Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)
1974-05-01 / nr. 4138
Expuneri dedicate zilei de 1 Mai In cursul zilei de ieri au avut loc numeroase adunări, în întreprinderi, instituții și sate în cadrul cărora au fost expuse de către membrii biroului Comitetului județean de partid, lectori și propagandiști, activiști de partid și de stat, conferințe privind ziua de 1 Mai — ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Asemenea adunări au avut loc la întreprinderea textilă „Moldova“, întreprinderea de confecții din Botoșani, cooperativa „Sporul“ din Dorohoi, în comunele Trușești, Frumușica, Brăești, Nicolae Bălcescu, în orașele Darabani și Săveni și alte localități. S-a reafirmat din nou cu acest prilej hotărîrea colectivelor de muncă de a contribui cu toate forțele și priceperea la devansarea înfăptuirii sarcinilor actualului cincinal, la obținerea de rezultate deosebite în cinstea celor două mărețe evenimente ale anului : a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului. Din nou la cabana Rediu Incepînd de azi se redeschide cabana Rediu. Renovată și bine aprovizionată cu tot ce e necesar (inclusiv pui la ceaun, vin de Cotnari, Murfatlar, Odobești), unitatea își așteaptă oaspeții. Un nou laborator de înghețată a fost pus în funcțiune noul laborator de înghețată al I.C.S.A.P.N. din municipiu. Avînd o capacitate de 1,5 tone în 24 de ore, noua unitate va satisface cerințele botoșănenilor. In curînd, aici se va produce casată și parfeuri — produse care pînă acum se aduceau din alte județe ale țării. In cofetării s-a pus în vînzare tortul de înghețată. Ni s-au dat asigurări că e parfumat și delicios 100.000 de sticle de bere Pentru zilele de 4 și 5 mai a.c. se pregătesc circa 100.000 de sticle de bere pentru a fi puse la dispoziția populației. Am înțeles, din cele spuse de către conducătorii comerțului, că sunt și suficiente cantități de băuturi răcoritoare, apă minerală etc. S.P.C.6 Cu indicatorul „urgent“, I.M.A.I.A. Botoșani a executat pînă ieri, pentru unitățile agricole socialiste, 300 de secții cultivatoare SPC - 6 (un subansamblu complex) care va fi folosit în campania de întreținere a culturilor în această primăvară. Utilizare Program special pentru unitățile comerciale, de alimentație publică și de prestări servicii pentru zilele de 2, 3, 4 și 5 mai a.c. In vederea unei mai bune organizări și deserviri a populației, în aceste zile, orarul de funcționare a unităților comerciale, de alimentație publică și de prestări servicii aparținînd tuturor sistemelor de comerț și servicii se stabilește după cum urmează : a.c. în zilele de 2 și 3 mai magazinele alimentare, și unitățile nealimentare servicii vor de prestări funcționa cu program prelungit de câte 1-2 ore (la amiază și seara). Halele și piețele agroalimentare vor avea program continuu de funcționare (cu pauză de masă, prin rotație). In zilele de 4 și 5 mai, unitățile comerciale și de prestări servicii vor funcționa după programul normal al zilei de duminică. Unitățile de alimentație publică precum și unitățile din zonele de agrement și de pe traseele turistice vor funcționa în aceste zile după orarul obișnuit (de dimineață pînă seara). ClOpOTUL e PAGINA 2 ^\^^^^ MUNCA îN VIATA TA, * 7 VIATA TA ÎN MUNCA 9 \\\N\^\\\\\\\\w^ NMI 01IM Pl 1971 — prezent în finala pe țară la olimpiada de chimie. In 1972 — locul I, tot la chimie. 1973 — locul al II-lea în finala pe țară și mențiune la olimpiada de la Sofia. 1974 — locul I și calificarea pentru olimpiada internațională de la București. — Cînd a fost mai greu ? — In fiecare an, mai greu decit în ceilalți. — Cum îți privești propriile succese ? — Eu cred că un mare merit îl au tovarășii profesori. Dînșii sunt de părere că meritul este al meu. — Te-ai gindit la o definiție a muncii ? — Pentru un tînăr munca înseamnă certitudinea că se va putea afirma și în viitor. Pentru mine munca e și singurul mod în care pot trăi în prezent. Toți cei din jur muncesc. Peste cîțiva ani generația mea va fi în producție. Atunci se va verifica cum am muncit în școală. De fapt, nu pentru olimpiade mă pregătesc eu ci pentru viață, învăț teorie, rezolv probleme, fac laborator. Mă bucură desigur și rezultatele din acești ani ai olimpiadelor. Dar bucuria adevărată mi-o dă certitudinea că voi deveni pe deplin folositor societății. Numai așa, aceste rezultate pot să nu rămînă numai în amintire ci să însemne un punct de plecare, un start bun. Interlocutor: elevul DORIN STANESCU, anul IV, Liceul nr. 1 Dorohoi. Munca e omniprezentă ... în școală ECII MO ROL BIR DREPTUL INIMII L-am „prins“ între drumuri lungi. Venise de două la Constanța și se pregătea să plece la Curtea de Argeș. Discuția am dus-o în cabina autocamionului 21-BT-1309. Am discutat în cabină pentru că GHEORGHE ANDRIEȘ nu se desparte aproape niciodată de mașina sa. La drum lung, odihna tot în mașină și-o face. — De ce ? — Știi mata ? Eu duc mărfuri de valoare. Știu ce înseamnă aceste mărfuri și nu le pot lăsa așa, la voia întîmplării. E muncă acolo, nu glumă și eu răspund. N întreb de kilometrii parcurși în cei 22 de ani de meserie, îmi spune o cifră: 1.800.000. încerc un calcul. De 45 de ori lungimea ecuatorului. Adică, de două ori în fiecare an, înconjurul pămîntului. Dar în calculul meu nu am inclus omul. Omul și inima lui. — Apoi, vezi că eu nu o fugăresc, îmi încep lucrul cu mai de dimineață. La 7 să fiu la beneficiar. Pe prima am dus-o la casare fără reparații. Așa vreau și cu asta. Că are același număr ca și prima. Și dacă pot de ce să nu fac și eu o economie, să nu se facă cheltuieli cu reparațiile. Așa îi învăț și pe băieți. Le arăt cele 14 insigne pe care le-am primit, le arăt ordinul. Să vadă și ei că numai din muncă trăiesc. — Drum bun, Gheorghe Andrieș ! Drum bun, pe ecuatorul din dreptul inimii dumitale de neostenit muncitor ,pe ogoare diul „Răspîndirea corbului în județul Botoșani“. Studiez în continuare corvidele. — Ați ajuns și la anumite constatări personale ? — La foarte multe. In special lucrările făcute fără un studiu atent al speciilor respective trebuie corectate. Bucuria cea mai mare este atunci cînd verifici singur care e adevărul. — Și cum reușiți să-1 verificați ? — Studiind tot timpul, lăsînd, mereu, odihna pentru ziua de mîine. Trebuie să lucrezi și ziua și noaptea. Numai așa poți cerceta natura. Și numai așa cartea poți scrie un studiu care să nu aibă nevoie de corectări peste cîțiva ani. Așa e munca noastră. In bucuria descoperirii stă frumusețea ei. Și frumusețea e permanentă. Și bucuria rămîne, oricare ar fi obstacolele care stau în calea cercetătorului. — Elevii dv. au obținut peste 15 premii și mențiuni la olimpiadele pe țară, au reușit în învățămîntul superior în proporție de 60 la sută. Cum ați reușit să-i faceți să reușească ? — Ințelegînd că profesorul face o muncă de creație. Făcîndu-i pe elevi să înțeleagă că viața cere mari eforturi, răbdare și muncă. Am înțeles că avem un tineret foarte capabil. Noi trebuie să-i dăm măsura valorii, să-l facem să creadă în posibilitățile sale, să creadă în autodepășire și să fie capabil să se autodepășească. — Prin ce mijloace servește profesorul acest scop ? — Prin sinceritate deplină cu elevii — a continuat profesorul PANAITE FORȚA, prin valorificarea potențialului lor, a spontaneității. Apoi, oricit de bună ar fi clasa, profesorul nu poate rămîne la nivelul ei. Fiecare lecție e un cîmp de luptă. Nu poți cîștiga dacă nu vii înarmat cu noi cunoștințe. Această informare permanentă te stimulează, te menține tînăr. Altă cale nu există. Dacă e nevoie trebuie să o iei de 20 de ori de la capăt. Te simți stimulat și de încrederea cu care vin la tine părinții și elevii. Și atunci, pe primul plan apare satisfacția și bucuria acestei munci. A muncit de a-i învăța pe alții să muncească. Și, mai presus de toate, să iubească munca. SĂ RÂMII, TONTĂIN]N, TÎNĂR N MONOCONMTII La Dorohoi, în vecinătatea nisipului de Miorcani, s-au născut noi meserii. Noi meserii care transformă în irizări de cristal o valoroasă materie primă. Noi meserii care transformă, la temperatura înaltă a muncii, conștiințele. Meșterul CONSTANTIN MELINTE, sticlar cu peste 14 ani vechime în unități similare din țară, lucrează acum la Dorohoi. Ca sticlar. Și ca șef de echipă. Ține la rezultatele sale. Dar, poate mai mult, la rezultatele întregii echipe. Muncește ca un meșter. Muncește ca un om, între alți oameni. Muncește cu oamenii. Numai așa se explică de ce echipa pe care o conduce își depășește planul în fiecare lună. Și de ce această echipă a primit diploma de fruntașă în întrecerea cu celelalte. Și de ce, împreună cu toată echipa, e prezent la panoul de onoare din centrul orașului. — Meșterul Melinte — ne spune secretarul comitetului de sindicat din întreprindere, e un adevărat comunist care știe că trebuie să-i ajuți pe cei mai tineri, să ți-i apropii, să te bucuri de succesele lor. Să te bucuri cînd cei pe care i-ai ajutat ajung ei să te întreacă. A înțeles că trebuie să fie un exemplu pentru lucrătorii din echipă, pentru tinerii care abia au terminat școala profesională. 14 ani de meserie îi stau drept mărturie pentru priceperea sa ca specialist. Și tot atîția — pentru priceperea de a lucra cu oamenii. Pricepere cîștigată la școala muncii și împărtășită altora, tot la școala muncii. PENTRU ODIHNĂ LNS, MTRT0, HONOT MÎINT Din 1966 lucrează în cadrul Muzeului de științe naturale Dorohoi. Cele 6 comunicări publicate pînă în prezent îi atestă specializarea în domeniul ornitologiei. — Cu timp vă ia o asemenea comunicare, tovarășe CORNELIU ANDRIESCU? — Luni și ani. La o comunicare de 5 pagini am lucrat 6 ani. Doi ani am lucrat la cercetările privind cuibăritul și dezvoltarea puilor la stăncuța gulerată. — Mi-ați spus că aveți legături cu muzee din Londra, Paris, Amsterdam, New York, că faceți pchimburi de publicații cu muzee din Europa, America, Australia. Privitor la județul nostru însă, ce cercetări ați întreprins ? —• In 1972 am publicat stu IN CE CÎND ESTE UN MECANIZ NEO? La început i-am cunoscut doar numele : GHEORGHE IONESCU. Și în dreptul numelui, o precizare : mecanizator de onoare. I-am aflat și locul de muncă , secția de mecanizare a agriculturii Călărași. Apoi am cunoscut omul. In ultima zi a lunii aprilie, imediat după ce se terminase campania de însămînțare a porumbului. — Cum a fost in campanie ? — Muncă în schimburi prelungite, fără pauză. Lucrări executate după pretențiile agriculturii moderne. Sunt fiu de țăran. Știu cum se făcea agricultură acum 30 — 40 ani. Nu se mai compară. — In timpul orelor lungi, în timp ce trece pe sub soare și nor, pe sub stele și lună, la ce gîndește un mecanizator ? — Se gîndește că asigură hrana unui popor. Eu am luat în martie 2 600 lei. Numesc mai puțin de 1 400 oripe lună. Cîștig tot ce-mi trebuie pentru ai mei. Dar principalul imbold îl am în acest gînd că munca mea e necesară. Nu spun că e ușoară. E necesară și bărbătească. CE SIMTE CONSTRUCTORUL CÎND TERMINĂ O LUCRARE 13 ani pe șantier. Șeful echipei de betoniști, rostuind munca a 46 de oameni. Alte date de stare profesională : — Lucrez acum cu echipa la turnări de betoane la stîlpi, grinzi, fundații, pardoseli. Obiectivul este viitoarea întreprindere „Electrocontact“... — EMIL, BREHUESCU, ce simte un constructor cînd termină o lucrare ? — Intîi și întîi că trebuie să înceapă alta. Dar și treaba încheiată îți dă multă bucurie. Cred că un constructor lasă, în fiecare lucrare, ceva din el, pentru că munca noastră e o parte — și cea mai importantă, cred eu — din viața noastră, contactul" este a treia „Electrofabrică la construcția căreia particip aici în Botoșani. Mai întîi a fost I.U.P.S., am lucrat la un obiectiv apoi al I.M.A.I.A. Și ce mai simte constructorul, adică ce crede, dacă e tată , că, cine știe, poate copiii lui vor munci acolo unde el a ridicat lucrarea, sau că poate și ei vor construi, la rîndul lor. Spun asta deoarece sunt tată a 4 copii care, mîine, poimîine, vor fi mari. — Aveți rezultate mai deosebite, obținute în întîmpinarea acestei sărbători 2 — Tovarășe, drept să vă spun, noi, echipa, am avut întotdeauna rezultate bune și depășiri de plan. Ne-a intrat în obicei. Și economii. In ultimul timp am economisit peste 10 tone de ciment, de care o să avem nevoie în altă ... pe șantiere Munca sărbătorește munca. Nici o altă festivitate nu egalează în semnificație și frumusețe tumultul acțiunii care făurește bunurile și ideile, care transfigurează locurile și oamenii. Sărbătoarea și satisfacția muncii sunt fapta muncii. Reportajul acestei zile se scrie în uzine și pe ogoare, în săli de curs și în laboratoare, peste tot acolo unde oamenii fac din datoria lor izbîndă. Reportajul acestei zile se scrie cu uneltele muncii. Aceste însemnări nu sînt decit transcrieri — cîteva — ale marii cronici numită realitatea socialistă, mai bogată cu fiecare secundă. Cîteva contururi ale unei biografii trăite sub deviza nobleții socialismului : Munca în viața ta, viața ta în muncă. EFECTUL NUMĂRUL ONC NI MUNCII NOMISEOLOI — Munca noastră, a activiștilor de partid, are o particularitate : lucrări cu oamenii, și o astfel de muncă are exigențe deosebite. Sunt activist Un nume — CRISTIAN ACHIȚEI — de la locul de muncă numit grădinița nr. 14 din municipiu... — Ciți ani ai, Cristian ? — Cinci. — Și părinții tăi unde muncesc ? — Și tata și mama lucrează la construcții. Tata e maistru, iar mama calculatoare, de partid de 27 de ani, o experiență care mă orientează repede în a realiza apropierea de cei cu care lucrez. — Tovarășe DUMITRU SA— Dar tu, Cristian, ce lucrezi ? — Eu sunt la grădiniță și o ajută pe tovarășa îngrijitoare să facă paturile, să aranjeze masa. Eu uci și florile, și așez jucăriile. — Dar acasă faci treabă ? — Da. O ajut pe mămica, îmi pun hainele în dulăpior și îmi fac pantofii, chiar și cînd e noroi ! CRISTIANI SPUNĂ ACTIVITATE parte, noi sau alți constructori. — Cînd credeți că are munca mai mult spor ? — Cînd se lucrează în echipă, toți ca unul. Intrebați-i, dacă nu-i așa, pe Dumitru Tănase, pe Gheorghe Ursache, pe Mihai Scarlaciuc sau pe ceilalți... RUGIU, care trebuie să fie efectul numărul unu al muncii de ? pe — Convingerea. Să-i conving oameni de necesitatea împlinirii unei acțiuni sau alteia. Să citești in ochii lor că te-au înțeles și că sunt de acord cu tine, pentru că, în primul rînd, tu însuți trebuia să fii convins. De la rezultatele obținute pe cooperativa agricolă — și știți : cooperativa noastră a obținut rezultate deosebite — pînă la îndeplinirea sarcinilor la contractări și la construirea unui atelier-școală, să zicem, totul trebuie să fie efectul muncii din convingere și înțelegere. Stnt de doi ani în Vîrfu Cîmpului, secretar de partid și primar. Multe aspecte ale muncii mele se leagă de activitatea de primar. Vin cetățeni cu o cerere sau alta și cer să fie mulțumiți. Dacă vor fi mulțumiți sau dacă vor ști că am făcut totul pentru asta, înseamnă că munca mea e bună. Rezultatele activității mele se măsoară în rezultatele activtății tuturor oamenilor comunei. Pot spune că în comuna noastră se muncește frumos și asta mă face să cred că am cîștigat încrederea concetățenilor și că munca mea își dovedește, in acest fel, eficiența. — Mi-ați pus întrebarea ca unuia care trebuie să răspundă ca un erou al muncii. Aș zice că dumneavoastră, reporterii, puteți răspunde mai frumos și mai clar decât mine. Cit despre erou, el se cade să dovedească mai departe că merită să i se spună așa. NU MĂ PRIVESC NICIOECOM CN PE ON ER00 — Momentul primirii titlului de Erou al Muncii Socialiste a fost unul dintre cele mai emoționante din viața mea. Și asta pentru că, fără să vreau să par modest, nu m-am privit și nici nu mă privesc ca pe un erou. Mi-am făcut datoria, după puterile mele , aprecierea a venit ca o confirmare că datoria a fost făcută așa cum mi-am dorit și am înțeles. Autorii succeselor sunt în fond cooperatorii și adevăratul Erou al Muncii Socialiste este cooperativa agricolă ; titlul meu e purtat, laolaltă, de încă alți 830 de oameni cooperatori din Ripiceni. — Tovarășe MIRCEA. CALIN, vă înțelegem modestia, dar vă admirăm pentru puterea dumneavoastră de muncă, întrebarea mea s-ar referi chiar la aceasta : ce vă insuflă pasiune, dăruire, putere ? — Puterea de muncă ți-o dă chiar munca. Aici, în cooperativă, ea crește, pentru că munca este colectivă, pentru că în tot ce gîndim ne consultăm și în tot ce facem punem brațul cu toții. Iar fiecare lucru de azi este temei pentru altul, viitor. Acum, de pildă, am terminat însămînțările ; suntem avansați și în celelalte sectoare, am predat mai multă carne decit prevede planul. Dar gîndul ne e îndreptat deja spre ce urmează să se facă. — Tovarășe Călin, ce-ați Cu un an în urmă prefiguram, intr-un reportaj, realizarea primului război de țesut „fabricat în Botoșani", act inedit în istoria acestui oraș care-și anunță și-și împlinește vocația de centru industrial. Războiul de țesut „made in Botoșani“ e acum o realitate și unul dintre înfăptuitorii lui este maistrul MIHAI CACIUC de la întreprinderea de utilaje și piese de schimb. — Am montat primul război de țesut la sfîrșitul lunii martie. Cu succes, așa că acum suntem în stadiul de reglare a unui lot de 10 războaie. în luna mai vom realiza alte 90. ☆ Două răspunsuri la o întrebare care nu ne-a fost adresată. Ne-am adresat-o singuri. Consemnăm doar răspunsurile : D. S. — 6 oameni de vîrste și profesii diferite, din localități diferite, mi-au fost interlocutori. Fiecare mi-a vorbit de munca sa. Și de munca altor zeci ca el. Asta, într-o singură zi. In fiecare zi e la — Adică tot atîtea prilejuri de satisfacție... — Bucuria pe care ne-o dă munca e aceea a lucrului ce iese din mîinile noastre. Și trebuie să avem multă grijă ca ceea ce este făcut să fie bine făcut. Am introdus, pentru noi care lucrăm la montaj, autocontrolul tehnic de calitate. Munca cere mereu alte exigențe. Războiul de țesut „fabricat în Botoșani", act inedit pînă acum, va intra în datele obișnuitului, iar satisfacția montorilor pentru lucrul ieșit din mina lor va deveni, desigur, un sentiment firesc de fiecare zi. fel. Nu pot să-mi definesc propria muncă decit ca un efort pentru a cunoaște munca altora. D- I — Aici stă și bucuria muncii reporterului. Să iasă în întîmpinarea bucuriei zecilor și sutelor de oameni ai munci. Să-și înfrățească bucuria cu a lor. Să se umple de ea și s-o împărtășească și altora, răspunde dacă vi s-ar cere să definiți munca ? MIDE IN ROEQȘINI Reportaj realizat de Dumitru LAVRIC și Dumitru IGNAT ... în întreprinderi r X V