Clopotul, 1975 (Anul 31, nr. 4176-4228)

1975-01-04 / nr. 4176

în toate compartimentele, activitate energică pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea al P. C. R. Pentru comuniștii din Să­­veni, pentru toți oamenii muncii de aici, sînt de înde­plinit anul acesta, sarcini de importanță deosebită, menite să ridice pe un plan superior activitatea economică, politică și socială a orașului. Există, mai intîi, la nivel de organi­zație și comitet de partid, ho­­tărîri adoptate cu prilejul a­­dunărilor și conferințelor pen­tru dări de seamă și alegeri. Fiecărui organ și organizație de partid îi revin, apoi, im­portante sarcini din hotărîri­­le conferințelor orășenești și județene de partid, din docu­mentele recentului Congres al partidului, încadrat în amplul proces de întărire a caracterului ști­ințific al conducerii exercita­te de organele și organizațiile de part­d, comitetul orășenesc de partid Săveni și-a reconsi­derat propriile posibilități și forțe în vederea realizării în viață a sarcinilor. Pentru a­­ceasta, am plecat de la ideea că oricît de bune, clare și rea­liste ar fi, hotărîrile rămîn simple intenții în lipsa unei organizări corespunzătoare a muncii de aplicare a lor. Printre obiectivele de atins, în ultimele luni ale anului trecut, era încheierea în bune condiții a anului agricol, a planului economic și pregăti­rea producției agricole a anu­lui 1975. In vederea realizării acestor sarcini, am pus în a­­plicare un șir de măsuri po­litico - organizatorice menite să canalizeze toate eforturile spre atingerea celor propuse, am procedat la o repartizare judicioasă a forțelor pe sec­toare de activități, cuprinzînd cu sarcini concrete toate ca­drele cu munci de răspunde­re, pe toți comuniștii. Ca ur­mare, recolta de toamnă a fost strînsă la timp și fără pierderi, a fost depozitată co­respunzător. Recoltele au fost în general bune. Cooperatorii din Petricani au obținut producție de 2 500 kg. porumb , boabe și 32 tone sfeclă de za­hăr la hectar, cei din Săveni au realizat 2 400 kg. porumb și 31 tone sfeclă de zahăr la hectar. Mecanizatorii de la S.M.A. Săveni au început să lucreze în contul cincinalului viitor încă din luna octom­brie 1974, fabrica de brînze­­turi și-a realizat integral principalii indicatori econo­mici, iar colectivul de anga­jați ai atelierului de transpor­turi auto a putut raporta de­pășirea substanțială a planu­lui la transport mărfuri și că­lători. Rezultate bune au fost obținute și de sectorul Săveni al I.J.G.C.L. Botoșani, care a îndeplinit planul pe anul 1974 încă de la 6 decembrie. Cum am reușit să înregis­trăm toate acestea ? In primul rînd, am organi­zat temeinic munca de cunoaș­tere și înțelegere a prevederi­lor hotărîrilor, a sarcinilor concrete ce revin tuturor ce­lor chemați să le înfăptuiască, organele și organizațiile de partid din fiecare unitate sta­bilind modalitățile și formele de urmărire a înfăptuirii ho­tărîrilor. în al doilea rînd, co­mitetul orășenesc de partid a utilizat in condiții mai bune controlul de partid, instrument eficace pentru menținerea e­­forturilor pe linia realizării o­­biectivelor propuse. Controlul a fost mai exigent și comba­tiv, a favorizat generalizarea experienței înaintate, a avut caracter permanent. In al trei­lea rînd, a fost impulsionat controlul de jos în sus, con­cretizat prin participarea co­muniștilor, a oamenilor la a­­naliza rezultatelor, prin fina­lizarea activității de control obștesc, a propunerilor sesiză­rilor și reclamațiilor oameni­lor, cuvîntul exprimat de ei in adunările de partid, U.T.C., sindicat, prin stațiile de am­plificare și gazetele de perete. Din documentele adoptate de Congresul al Xl-lea al par­tidului, orașului Săveni, co­mitetului orășenesc de partid îi revin importante sarcini, principala datorie fiind să ini­țiem acele acțiuni practice ca­re favorizează îndeplinirea lor. La noi se va construi, în cin­cinalul viitor, o fabrică de pasmanterie, 200 apartamen­te, o hală de producție pentru sectorul de industrie locală, două grădinițe de copii, mai multe săli de clasă, un inter­nat școlar, o sală de gimnas­tică, ateliere școlare, un com­plex comercial, un complex de îngrășarea porcilor etc. încă în anul viitor se va înfi­ința o secție de țesătorie cu 50 de războaie. După cum se vede din succinta enumerare de mai sus, în fața noastră sunt importante sarcini, comi­tetul orășenesc de partid fiind obligat să creeze cel mai fa­vorabil cadru de exercitare a inițiativelor, de participare nemijlocită a fiecărui comu­nist, a tuturor oamenilor mun­cii la realizarea celor propu­se. Avem o organizație oră­șenească de partid puternică, în fiecare unitate activînd co­muniști cu experiență, oameni destoinici și pricepuți. Evi­dent, ne preocupăm de întă­rirea în continuare numerică și calitativă, a rîndurilor par­tidului, de perfecționarea ro­lului de conducător politic al organizațiilor de partid, de îmbunătățirea muncii organi­zațiilor U.T.C. și sindicat, de creșterea conștiinței fiecărui comunist, a tuturor oamenilor muncii. Experiența pe care o avem, conjugată cu participa­rea mai amplă a tuturor co­muniștilor, a celorlalți oameni ai muncii la realizarea sarci­nilor, așa cum cere Codul principiilor și normelor vieții și muncii comuniștilor, a eticii și echității socialiste, celelalte documente adoptate de Con­gres, constituie garanția că ne vom îndeplini corespunzător sarcinile din propriile hotă­râri, din celelalte hotărîri și documente de partid. Nicolae CI­IRIAC secretarul Comitetului orășe­nesc de partid, primarul ora­șului Săveni . Rolul principal îl au acum­­ ACȚIUNILE PRACTICE Cu conștiința misiunii împlinite (Urmare din pag. I). — Ne-am organizat imediat in echipe, ne spune comunistul Gelu Călinescu. Lucram cite 12 ore in fir. Mulți dintre noi se aflau la datorie cite 2-3 zile fără întreru­pere, ignorînd oboseala. Să vă dau citeva exemple : Con­­stantin Tucanu, Gheorghe Andrei și Mihai Aniculăesei, toți trei me­canici, ca și electricienii Petru Surciuc și Mihai Tucaliuc nu au fost acasă, în cele șapte zile cri­tice, decit câteva ore. — Unde dormeau ? Dar ce, era vorba de dormit 7 Nu-mi puteam permite așa ceva — ne declară Mi­hai Tucaliuc. Aici, la locul nostru de muncă ne simțim și proprie­tari. Mai e timp de dormit cind e pericol să ți se ardă avutul7 — Eu am un singur copil, elev la Iași, ne spunea Cristea Oda­­ciuc. M-am bucurat cind ne-au sosit ajutoare exact din acest o­­raș : au venit doi specialiști de la întreprinderea "Unirea", inginerul Dăscălescu și maistrul Onofrei. Au muncit cot la cot cu noi, fiind e­­xemplu practic de întrajutorare tovărășească. Știți, eu nu sunt membru de partid. Dar acționam exact ca și cum aș fi fost. Toți muncitorii, toți angajații, indife­rent de funcție, indiferent de ori­ce, munceau vîrtos. Era vorba de o recoltă strînsă cu efort și era de datoria noastră să o salvăm. . . . Au venit și alte ajutoare, de la întreprindere, de la bazele de recepție din județ. Au venit pompierii. Colonelul Damian Mun­­teanu, de la Grupul de pompieri al județului, ne declară: „Comu­niștii de la siloz au fost sufletul in încleștarea cu pericolul. Ală­turi de ei, de ceilalți muncitori de acolo s-au distins și cadrele noas­tre : Grigore Zota, Mihai Tomac, Costache Ghetler, Costache Has­chip, Constantin Balan, plus două echipaje ale companiei de pom­pieri.Am intervenit, pentru dimi­nuarea pericolului, cu mijloace tehnice proprii, cu altele aduse urgent din țară“. — In zilele de 24, 25 și 26 de­cembrie, ne spune Dumitru Grigo­­re, secretarul organizației de par­tid al unității, pericolul a atins cel mai înalt punct. Dar voința noastră a fost mai mare. Nimănui nu i-a fost frică, nimeni nu a fă­cut nici un singur pas înapoi. Nici nu aveau timp să se gîndească la așa ceva. Am tras, însă, și con­cluzii din această întimplare, ca ea să fie de nerepetat. Și vom ve­ghea ca într-adevăr să nu mai tre­cem prin astfel de momente. Sâmbăta, 28 decembrie, ora 14, cind evacuarea recoltei se înche­iase și pericolul fusese îndepărtat, deci după o săptămînă fierbinte, de muncă neîntreruptă, oamenii au plecat spre casele lor. Au ple­cat cu conștiința că și-au făcut datoria. Tiberiu BRĂESCU 2 Avanpremieră la încheierea unui bilanț Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen Pînă se vor stabili definitiv fruntașii pe județ în întrecerea „Tineretul - factor activ în în­deplinirea cincinalului inainte de termen" iată citeva date pre­liminare : • Evidențiați în întrecere : pes­te 1803 de tineri • Economii realizate — 3.500.000 lei. Tinerii și-au adus aportul la inițiativele »Să lu­crăm o zi pe lună cu metal e­­conomisit­, „Nici un centimetru de țesătură irosit, totul valori­ficat". »Zilnic, de la fiecare răz­boi câte 3 metri de țesături pes­te plan“. S-au evidențiat orga­nizațiile U.T.C. de la întreprin­derea textilă „Moldova", I.M.A.I.A., întreprinderea de con­fecții Botoșani, Autobaza Boto­șani. • La olimpiadele profesiona­le ale tinerilor au participat peste 7 500 de concurenți. • Planul pe județ la lucrări patriotice a fost depășit. Cu cele mai bune rezultate se în­scriu, la capitolul lucrări finan­țate, tinerii din comunele A­­vrămeni (plan 3 500 lei, reali­zat aproape 12.000 lei), Cristi­­nești (plan 6­250, realizat 10.000), Lunca (plan 2000, realizat 5000), Sulița (plan 5­700, realizat 9000). La lucrări nefinanțate cele mai bune realizări le-au obținut ti­nerii din Ripiceni (150.000 lei), Avrămeni (200.000 lei) și din orașul Dorohoi (peste 6 milioa­ne lei). I FEMEIA Pruna ruânca : „e ca.t.u ■ a a­­nului care abia a început este cel mai nimerit prilej de a face cu­noscute planurile de. . . resort. Așadar. . . — 19/5, declarat Anu­l internațio­nal al femeilor — ne spune tova­rășa Elena Olteanu, președinta Comitetului județean al femeilor — va fi anul celei mai intense ac­tivități profesionale, sociale, obș­tești, culturale etc. Evenimentele de mare importanță de ordin na­țional — campania electorală, în­cheierea cincinalului 1971-1975 și pregătirea cincinalului viitor, transpunerea în viață a hotărîri­­lor Congresului XI — sînt tot atî­­tea fronturi pe care ne vom alinia forțele. Ce vom face, deci? E pre­matur să indic acțiuni, voi numi direcțiile activității noastre : 1) intensificarea activității cultural­­educative marcată și de o sesiune de comunicări și referate în preaj­ma lui 8 martie ; 2) pregătirea profesională a femeilor atît din industrie (ridicarea categoriilor) cit și din agricultură, unde în co­laborare cu Casa agronomului vom organiza mai multe schimburi de experiență ; 3) atragerea fe­­meilor in activitatea de organiza­ție, înființarea a două cluburi „Fe­­mina" de întreprindere etc. Iulian CRISTEA Pe oamenii după fapte să-i judeci Am stat recent de vorbă cu un grup de comuniști din comuna Suharău. Dumitru Gherase, secretarul comitetului comunal de partid, spunea : „In agricultură, în industrie, ca, de altfel, în întreaga economie națională, indicii la care tre­buie să ajungem anul acesta și în viitorul cincinal sunt foar­te înalți. E aici dovada preocupării partidului pentru con­tinuă dezvoltare a bazei tehnico-materiale a societății. In centrul preocupărilor sale, partidul pune omul, cel chemat să dea viață prevederilor din domeniul economic, cel pen­tru care se înfăptuiesc toate“. Așa cum se arată în Codul principiilor și normelor mun­cii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste, „Partidul Comunist Român acordă o atenție primordială fău­ririi unui om nou, cu o conștiință înaintată și înalte trăsă­turi morale, promovării unor raporturi noi între oameni, a­­firmării depline în toate sferele vieții sociale a principiilor eticii și echității socialiste. Multe­ din prevederile Codului au devenit autentice noi- CODUL ETICII COMUNISTE­ me de comportament, grăitor fiind avîntul întrecerii socia­liste pentru devansarea cincinalului, creșterea responsabili­tății sociale a oamenilor, reflectată în atitudinea înaintată față de muncă, de proprietatea socialistă, în afirmarea unui mod înaintat de gândire și comportament. — Avem în comună mulți, foarte mulți comuniști har­nici — ne spunea Constantin Baciu, secretarul comitetului comunal de partid Sulița. Cind spun însă harnici, termenul mi se pare sărac în conținut, îi doare cind ceva nu merge și, de aceea, pun umărul să meargă. După ei, vin și ceilalți oameni. La Teioasa, Santa Mare, Mitoc, ca să utilizăm citeva exemple ce ni s-au oferit recent — comuniștii din agricul­tură au pus umărul, s-au situat in fruntea obștei, la rezol­varea problemelor și fiecare din ei a putut spune că s-a ter­minat la timp recoltatul sfeclei, ori că s-au obținut producții mari de porumb, de grîu. In Codul recent adoptat de Con­gres, se spune . ..Munca este o datorie fundamentală, de o­­noare“. Comuniștii, uteciștii, ceilalți oameni, întregesc și dau suport acestui principiu, iar exemple intîlnești la tot pasul. — In anul trecut, ne spunea tovarășa Ana Hancea, se­cretară cu probleme de propagandă a Comitetului municipal de partid Botoșani — cel puțin odată pe lună socoteam iarăși avansul obținut de municipiu în realizarea cincinalului. La 1 octombrie din calcule reieșea că avansul e de 5 luni și 17 zile. După 3 luni, el era de 6 luni și 2 zile. Diferența în va­loarea producției — 41 milioane lei. Ce semnificație are su­ma ? înglobează o amplificare de efort. ..grijă și răspundere — așa cum se arată în Codul principiilor și normelor — pentru dezvoltarea continuă și apărarea proprietății socia­liste". Am stat de vorbă, pe această temă cu mulți comuniști : Petru Mihalache, secretarul comitetului de partid de la I.M.A.I.A. Botoșani, Alexandru Plopeanu, secretarul comite­tului comunal de partid Flăminzi, Vasile Dumbravă, de la ocolul silvic Darabani, Teodor Bordeianu, propagandist in­tr-o organizație de partid de la C.A.P. Dorohoi, Adrian Rosin, locțiitor al secretarului comitetului comunal de par­tid Văculești. Gheorghe Tănase, tinăr și entuziast profesor din comuna Suharău, cu mulți alti comuniști din Șendriceni, Dumești, Ripiceni, Săveni, din alte localități ale județului. Interlocutorii vorbeau despre ce au făcut ei, despre ce au făcut alții și din lapidarele formulări cu claritate se impune, în prim-plan, munca membrilor de partid, resoartele intime ce o deter­mină, ce o fac mai rodnică. — Să vă vorbim de Nicolae Axinte, de la C.A.P. Ba­jura, spunea Vasile Dumbravă... — Să vă vorbim despre Constantin Ungureanu, președin­­tele cooperativei din Flăminzi, spunea Alexandru Plopeanu... — Să vă vorbim despre Costache Roman, spunea Ioan Niță, secretarul comitetului comunal de port­d Conălău. Oriunde, în unități din agricultură, în industrie, sînt co­muniști destoinici, ateeiști entuziaști. Contribuția lor se ma­terializează în producție record de grîu la Mitoc, în produc­­tie mare de laute la Bucecea, în avansul înregistrat de județ în realizarea cincinalului. Pe oameni, după fapte să-i judeci, se spune în popor. Iar faptele înseamnă conștiință, pregătire profesională, în­­seamă dăruire pentru cauza comunistă. CLOPOTUL nr. 4176/1975

Next