Clopotul, 1982 (Anul 38, nr. 4542-4593)

1982-12-30 / nr. 4593

„Aici, la Ipotești, unde s-a înălțat în strălucire universală luceafărul geniului poetic național, cinstim cu emoție memoria nepieritoare a celui mai iubit poet al poporului nostru— Mihai Eminescu. Visul lui de dreptate, de libertate și de înălțare a României cîntată în vers de aur își află împliniri în strălucirea vremurilor noastre, cînd întregul popor, deplin stăpîn pe propria-i soartă, construiește o viață nouă — socialismul NICOLAE CEAUȘESCU (Din cartea de onoare a Muzeului memorial „M. EMINESCU" din Ipotești — 1968) JURNALUL CELEI DE-A 25-A EDIȚII A CONCURSULUI NAȚIONAL DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ „MIHAI EMINESCU“ ȘI AL CONCURSURI­LOR INTERJUDEȚENE DE LIMBA ȘI LITERATURĂ MAGHIARĂ ȘI GERMANĂ — BOTOȘANI, 1982 — ■OTTTVT­­T­T? ~K­ T HP î I J VJ XN V Jl-A XU X X . îngăduiți-mi ca, din toată inima și cu cea mai aleasă căldură, să adresez participan­ților la Concursul național de limbă și literatură „Mihai Eminescu“ și la română con­cursurile interjudețene de lim­bă și literatură maghiară germană, dr. — elevilor, ca­si­drelor didactice, tuturor ce­lorlalți oaspeți — un salut, din partea biroului Comitetu­lui județean de partid și a Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, urări de bun venit la Botoșani. E cu atît mai mare cinstea și plăcerea județului nostru de a asigura organizarea și găz­duirea unei astfel de manifes­tări, cu cit ea are în vedere în primul rînd un concurs na­țional de limbă și literatură română, o disciplină de în­­vățămînt de cea mai mare însemnătate pe planul educă­rii patriotice a tinerei gene­rații, al formării conștiinței și conduitei lor de cetățeni ai patriei străbune. A învăța tot mai mult și tot mai bine mi­nunatul nostru grai românesc, ce s-a constituit ca un tezaur de cel mai mare preț de-a lun­gul veacurilor, prin contribu­ția a zeci și zeci de generații, a-ți însuși în permanență ope­rele nemuritoare ale corifeilor literaturii noastre, înseamnă, în bună măsură, a te forma ca patriot, ca cetățean de nădej­de, hotărît să-ți închini în­treaga muncă și viață slujirii cu credință a partidului și po­porului nostru. Asocierea acestui concurs național cu cele interjudețene de limbă și literatură maghia­ră și germană este o expresie a politicii înțelepte și consec­vente a partidului nostru în problema națională. Eminescu este, înainte de toate, al țării întregi, al lumii întregi. Așa cum spunea un renumit om de cultură, Emi­nescu este astăzi o instituție națională ; el nu mai este un Simplu nume, el este mărtu­ria supremă a existenței noas­TARALAMBIE ALEXA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid Botoșani tre ideale, este una dintre ma­rile justificări ale existenței de român. Pentru noi cei ce trăim și muncim la Botoșani, Emines­cu este și va rămîne în ace­lași timp și pentru totdeauna și al nostru un fiu de mare preț al acestor plaiuri bune, pe care-1 cinstim stră­și-l iubim din toată ființa noastră. Sînt multe și însemnate do­vezile de cinstire pe care noi le facem Luceafărului. Dar credem că cea mai înaltă cins­tire pe care i-o aducem odată cu țara întreagă este aceea că înfăptuim cu succes, an de an, sarcinile politicii nostru de dezvoltare partidului econo­mică, socială și culturală, de ridicare a nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Înfăptuind sarcinile noastre în opera de edificare a socia­lismului ne facem nu numai o datorie de onoare, ne expri­măm atașamentul nostru ne­țărmurit față de partid și po­por, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar contribuim și la ceea ce Eminescu dorea din toată inima patriei sale, dulcii Românii : „la trecutu-ți mare, mare viitor“. Așa cum vă este cunoscut, Partidul Comunist Român, în­tregul nostru popor au trăit în aceste zile momente de a­­leasă semnificație, generate de desfășurarea Plenarei C.C. al P.C.R. și Sesiunii Marii Adu­nări Naționale, de conținutul documentelor elaborate, de importanta cuvîntare rostită la plenară de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îndrumar teoretic și practic pentru în­treaga noastră activitate de viitor. Sîntem în aceste zile pe deplin mobilizați la înfăptui­rea sarcinilor ce ne revin din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 31 martie 1982. La fel ca toate organizațiile de partid din județele de unde veniți, vom face totul pentru traducerea lor în viață. Ne-am străduit să creăm condițiile pentru ca să vă pe­­treceți timpul cît mai bine, să puteți cunoaște cît mai mult, să vă fie totul cît mai folosi­tor. Vă adresez încă o dată bun venit la Botoșani, împreu­nă cu urarea de succes deplin la Concursul național de lim­ba și literatura română „Mihai Eminescu“ și la concursurile interjudețene de limbă ma­ghiară și limbă germană. Tinăru! Eminescu a tem sas»sw* met Cum stăm noi în secolul nostru bătrîn, sau destul de bă­­trîn, (secol care a împlinit optzeci și unu de ani și a pornit de peste trei luni pe al optzeci și doilea an), băgăm de seamă privind în sus pe harta țării, spre Botoșani, mai precis spre Ipotești, că tînărul poet Eminescu, înveșmîntat într-o mantă, nu vrea și nu poate să intre în jocul exact al calendarului, nu vrea și nu poate să îmbătrînească : el n-a rămas în se­colul său, el vine cu noi, tutelar, viu ca însăși limba română, fără moarte. Cine trece prin Ipotești, aude izvorul de apă vie ce se cheamă Eminescu. Elevii ce se întrunesc în aceste zile la Botoșani sunt sigur că-l vor visa în visele și în scrisul lor pe cel lipsit de bătrî­­nețe și lipsit de moarte, Mihai Eminescu... Dumitru Radu POPESCU SUCCES! Anul acesta concursul „Mihai Eminescu“ are loc odată cu împlinirea a 25 de ani de la reluarea tradiției concursurilor școlare naționale și 10 ani de la înscrierea concursului de limba și literatura română sub auspiciile Luceafărului. Sărbătorirea are loc la Botoșani și Ipotești, unde pămin­­tul este plin de poezie, de istorie, culoare și muzică, unde prezentul tumultuos duce cu temei mai departe și mai sus tra­diția. Căldura sufletească a oamenilor acestor locuri, ospitali­tatea moldovenească, emanație perenă a oamenilor și seco­lelor de luptă pentru păstrarea ființei naționale, o veți regăsi prezentă peste tot: de la muncitorii care dau țării aparatură, utilaje complicate, pînză și fire de calitate, la țărani și inte­lectuali. Toți, intr-un însuflețit și armonios efort dau strălu­cire nouă pămîntului numit Botoșani și contribuie la strălu­cirea țării. Cu gîndul că suntem­ prezenți la o întrecere a puterii cre­atoare și a imaginației, cu gîndul la faptul că prietenia și în­țelegerea vor fi notele dominante ale întrecerii, că vă veți simți bine aici, arez succes deplin tuturor participanților și nim­pri­m timnul «stat la Ram­șanî s ă însemne cunoașterea va­lorilor materiale și spirituale ale acestor locuri. Mihai MATEI inspector școlar general „EMINESCU" sculptură de Anghel Pe planeta Eminescu Pe planeta Eminescu Plopii tremură de iubire Curge, — albastră, din izvoare Melodia lor subțire. Iar prin crînguri nunți vrăjite Poartă cîntecul iubirii . Lacul tremură oglinda Și pe luciul lui trec mirii Fericiți și ninși de floare Căutînd cărări în crînguri... Eminescu trece singur Totdeauna printre singuri, prof. Maria BACIU Botoșani PATRIE Sub pașii mei Împletiți cu eternitatea potecilor, plîng pietr­ele din care țîșnesc în ritm sonor izvoarele... Vîrsta îmi înflorește în iubire spre taina înaltelor bolți și un chip frumos se naște în mine : Patria... MUREȘ­AN Florina Iulia Tg. Mureș Lui Eminescu Vreme trece, vreme vine, Pe pămînt se schimbă toate , Luminîndu-se prin Tine Totul stă — și ne socoate Trece azi prin ochi de suflet O făptură din iubire Fiindcă Tu sătul de umblet Te-ai oprit în nemurire. Horațiu loan LAȘCU — Iași — Cu ce sentimente revine la Botoșani și Ipotești Zoe Dumitrescu-Bușulenga — unul dintre cei mai reputați emi­­nescologi ai noștri ? — Nu vreau să încep cu emoția, ca să evit clișeul, dar doresc să spun că starea în care măa aflu cînd mă apropii de aceste locuri este una de pelerin pios mergînd către sursele spiritualității care l-au produs și încercînd să regă­sească ceva din adevărul și autenticitatea lor. Am cres­cut în cultul lui Eminescu și pătrunderea în universul lui presupune reculegerea indis­pensabilă, încordarea tuturor puterilor sufletului cuvenită momentelor de intrare în to­­pos-urile sacre ale neamului. Cred că nimeni n-ar să intre altfel în acest trebui pă­­mînt — sanctuar care a mo­delat ființa trecătoare a uria­șului poet, dar i-a hrănit și spiritul etern întrupat în ope­ră. Universul Botoșanilor al Ipoteștilor a însem­nat pen­­i­tru artist vîrsta de aur, vîrs­­ta paradisiacă, de care s-a despărțit cu o durere nicio­dată ascunsă. „Unde ești co­pilărie cu pădurea ta cu tot“ este versul iubirii nostalgice îndreptate mereu spre acest Eden al apelor și pădurilor, al pămîntului și cerului Ță­rii de Sus, prezente în opera poetului cînd nădejdea stră­lumina în el, dispărute odată cu gravele disonanțe ale fiin­ței lui mal­adinei. De aceea mă apropii de Bo­toșani și de Ipotești ca de un tărîm de elecțiune, cu sfială și iubire și mereu trea­za așteptare a înîlnirii fulge­rătoare. —■ Ce așteptați deosebit de la această ediție a concursu­lui ? — Tocmai pentru rațiunile pe care le enunțam mai înain­te, aștept de la tinerii can­didați ai acestui an al Olim­piadei un răspuns vrednic de norocul de a se afla acum aici. Poate vîrsta lor prea tînără (Continuare în pag. a IV-a) Am crescut în cultul lui Eminescu Dialog cu acad. prof. dr. docent ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA președintele comisiei centrale de concurs

Next