Clopotul, 1979 (Anul 35, nr. 4385-4436)
1979-01-05 / nr. 4385
Urare partidului, țării După datina străbună de ura celor dragi „La mulți ani“, a sănătate și fericire, sîmbătă 30 decembrie 1978, în fața Comitetului Central al partidului au venit șoimi ai patriei, pionieri și uteciști, reprezentanți ai tinerilor din întreaga țară pentru a adresa urările tradiționale» izvorite din adinci sentimente de iubire și stimă, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți tovarăși din conducerea partidului și statului nostru. De asemenea, la Botoșani, în Piața Republicii, în fața sediului comitetului județean de partid, tineri din orașele și satele județului, uteciști, pionieri și șoimi ai patriei, într-un adevărat spectacol al datinilor de iarnă, au adresat urări tradiționale conducerii partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu. Pe cuprinsul județului Botoșani Anul Nou a fost sărbătorit în 40 mari revelioane organizate, la care au participat peste 5 mii de oameni ai muncii și care au petrecut în comun cu familiile și colegii de muncă noaptea dintre ani. In Botoșani, Dorohoi, Săveni, Darabani precum și în comunele Coțușca, Copălău, Lunca, Rădăuți-Prut, Hudești, Dobîrceni, Hilișeu, Ripiceni, Ibănești, Broscăuți, M. Eminescu, Gorbănești au fost organizate revelioane ale tinerilor și elevilor. In programe de revelion tinerii au inclus plugușorul din bătrîni, concursuri de răvașe și epigrame, numere scurte ale unor formații artistice, monologuri umoristice precum și multă muzică, dans și veselie. în tot județul, Anul Nou a fost întîmpinat cu bucurie și cu gîndul la marile realizări pe care le va aduce munca harnică pe care o vom depune cu toții în acest an. DIN EXPERIENȚA MUNCII DE PARTID Conținut și accesibilitate în desfășurarea învățămîntului de partid După parcurgerea temei 4-a din programa învățămîntului politico - ideologic de partid, U.T.C. și de masă, consiliul comunal pentru educație politică și Mihălășeni o cultură socialistă tras cîteva concluzii. ■ Astfel, în cadrul cursurilor organizate în satele Năstase (propagandist, Aurelia Ciobanu), Slobozia (Lucica Bejenaru), Caraiman (Gheorghe Melniciuc), Păun (Vasile Eoiu), Sarata (Sava Țigănuca) și la ferma IAS (Aurelian Gheorghe) s-a asigurat un conținut bogat în idei, evitîndu-se facilul, abordîndu-se problematica în profunzime. S-au dovedit utile și fructuoase dezbaterile pe baza studiului individual dar și referatelor, simpozioanelor etc. Propagandiștii au fost îndrumați să dea dovadă de discernământ în stabilirea volumului de cunoștințe, în selectarea ideilor, prezentate logic, clar, concis. In cadrul dezbaterilor am folosit cifre din planul economico - financiar al comunei și cooperativelor agricole, factorii care au concurat la realizarea (ori nerealizarea) unor indicatori. Și, în lumina fiecărei teme puse în discuție, Gheorghe Băieșu (din Năstase), Leon Dănilă și satul Ilie Muraru (Păun), Constantin Chiuceac (Negrești), Gheorghe Chelaru (SMU Mihălășeni), Victor Ciubotaru (Slobozia), Constantin S. Bejenaru, Mariana Iacob (Mihălășeni), Elena Damian și Felicia Bejenaru (cadre didactice) etc. nu numai că s-au înscris la discuții dar au venit cu propuneri valoroase privind consolidarea economico - financiară a unităților, valorificarea materiilor și materialelor de construcții locale, folosirea mai eficientă a forței de muncă umană și pe timpul iernii etc. mecanică Suntem convinși că așa cum folosim această formă de pregătire politico - ideologică în scopul producției vom avea în anul ce vine rezultate și mai bune în cîmp, zootehnie, în sectorul de mecanizare sau în activitatea de educație socialistă a maselor. Lucica BEJENARU președintele consiliului comunal Mihălășeni pentru educație politică și cultură socialistă 2 Desfășurarea proceselor tehnologice la întreprinderea de șuruburi Botoșani nici nu poate fi concepută fără o bună funcționare a atelierului de tratamente termice. Hala în care acum funcționează atelierul de tratamente cu numai un an, și o lună în urmă era doar o magazie cu două cuptoare instalate cu fața către pereți. Acum, aici lucrează din plin zece utilaje și mai ales cîțiva oameni foarte pricepuți. Unul dintre ei, tratamentistul specialist Costache Bahmăt, se poate mîndri că prin munca sa de concepție și prin aplicarea ei în practică atelierul s-a îmbogățit cu utilaje care reprezintă aproape jumătate din întreaga zestre sectorului. Dispozitivul de căalit sub presiune în interior conceput și executat de tratamentistul Costache Bahmăt a făcut să dispară din atelier imaginea de fierărie medievală în care piesele înroșite erau aruncate într-un butoi cu apă, dar mai ales acest dispozitiv conferă oțelurilor inferioare, cele de 3,75 lei kg, spre exemplu, calități pe care le au oțelurile de 97 lei kg. Economiile sunt evidente. Baia pentru călirea oțelurilor rapide, o altă operă a tratatr-un material mai ieftin, la îndemînă pe piața internă, față de electrozii vechii băi care se procurau din import. De această dată se realizează și economii de valută. Datorită dispunerii originale a acelorași electrozi se realizează în noua baie un consum de energie electrică mai mic cu 25 la sută față de consumul celeilalte băi. Cărămida profilată pentru bolta cuptoarelor, care pînă nu demult era importată, acum se toarnă chiar în acest atelier cu material din țară — o realizare de care iarăși este legată munca tratamentistului Costache Bahmăt. De munca aceluiași om sînt legate și dispozitivele pentru călirea bacurilor de filetat, dispozitivele pentru călirea ștanțelor, dispozitivul pentru ridicat capacul cuptoarelor și lista am putea-o continua încă cu multe alte exemple. L-am întrebat pe tratamentistul Costache Bahmăt cum a venit ideea să facă autea. Răspunsul, înainte de a aduce detalii tehnice, a fost profund uman : „totul e să vrei să faci ceva, pentru că în fiecare întreprindere sunt posibilități foarte mari“. In virtutea acestui crez de muncă, Costache Bahmăt a propus — și ajutat de directorul întreprinderii — a și realizat reorganizarea fluxului tehnologic în atelier deși proiectantul era împotriva oricărei modificări. Practica a confirmat valoarea ideilor posibilităților existente în ateli lier. Așa se face că „tratamentistul de la șuruburi“ a devenit tot mai apreciat și acum aici să prelucreze termic scule, întreprinderi cu tradiție, precum IMAIA și IUPS. Decan de vîrstă în Costache Bahmăt nea atelier, vorbit cu un entuziasm fondat pe experiența anilor de muncă, de o altă bogăție a atelierului : tinerețea și hărnicia celorlalți zece muncitori de aici. Toate performanțele de care am vorbit pînă acum, Costache Bahmăt se leagă de munca colectivului de aici , doi tineri de 30 de ani și alți opt tineri care nu au împlinit 20 de ani și, abia în cele din urmă, de munca sa. Iată deci și o altă calitate, modestia care întregește caracterul unuia dintre comuniștii cu care întreprinderea de șuruburi, pe bună dreptate, se mîndrește. Traian APETREI mentistului Costache iamuai, prezintă, față de baia funcționa anterior, un șir care de calități de necontestat:: electrozii în baia concepută de Bahmăt sunt confecționați din „NUMAI SĂ VREI SA — Ia te uită, după ce-i fac rost de 7 zile de concediu medical, ci chiar se îmbolnăvește ca să ne strice excursia ! Desen de Constantin PAVEL 0 familie a vredniciei . „Brigada Botoșani“ s-a întors, recent, din Tabăra de muncă patriotică a elevilor și studenților „Cumpăna", de pe Șantierul național al tineretului Canal Dunăre—Marea Neagră Pe adresa Liceului industrial nr. 2 Botoșani, ai căror elevi sunt membrii brigăzii, a sosit de curînd și vestea despre vrednicia lor. Comandamentul taberei comunică faptul că, din cei 42 de brigadieri, 35 au primit nota 10, ceilalți cîțiva fiind notați cu nouă. O adresă sosită din partea M.T.Tc. transmite, de asemenea, mulțumiri pentru comportamentul excelent al elevilor Eugen Țuca, Artur Artimon, Dan Macovei, Constantin Drobotă, Marius Pahone, Dumitru și Ioan Șerpe, Marcel Anton și Marcel Frunză care au dat ajutor la desfășurarea experimentelor pentru ancoraje pretensionate realizate în cadrul lucrărilor de pe acest șantier. O mulțime din tinerii brigadieri poartă titlul de fruntași și alții au fost distinși ca fruntași cu insignă. Comandantul brigăzii, elevul Marcel Frunză, a primit diploma de onoare a C.C. al U.T.C., onoare care, de fapt, se răsfrînge asupra întregii brigăzi. Băieții și-au arătat vrednicia turnînd betoane, construind barăci, unii au făcut zidărie întreaga perioadă de la 1 septembrie 1978 și pînă la întoarcere, alții au fost participanți la amintitele lucrări cu caracter de experiment. — In ce ritmuri au efectuat brigadierii aceste lucrări ? Iată părerea lui Marcel Frunză : — în ritmul. . . imnului „Brigăzii Botoșani“, avînd un text compus de noi în colectiv, după o melodie transmisă nouă de brigada precedentă. „Cîntam“ cam 8 ore pe zi, cu pauză de masă. Instrumente folosite : pikhamer, tîrnăcop, lopată, roabă etc. — Care au fost cele mai admirabile lucruri văzute pe șantier? — Felul de existență al muncitorilor, șantieriști serioși, cu un deosebit prestigiu, ca nea Oprea, nea Ciocan,' oameni' care prin modul cum se dăruiesc muncii, îndatoririlor, fac parte din categoria celor care au dat eroii Independenței, pe cei de la Oituz și Mărășești, pe luptătorii insurecției naționale armate antifasciste și antiimperialiste, ai bătăliilor desfășurate la Debrețin și în Tatra etc. Contribuția brigadierilor botoșăneni la lucrările canalului Dunăre — Marea Neagră: peste 150.000 lei valoare. Sunt însă conștienți acești tineri de marea contribuție a șantierului la formarea lor ca oameni, ca viitori constructori ai socialismului ? Iată cum apreciază acest lucru Marcel Frunză și ceilalți tineri: — Am plecat pe Șantierul Canal Dunăre — Marea Neagră ca elevi și relațiile dintre noi erau cele de colegi. Ne-am întors în liceu ca o... brigadă, adică o familie unită, ținînd unii la alții ca frații. Iar familia noastră are în înzestrare o complexă experiență in producție, respect față de muncă și un dezvoltat gust al muncii. Și, ca să fiu sincer pînă la capăt, are și dorul de șantier, de tumultuoasa și interesanta sa viață. H. VLADINEANU ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE: — și munca noastRă------------- — Desigur, dacă nu interveneam eu, Aiacob caie punea un capăt de bară necorespunzătoare la mașină. Greșeala ar fi descoperit-o, probabil, revizia tehnică. Mecanicul Mihai Popa de la atelierul mecanic al I.I.L. Botoșani, ne povestește un fapt obișnuit care relevă însă atitudinea omului înaintat. — Dar cum să trec nepăsător pe lângă un lucru ce putea duce la provocarea unui accident de circuație ori la o dereglare în aprovizionare ? La noi producția trebuie să se desfășoare continuu, încheie el. O atitudine firească în muncă. El nu-i singurul om care procedează astfel, aceasta e o conduită mai generală aici. — Uite, pe Mihai Bamburcă n-o să-l vedeți niciodată stînd degeaba, spune Gheorghe Chiriac, șeful compartimentului transport. Ajută mereu, ba pe unul, ba pe altul. Nu l-a obligat nimeni niciodată s-o facă dar simțea el că e nevoie de ajutorul lui. Organizația de partid cultivă în permanență asemenea trăsături, intervenția promptă, vărășească își are izvorul tvîn sentimentul răspunderii față de cei din jur, dată de calitatea de comuniști, de însăși tovarăși de muncă. Argumente împotriva indiferenței de felul acesta sunt multe în întreprindere. Ceea ce nu înseamnă că nu mai apar și probleme. De pildă cînd au venit în unitate Viorel, Iulian și Valentin era clar că vor fi și necazuri. La teorie nu-i întrecea nimeni, dar nu știau bine ce-i un pasteurizator. Trebuia să se ocupe cineva de ei. Au făcut-o maistrul tehnolog Marcel Toma și muncitorii Alexandru Castor și Petru Cercel iar acum au satisfacția să-i vadă supraveghind cu competență ei singuri utilajele. Cînd s-a accidentat Petru Șulea ori s-a îmbolnăvit Mihai Mîndru, din proprie inițiativă alți muncitori ca Vasile Mănigă, Silvia Corduneanu, Ion Balan și Ion Vieru s-au oferit să țină locul colegilor lor. Și e firesc să fie așa. Atunci cînd nu trăiești și nu muncești doar pentru tine, greutățile ca și bucuriile unuia sunt și ale tuturor membrilor colectivului. Muncind împreună, biruind împreună dificultățile, oamenii acționează toți pentru unul și unul pentru toți. Nicu ROMAN Sint, la Întreprinderea de industrializare a cărnii din Botoșani, lucrători care încalcă codul eticii și echității socialiste, disciplina de producție, sustrag bunuri din avutul obștesc. Pentru repetate abateri, conducerea unității a sancționat, în 1978, pe linie administrativă 83 de lucrători, din care 16 membri de partid. O situație de natură să pună pe gînduri factorii de răspundere din întreprindere ! Ce a întreprins biroul organizației de bază pentru educarea membrilor de partid și celorlalți oameni ai muncii că o să prevină această stare de lucruri ? Prea puțin, dacă se are în vedere faptul că înșiși unii membri de partid n-au constituit exemple bune în această privință. Iată doar cîteva cazuri: Alexandru Florea, Vasile Butnarașu și Dorin Ivan au scos din întreprindere în scopuri personale o remorcă cu capace de lăzi . Vasile Iacob, revizor tehnic și-a reparat autoturismul proprietate personală în atelierul unității fără aprobarea conducerii și plata lucrărilor efectuate . Ioan Gașpar, Mircea Adăscălței, Gheorghe Căruntu și Puiu Ignat au consumat băuturi alcoolice în timpul producției. Biroul organizației de bază a tratat însă cu multă ușurință aceste abateri, n-a pus operativ în discuția adunărilor generale pe toți cei vinovați pentru a fi trași la răspundere. Abia la sfîrșitul lunii noiembrie 1978, biroul organizației de bază a adus în discuția comun Numai sancțiuni administrative? niștilor abaterile lui Zile Clain, șofer, care a sustras carne din abator. Evident, fapta este condamnabilă, incompatibilă cu comportarea ce trebuie să caracterizeze pe un membru de partid. Cum au reacționat comuniștii ? Unii cu lipsă de combativitate, ba chiar cu blindețe și cu „înțelegere“, Gheorghe Căruntu, Constantin Acatrinei, Alexandru Cojocaru, loan Buhă și Puiu Ignat, fâcînd parcă eforturi să-l scoată din culpă pe cel vinovat, deși fapta era evidentă. Firește majoritatea comuniștilor au luat atitudine combativă împotriva abaterilor săvîrșite de Ilie Clain și au hotărît sancționarea acestuia cu vot de blam cu avertisment. Dincolo de acest caz însă — ca și în alte cazuri care s-au petrecut aici — biroul organizației de bază nu și-a făcut datoria. Și acest lucru nu este de mirare. Chiar a doua zi după ce a avut loc această adunare generală, unde s-a vorbit mult despre cinste și apărarea avutului obștesc, însuși secretarul organizației de bază Ioan Scutaru a sustras produse din întreprindere. Comuniștii s-au adunat din nou, au pus în discuția adunării generale această abatere gravă, au hotărît destituirea din funcția de secretar al organizației de partid a lui Ioan Scutaru și sancționarea sa cu vot de blam. Organizația de partid de la întreprinderea de industrializare a cărnii, toți comuniștii, trebuie să acționeze cu mai multă hotărîre pentru intensificarea muncii politico-educative în rîndul membrilor de partid și a celorlalți oameni ai muncii, să determine o stare de spirit combativă și exigentă, de netoleranță față de încălcarea normelor de etică și echitate, indiferent de funcția pe care persoana care comite abaterea o are în întreprindere. loan GAVRIL .# pe scurt I A Noua piață social - culturală a municipiului — lucrare de ultimă oră a Atelierului județean de proiectare, cuprinsă in cadrul detaliului de sistematizare a municipiului — a fost amplasată la întretăierea străzilor Cuza Vodă, Karl Marx și Calea Națională. • Primul tren de marfă (120 de osii) sosit pe 1 ianuarie a.c. în gara Botoșani a adus materiale de construcții pentru TCI, piese pentru întreprinderea textilă „Moldova", oțel și cherestea pentru BJATM. • In ziua de 4 ianuarie a.c. a ieșit prima serie de pui la incubatorul avicol Cătămărăști (21.000 de pui). • Frigiderul „Arctic“ de 260 litri cu congelator separat, mașina de gătit ML 500 cu spălător pentru vase, uscătorul de păr cu cască, mașina de spălat „Alba lux 7“ cu storcător, sînt doar cîteva din noutățile cu care se pot întîlni în anul 1979 în magazine, cumpărătorii. CLOPOTUL nr. 4385/1979