Clopotul, 1979 (Anul 35, nr. 4385-4436)

1979-01-05 / nr. 4385

Urare partidului, țării După datina străbună de ura celor dragi „La mulți ani“, a sănătate și fericire, sîmbătă 30 decembrie 1978, în fața Comite­tului Central al partidului au venit șoimi ai patriei, pionieri și uteci­ști, reprezentanți ai ti­nerilor din întreaga țară pentru a adresa urările tradiționale» izvorite din adinci sentimente de iubire și stimă, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți to­varăși din conducerea partidu­lui și statului nostru. De asemenea, la Botoșani, în Piața Republicii, în fața sediu­lui comitetului județean de partid, tineri din orașele și sa­tele județului, uteciști, pionieri și șoimi ai patriei, într-un ade­vărat spectacol al datinilor de iarnă, au adresat urări tradițio­nale conducerii partidului, to­varășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu. Pe cuprinsul județului Boto­șani Anul Nou a fost sărbătorit în 40 mari revelioane organiza­te, la care au participat peste 5 mii de oameni ai­ muncii și care au petrecut în comun cu fami­liile și colegii de muncă noap­tea dintre ani. In Botoșani, Do­­rohoi, Săveni, Darabani pre­cum și în comunele Coțușca, Copălău, Lunca, Rădăuți-Prut, Hudești, Dobîrceni, Hilișeu, Ri­­piceni, Ibănești, Broscăuți, M. Eminescu, Gorbănești au fost organizate revelioane ale­ tine­rilor și elevilor. In programe de revelion tinerii au inclus plugușorul din bătrîni, con­cursuri de răvașe și epigrame, numere scurte ale unor forma­ții artistice, monologuri umo­ristice precum și multă muzică, dans și veselie. în tot județul, Anul Nou a fost întîmpinat cu bucurie și cu gîndul la marile realizări pe care le va aduce munca har­nică pe care o vom depune cu toții în acest an. DIN EXPERIENȚA MUNCII DE PARTID Conținut și accesibilitate în desfășurarea învățămîntului de partid După parcurgerea temei 4-a din programa învățămîntu­­­lui politico - ideologic de par­tid, U.T.C. și de masă, con­siliul comunal pentru educație politică și Mihălășeni o cultură socialistă tras cîteva con­cluzii. ■ Astfel, în cadrul cursu­rilor organizate în satele Năs­­tase (propagandist, Aurelia Ciobanu), Slobozia (Lucica Be­­jenaru), Caraiman (Gheorghe Melniciuc), Păun (Vasile Eoiu), Sarata (Sava Țigănuca) și la ferma IAS (Aurelian Gheorghe) s-a asigurat un conținut bogat în idei, evitîndu-se facilul, a­­bordîndu-se problematica în profunzime. S-au dovedit utile și fructuoase dezbaterile pe baza studiului individual dar și referatelor, simpozioanelor etc. Propagandiștii au fost îndru­mați să dea dovadă de discer­nământ în stabilirea volumului de cunoștințe, în selectarea i­­deilor, prezentate logic, clar,­ concis. In cadrul dezbaterilor am folosit cifre din planul eco­nomico - financiar al comunei și cooperativelor agricole, fac­torii care au concurat la reali­zarea (ori nerealizarea) unor indicatori. Și, în lumina fiecă­rei teme puse în discuție, Gheorghe Băieșu (din Năstase), Leon Dănilă și satul Ilie Muraru (Păun), Constantin Chi­­u­ceac (Negrești), Gheorghe Chelaru (SMU Mihălășeni), Vic­tor Ciubotaru (Slobozia), Cons­tantin S. Bejenaru, Mariana Iacob (Mihălășeni), Elena Da­mian și Felicia Bejenaru (ca­dre didactice) etc. nu numai că s-au înscris la discuții dar au venit cu propuneri valoroase privind consolidarea economi­co - financiară a unităților, va­lorificarea materiilor și mate­rialelor de construcții locale, folosirea mai eficientă a forței de muncă umană și pe timpul iernii etc. mecanică Suntem­ convinși că așa cum folosim a­­ceastă formă de pregătire poli­tico - ideologică în scopul pro­ducției vom avea în anul ce vine rezultate și mai bune în cîmp, zootehnie, în sectorul de mecanizare sau în activitatea de educație socialistă a maselor. Lucica BEJENARU președintele consiliului comu­nal Mihălășeni pentru educație politică și cultură socialistă 2 Desfășurarea proceselor teh­nologice la întreprinderea de șuruburi Botoșani nici nu poa­­te fi concepută fără o bună funcționare a atelierului de tra­tamente termice. Hala în care acum funcțio­nează atelierul de tratamente cu numai un an, și o lună în urmă era doar o magazie cu două cuptoare instalate cu fața către pereți. Acum, aici lucrea­ză din plin zece utilaje și mai ales cîțiva oameni foarte pri­cepuți. Unul dintre ei, trata­­mentistul specialist Costache Bahmăt, se poate mîndri că prin munca sa de concepție și prin aplicarea ei în practică a­­telierul s-a îmbogățit cu utila­je care reprezintă aproape ju­mătate din întreaga zestre sectorului. Dispozitivul de că­a­lit sub presiune în interior con­ceput și executat de tratamen­­tistul Costache Bahmăt a făcut să dispară din atelier imaginea de fierărie medievală în care piesele înroșite erau aruncate într-un butoi cu apă, dar mai ales acest dispozitiv conferă oțelurilor inferioare, cele de 3,75 lei kg, spre exemplu, ca­lități pe care le au oțelurile de 97 lei kg. Economiile sunt evi­dente. Baia pentru călirea oțelurilor rapide, o altă operă a trata­tr-un material mai ieftin, la îndemînă pe piața internă, față de electrozii vechii băi care se procurau din import. De aceas­tă dată se realizează și econo­mii de valută. Datorită dispu­nerii originale a acelorași­ elec­trozi se realizează în noua baie un consum de energie electrică mai mic cu 25 la sută față de consumul celeilalte băi. Cărămida profilată pentru bolta cuptoarelor, care pînă nu demult era importată, acum se toarnă chiar în acest atelier cu material din țară — o rea­lizare de care iarăși este legată munca tratamentistului Costa­che Bahmăt. De munca aceluiași om­ sînt legate și dispozitivele pentru călirea bacurilor de filetat, dis­pozitivele pentru călirea ștan­­țelor, dispozitivul pentru ridi­cat capacul cuptoarelor și lista am putea-o continua încă cu multe alte exemple. L-am întrebat pe tratamentis­­tul Costache Bahmăt cum­­ a venit ideea să facă au­tea. Răs­punsul, înainte de a aduce de­talii tehnice, a fost profund uman : „totul e să vrei să faci ceva, pentru că în fiecare în­treprindere sunt posibilități foarte mari“. In virtutea aces­tui crez de muncă, Costache Bahmăt a propus — și ajutat de directorul întreprinderii — a și realizat reorganizarea flu­­xului tehnologic în atelier deși proiectantul era împotriva ori­cărei modificări. Practica a confirmat valoarea ideilor posibilităților existente în ate­li lier. Așa se face că „tratamen­­tistul de la șuruburi“ a devenit tot mai apreciat și acum­­ aici să prelucreze termic scule, întreprinderi cu tradiție, pre­cum IMAIA și IUPS. Decan de vîrstă în Costache Bahmăt ne­a atelier, vorbit cu un entuziasm fondat pe ex­periența anilor de muncă, de o altă bogăție a atelierului : ti­nerețea și hărnicia celorlalți zece muncitori de aici. Toate performanțele de care am vor­bit pînă acum, Costache Bah­măt se leagă de munca colecti­vului de aici , doi tineri de 30 de ani și alți opt tineri care nu au împlinit 20 de ani și, a­­bia în cele din urmă, de munca sa. Iată deci și o altă calitate, modestia care întregește carac­terul unuia dintre comuniștii cu care întreprinderea de șu­ruburi, pe bună dreptate, se mîndrește. Traian A­PETREI mentistului Costache i­amuai, prezintă, față de­ baia funcționa anterior, un șir care de calități de necontestat:: elec­trozii în baia concepută de Bahmăt sunt confecționați din­ „NUMAI SĂ VREI SA — Ia te uită, după ce-i fac rost de 7 zile de concediu medical, ci chiar se îmbolnăvește ca să ne strice excursia ! Desen de Constantin PAVEL 0 familie a vredniciei . „Brigada Botoșani“ s-a întors, recent, din Ta­băra de muncă patriotică a elevilor și studenților „Cumpăna", de pe Șantierul național al tineretului Canal Dunăre—Marea Neagră Pe adresa Liceului industrial nr. 2 Botoșani, ai­ căror elevi sunt membrii brigăzii, a sosit de curînd și vestea despre vredni­cia lor. Comandamentul taberei comunică faptul că, din cei 42 de brigadieri, 35 au primit nota 10, ceilalți cîțiva fiind notați cu nouă. O adresă sosită din partea M.T.Tc. transmite, de aseme­nea, mulțumiri pentru comportamentul excelent al elevilor Eugen Țuca, Artur Artimon, Dan Macovei, Constantin Drobotă, Marius Pahone, Dumitru și Ioan Șerpe, Marcel Anton și Marcel Frunză care au dat ajutor la desfășurarea experimentelor pen­tru ancoraje pretensionate realizate în cadrul lucrărilor de pe acest șantier. O mulțime din tinerii brigadieri poartă titlul de fruntași și alții­­ au fost distinși ca frunt­ași cu insignă. Comandantul brigăzii, elevul Marcel Frunză, a primit diploma de onoare a C.C. al U.T.C., onoare care, de fapt, se răsfrînge asupra întregii brigăzi. Băieții și-au arătat vrednicia turnînd betoane, constru­ind barăci, unii au făcut zidărie întreaga perioadă de la 1 sep­tembrie 1978 și pînă la întoarcere, alții au fost participanți la amintitele lucrări cu caracter de experiment. — In ce ritmuri au efectuat brigadierii aceste lucrări ? Iată părerea lui Marcel Frunză : — în ritmul. . . imnului „Brigăzii Botoșani“, avînd un text compus de noi în colectiv, după o melodie transmisă nouă de brigada precedentă. „Cîntam“ cam 8 ore pe zi, cu pauză de masă. Instrumente folosite : pik­hamer, tîrnăcop, lopată, roa­bă etc. — Care au fost cele mai admirabile lucruri văzute pe șantier? — Felul de existență al muncitorilor, șantieriști serioși, cu un deosebit prestigiu, ca nea Oprea, nea Ciocan,' oameni' care prin modul cum se dăruiesc muncii, îndatoririlor, fac parte din categoria celor care au dat eroii Independenței, pe cei de la Oituz și Mărășești, pe luptătorii insurecției naționale armate antifasciste și antiimperialiste, ai bătăliilor desfășurate la De­brețin și în Tatra etc. Contribuția brigadierilor botoșăneni la lucrările canalului Dunăre — Marea Neagră: peste 150.000 lei valoare. Sunt însă conștienți acești tineri de marea contribuție a șantierului la formarea lor ca oameni, ca viitori constructori ai socialismului ? Iată cum apreciază acest lucru Marcel Frunză și ceilalți tineri: — Am plecat pe Șantierul Canal Dunăre — Marea Neagră ca elevi și relațiile dintre noi erau cele de colegi. Ne-am întors în liceu ca o... brigadă, adică o familie unită, ținînd unii la alții ca frații. Iar familia noastră are în înzestrare o complexă experiență in producție, respect față de muncă și un dezvoltat gust al muncii. Și, ca să fiu sincer pînă la capăt, are și dorul de șantier, de tumultuoasa și interesanta sa viață. H. VLADINEANU ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE: — și munca noastRă-------------­ — Desigur, dacă nu interve­neam eu, Aiacob caie punea un capăt de bară necorespunzătoa­re la mașină. Greșeala ar fi descoperit-o, probabil, revizia tehnică. Mecanicul Mihai Popa de la atelierul mecanic al I.I.L. Boto­șani, ne povestește un fapt o­­bișnuit care relevă însă atitu­dinea omului înaintat. — Dar cum să trec nepăsă­tor pe lângă un lucru ce putea duce la provocarea unui­­ acci­dent de circuație ori la o de­reglare în aprovizionare ? La noi producția trebuie să se des­fășoare continuu, încheie el. O atitudine firească în mun­că. El nu-i singurul om care procedează astfel, aceasta e o conduită mai generală aici. — Uite, pe Mihai Bamburcă n-o să-l vedeți niciodată stînd degeaba, spune Gheorghe Chi­­riac, șeful compartimentului transport. Ajută mereu, ba pe unul, ba pe altul. Nu l-a obli­gat nimeni niciodată s-o facă dar simțea el că e nevoie de ajutorul lui. Organizația de partid cultivă în permanență asemenea trăsă­turi, intervenția promptă, vărășească își are izvorul tv­în sentimentul răspunderii față de cei din jur, dată de calitatea de comuniști, de însăși to­varăși de muncă. Argumente împotriva indiferenței de felul acesta sunt multe în în­treprindere. Ceea ce nu înseam­nă că nu mai apar și probleme. De pildă cînd au venit în uni­tate Viorel, Iulian și Valentin era clar că vor fi și necazuri. La teorie nu-i întrecea nimeni, dar nu știau bine ce-i un pas­­teurizator. Trebuia să se ocupe cineva de ei. Au făcut-o mais­trul tehnolog Marcel Tom­a și muncitorii Alexandru Castor și Petru Cercel iar acum au sa­tisfacția să-i vadă supraveghind cu competență ei singuri uti­lajele. Cînd s-a accidentat Pe­tru Șulea ori s-a îmbolnăvit Mihai Mîndru, din proprie ini­țiativă alți muncitori ca Vasile Mănigă, Silvia Corduneanu, Ion Balan și Ion Vieru s-au oferit să țină locul colegilor lor. Și e firesc să fie așa. Atunci cînd nu trăiești și nu muncești doar pentru tine, greutățile ca și bucuriile unuia sunt și ale tu­turor membrilo­r colectivului. Muncind împreună, biruind îm­preună dificultățile, oamenii ac­ționează toți pentru unul și unul pentru toți. Nicu ROMAN Sint, la Întreprinderea de in­dustrializare a cărnii din Boto­șani, lucrători care încalcă co­dul eticii și echității socialiste, disciplina de producție, sustrag bunuri din avutul obștesc. Pen­tru repetate abateri, conducerea unității a sancționat, în 1978, pe linie administrativă 83 de lu­crători, din care 16 membri de partid. O situație de natură să pună pe gînduri factorii de răspundere din întreprindere ! Ce a întreprins biroul orga­nizației de bază pentru educa­rea membrilor de partid și celorlalți oameni ai muncii că o să prevină această stare de lu­cruri ? Prea puțin, dacă se are în­ vedere faptul că înșiși unii membri de partid n-au­ consti­tuit exemple bune în această privință. Iată doar cîteva ca­zuri: Alexandru Florea, Vasile Butnarașu și Dorin Ivan au scos din întreprindere în scopuri personale o remorcă cu capace de lăzi . Vasile Iacob, revizor tehnic și-a reparat autoturis­mul proprietate personală în atelierul unității fără aprobarea conducerii și plata lucrărilor efectuate . Ioan Gașpar, Mircea Adăscăl­ței, Gheorghe Căruntu și Puiu Ignat au consumat bău­turi alcoolice în timpul produc­ției. Biroul organizației de bază a tratat­ însă cu multă ușurin­ță aceste abateri, n-a pus ope­rativ în discuția adunărilor ge­nerale pe toți cei vinovați pen­tru a fi trași la răspundere. Abia la sfîrșitul lunii noiem­brie 1978, biroul organizației de bază a adus în discuția comun Numai sancțiuni administrative? niștilor abaterile lui Zile Clain, șofer, care a sustras carne din abator. Evident, fapta este con­damnabilă, incompatibilă cu comportarea ce trebuie să ca­racterizeze pe un membru de partid. Cum au reacționat co­muniștii ? Unii cu lipsă de combativitate, ba chiar cu blin­­dețe și cu „înțelegere“, Gheor­ghe Căruntu, Constantin Aca­­trinei, Alexandru Cojocaru, loan Buhă și Puiu Ignat, fâcînd parcă eforturi să-l scoată din culpă pe cel vinovat, deși fap­ta era evidentă. Firește majoritatea comuniș­tilor au luat atitudine comba­tivă împotriva abaterilor săvîr­­șite de Ilie Clain și au hotărît sancționarea acestuia cu vot de blam cu avertisment. Dincolo de acest caz însă — ca și în alte cazuri care s-au petrecut aici — biroul organi­zației de bază nu și-a făcut da­toria. Și acest lucru nu este de mirare. Chiar a doua zi după ce a avut loc această adunare generală, unde s-a vorbit mult despre cinste și apărarea avu­tului obștesc, însuși secretarul organizației de bază Ioan Scu­­taru a sustras produse din în­treprindere. Comuniștii s-au a­­dunat din nou, au pus în dis­cuția adunării generale această abatere gravă, au hotărît des­tituirea din funcția de secretar al organizației de partid a lui Ioan Scutaru și sancționarea sa cu vot de blam. Organizația de partid de la întreprinderea de industriali­zare a cărnii, toți comuniștii, trebuie să acționeze cu mai multă hotărîre pentru intensi­ficarea muncii politico-educati­ve în rîndul membrilor de par­tid și a celorlalți oameni ai muncii, să determine o stare de spirit combativă și exigentă, de netoleranță față de încălcarea normelor de etică și echitate, indiferent de funcția pe care persoana care comite abaterea o are în întreprindere. loan GAVRIL .# pe scurt I A Noua piață social - cultu­rală a municipiului — lucrare de ultimă oră a Atelierului ju­dețean de proiectare, cuprinsă in cadrul detaliului de sistema­tizare a municipiului — a fost amplasată la întretăierea stră­zilor Cuza Vodă, Karl Marx și Calea Națională. • Primul tren de marfă (120 de osii) sosit pe 1 ianuarie a.c. în gara Botoșani a adus mate­riale de construcții pentru TCI, piese pentru întreprinderea tex­tilă „Moldova", oțel și cheres­tea pentru BJATM. • In ziua de 4 ianuarie a.c. a ieșit prima serie de pui la in­cubatorul avicol Cătămărăști (21.000 de pui). • Frigiderul „Arctic“ de 260 litri cu congelator separat, ma­șina de gătit ML 500 cu spă­lător pentru vase, uscătorul de păr cu cască, mașina de spălat „Alba lux 7“ cu storcător, sînt doar cîteva din noutățile cu care se pot întîlni în anul 1979 în magazine, cumpărătorii. CLOPOTUL nr. 4385/1979

Next