­tel, contabilă) . Teatrul ne-a oferit în această seară întîlnire extrem de plăcută. o M-a încintat jocul actorilor Victor Nicolae și Radu Pa­namarenco. (Constantin Pă­­lălău, economist) . Latura de sinceritate și omenesc m-a cucerit. Actorii au mi­litat cu toată forța pentru ca aceste calități să treacă dincolo de rampa scenei. (Sorina Maxim, actriță la Teatrul de păpuși) . Distri­buție omogenă, joc plin de nerv, scenografie funcțio­nală, muzică plină de culoa­re — intr-un cuvînt, unul din cele mai bune spectaco­le pe care le-a realizat tea­trul din Botoșani. (Caterina Mirescu, metodista la Cen­trul de îndrumare a creați­ei populare). La expoziția de pictu­ră Teodor Valenciuc deschisă la Casa de cul­tură din Dorohoi De la Inspectoratul județean de interne . In timp ce-și efectua fondul, Constantin Murariu, paznic la cooperativa „Progresul" din Botoșani, a descoperit o bute­lie de aragaz abandonată. A sesizat dispeceratul. In urma cer­cetărilor întreprinse s-a stabilit că butelia fusese sustrasă de la atelierul metalurgic al cooperativei „înfrățirea" din Boto­șani. Felicitări pentru paznicul vigilent. • Două incendii, unul în satul Aurel Vlaicu - Avrămeni, la casa lui Constantin Stoica, și celălalt în Oroftiana - Suharău, la locuința lui Mihai Mihăilscu, au distrus furaje­­ 1 650 kg în primul caz și 1 000 kg în a­l doilea. Amîndouă au fost iscate de copii nesupravegheați, care au aprins chibriturile pagubei. SEMNAL Un festival al rapsozilor populari In numărul din 23 martie a.c. al ziarului nostru pre­zentam, avînd în vedere o realitate incontestabilă exis­tentă în județul nostru, propunerea lansării unui festival al rapsozilor populari cu o desfășurare periodică. Anali­­zînd amintita propunere, Comitetul județean de cultură și educație socialistă ne-a comunicat că aceasta „vine în întimpinarea mai vechii noastre dorințe de a organiza un festival al rapsozilor". Cităm, în continuare, din răspunsul sosit la redacție: „Suntem­ convinși de valoarea unei asemenea întîlniri și de aceea între manifestările dedicate celei de-a XXX-a aniversări a eliberării am înscris și acest festival. Dealt­fel, avem înscris în planul editorial pe 1974 și o culegere din creația rapsozilor și poeților populari". Rubrică realizată de Dumitru LAVRIC Reuniunea corală interjude­țeană a cadrelor didactice Prima reuniune corală interjudețeană, organizată sub egida Casei corpului didac­tic, în colaborare cu Inspec­toratul școlar județean și Co­mitetul sindicatului învăță­mînt Botoșani a însemnat o reușită. Și-au dat formațiile corale ale concursul caselor corpului didactic din Bacău, Maramureș, Neamț, Boto­șani, corul cadrelor didacti­ce, din Dorohoi, două forma­ții instrumentale de cameră ale Casei corpului didactic Bo­toșani și corul de cameră „Brevis", al Liceului de muzi­că și arte plastice din locali­tate. Formația corală „Ateneu" a Casei corpului didactic din Bacău (dirijor prof. Ioan Bănică), a reflectat în pro­gramul prezentat imaginile luminoase, pline de optimism, ale pieselor concepute într-o țesătură armonico - polifo­nică, cu o mare putere de ex­presie. Aici s-a observat îm­binarea in chip fericit a di­feritelor timbre și voci, rea­lizînd imagini de o deosebită frumusețe. A urmat apoi pro­gramul prezentat de corul Cronică de concert cadrelor didactice al județu­lui Maramureș (dirijor, prof. I. Săcăleanu). Impresionat mai Băimărenii au întii prin frumoasa costumație a mem­brilor formației. prezentat a avut în Programul compo­nența sa piese de inspirație patriotică, dedicate Republi­cii socialiste și partidului, pre­lucrări din creația folclorică dintre care au excelat „Cîn­­tarea Maramureșului" de Constantin Arvinte și „Tran­dafir cu creanga-n apă" de T. Jarda pe care publicul bo­­toșănean le-a savurat din plin, răsplătind maniera de inter­pretare cu vii și îndelungate aplauze. Nemțenii (dirijor: prof. George Grigorică) plăcut im­presionați de evoluția cole­gilor din Bacău și Baia Ma­re au prezentat un spectacol foarte reușit, amintindu-ne prin aceasta de faptul că, la noi în țară, prima formație corală pe mai multe voci, a luat ființă către sfirșitul se­colului al XVIII-lea în jude­țul lor, respectiv la Mănăsti­rea Neamțului. Gazdele, botoșănenii s-au prezentat cu un număr de trei formații corale și două instrumentale de cameră. Co­rul Casei corpului didactic Botoșani (dirijor, profesor George Holca) a deschis în­treaga manifestare cu un re­pertoriu echilibrat, bine a­­les, care a convins prin inter­pretarea inedită a pieselor co­rale, rod al unei severe dis­cipline artistice, al capacită­ții de cunoaștere de către di­rijor a partiturilor, al adîn­­cirii și redării sentimentelor create în fiecare din le cîntate. O frumoasă piese­priză ne-a creat-o corul sur­ca­drelor didactice din Dorohoi care întregește convingerea că pe teritoriul județului Bo­toșani sînt destule formații corale de calitate. Sub con­ducerea prof. Vasile Nistor, corul din Dorohoi s-a dus la un nivel ridicat, pre­ob­­servîndu-se buna nuanțare a pieselor, care a atras intere­sul și amterierea­ publicului. In cadrul acestei manifes­tări n-a lipsit muzica instru­mentală. Cele două formații instrumentale de cameră, sub conducerea prof. Mugur Doroftei, au interpretat cvin­tetul în La major, partea a IlI-a de W.A. Mozart și cvartetul de coarde de Th. Gangler. In încheierea ninii a evoluat acestei rea­tînăra for­mație corală de cameră „Bre­vis“ a Liceului de muzică și arte plastice Botoșani, diri­jată de prof. Pavel Costan­ Această inițiativă a Casei corpului didactic Botoșani a fost o reușită pe care am do­ri-o tradiționalizată. Prof. Gheorghe TIMOFTE I y

Next